Trăiască tradiția gastronomică maghiară ardeleană !

Să ne bucurăm că avem diversitate etnică, pentru că asta înseamnă și o gastronomie locală puternică. Să trecem la vorbe. Verificarea calităţii produselor se efectuează de către producător ! Ăsta nu este un slogan comunist, este sloganul industriei alimentare. Rămâne în sarcina dumneavoastră să credeți. Conceptul slow-food înseamnă prepararea hranei doar cu ingrediente naturale, realizate dupa rețete tradiționale. Găteala înseamnă bucătari, gospodine, gastronomi, experimentatori. Oameni care să susțină din dragoste și prin pricepere, bucătăria locală. Ce ne mai trebuie ? Ingrediente naturale adică fermieri care să livreze verdețuri proaspete, locale, legume autohtone, materii prime din plante și carne de la soiuri locale. Mirodenii și arome vin și ele aduse de departe, nu arome din substanțe artificiale. Și preparare pe baza unor rețete vechi, moștenite. Și toate mâncărurile minunate, puse pe masă la un loc, pentru prieteni, cu prietenii.

Apă, tot mai multă apă! Sau virșli și Pleșcoi ?

Verificarea calităţii produselor se efectuează de către producător, spune un ordin românesc. Succesul apei în produsele din carne este asigurat de o practică mai veche, ce datează, pe stil nou, postrevoluționar, de la Ordinul comun (al mai multor ministere și instituții) 560 din 16 august 2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne. Din păcate consumatorii, cobaii industriei alimentare autohtone, nu s-au prins.  Actul normativ spune că verificarea calităţii produselor se efectuează de către producător. Ne-am liniștit.

De-o parte mâncarea, de cealaltă lentoarea

V-am adus în atenție industria alimentară încă din vara anului trecut, pînă în prezent, în opoziție cu munca acelei mici părți de mici producători români, care se luptă să readucă la viață, produsele de tradiție, produsele locale. Le-am zice produse de tradiție pentru a le diferenția de ceea ce au ajuns, în bătaie de joc sau în mod derizoriu, cum se spune mai delicat, produsele tradiționale.  Mai recent, am aflat din presă, poate este o speculație, că industriașii români ai cărnii doresc modificarea ordinului care limitează anumite componente în produsele din carne, ca să asigure competiție loială și corectă. Componentele acum sunt, apă, maxim 70%, sarea, maxim 3%, grăsime, maxim 42%. Iar proteinele totale, minim 10-12%.  Bine, dar maximul, maximul cât ar fi ? Că de aceea mâncăm carne, pentru proteine, nu ?!

D-lui Lazea, un răspuns din public

Dl. Valentin Lazea, oferă aici,  și susține prin trei argumente, de ce societatea românească ar trebui să susțină marile exploatații agricole.

Valentin Lazea: Trei direcţii pentru agricultură, cu ochii pe anul 2014

Dl. Dacian Cioloș intervine în aceeași zi, și oferă o completare aici: 

Dacian Cioloş: România în politica agricolă comună europeană: despre ferme mari şi ferme mici. O a 4-a direcţie, adăugată la cele 3 ale lui Valentin Lazea

Între acești preopinenți, am propus într-un comentariu, un punct de vedere. Care este acesta de mai jos.

"Beneficiile sociale, culturale, de mediu, sunt cele care ne intereseaza si o hrana de calitate, nu sustinerea unor exploatatii imense.

Terenurile pot fi lucrate si asa, fara consolidare, prin crearea de cooperative fara ca proprietarii sa isi piara dreptul asupra terenului. Asta se petrece si in occident si de mai multe generatii. Daca prin consolidare autorul se gindeste la vanzarea pamintului si adunarea lui in mai putine maini si acelea romanesti, din interes patriotic, greseste. De fapt sustine monopolizarea autohtona a resurselor, si orice monopol este o problema pentru ca restringe concurenta. 

Pe urma sa ne spuna autorul, daca crearea de mari exploatatii va asigura locuri de munca celor 6-7 milioane de agricultori care lucreaza azi pamintul in Romania sau doar catev zeci de mii ? De unde va genera economia Romaniei in doar cativa ani atata amar de locuri de munca ? 

Autorul nu se gindeste la consecintele aplicarii ideilor sale. De fapt micile exploatatii, integrate corect intr-un flux economic, social, cultural, rezolva problemele. Rezultatul marii agriculturii si al industriei alimentare este la raft: mezeluri cu 75% apa, si imbolnavirea romanilor. 

Tot lantul alimentar propus de dl. Lazea nu asigura mincare de calitate romanilor. Da, poate asigura cresterea PIB-ului, dar cu ce pret ? Strainii pot cumpara si azi terenuri si au facut-o si lucreaza pamint, creind firme in Romania. Este falsa ideea pe care o sustine autorul, ca ne distrugem marii latifundiari.  

Cineva ar face bine sa calculeze ROI pentru banii injectati in marii latifundiari. Nu cumva suntem in pierdere, noi, in calitate de contiribuabili ? Desi primesc subventii, daca ai pune in balanta ce profit fac si ce subventii primesc latifundiarii, am vedea ca ei sunt mereu in pierdere. Ba chiar ne-a pune intrebari cat de bine isi conduc afacerile. Premisa ca o activitate in agricultura este mereu in pierdere si trebuie subventionata este nesustenabila, pentru ca nu exista un model practic, de piata, sa ne arate  ca trebuie creata o exceptie de la regulile economiei de piata. De fapt subventiile se intorc la buget, intr-o proportie mica, ca plata a impozitului pe profit. 

Si nu mai vorbim de pierderea biodiversitatii, orientarea catre monoculturi agricole, rase unice de vaci si de porci, distrugerea diversitatii alimentare: doar cateva soiuri de rosii, de cartofi, de griu. 

Mica agricultura, cu adevarat pretuita, trebuie sa fie viitorul. Beneficiile sociale, culturale, de mediu, sunt cele care ne intereseaza si o hrana de calitate, nu sustinerea unor exploatatii imense."

Cum să consumaţi minim 2 litri de parizer pe zi

Sau de carne de porc, mușchi file, kaiser vrac. Evenimentul zilei a descoperit o nouă dietă, care a cucerit România, în secret. Rețeta secretă a lui Parizer Factory sau cum industria alimentară, ne servește. Doza minimă recomandată de apă, pe cap de adult, poate să fie absorbită, subtil și facil, prin carnea cu apă. Sau prin apa cu carne. Așadar, a anchetat gazeta, românii mănâncă apă cu carne. Este ceva rău în asta ? Îi pasă cuiva ? La Târgul Țăranului propunem produse din carne de tradiție.

Ați cumpăra mezeluri cu etichetă 40% apă ?

Unii ar spune că nu. Însă doar așa se explică de ce mezelurile proaspete sunt ieftine, pentru că sunt un cumul de apă și resturi de carne tocată. Și niște aditivi. Goana după profit, nu după binele mâncătorilor, nu le permite producătorilor de mezeluri ietfine să pună pe etichetă adevărul: „Vă vindem apă !” Sau să spună că au cei mai ieftini cremvurști pentru că de fapt injectează apă. Multă, multă. Dacă consumatorii nu îi obligă, iar autorităților nu le pasă de conținutul hranei puse românilor la dispoziție, lasă să bage fraierii șuncă cu apă în ei !

Apa cu carne, secretul prosperității companiilor de mezeluri

În toate cataloagele de supermarket, vedetele sunt produsele din carne, mezeluri proaspete, foaaarte ieftine. Un specialist în astfel de produse recunoaște că o șuncă sub 10 lei kilogramul este umflată la greu cu apă. Și observăm noi, în toate locurile, fabricanții de mezeluri se plâng că au scăderi de vînzări. Nu se plâng însă că nu au suficientă apă să ne vândă, sau insuficientă membrană artificială în care să pună atâta amar de apă. Probabil însă că mațul gros este un alt secret pentru care industria de mezeluri nu are patent. Apa este de la Dumnezeu. Iar în timpul acesta, în loc să ne preocupăm cu organizarea unei politici adevărate în ce privește hrana, întoarcem spatele acestei probleme. Și nu ne pasă cu ce se hrănesc românii. Pentru că suntem săraci ? Slow Food înseamnă susținerea dreptului de a alege hrana, a dreptului de a ne împotrivi industrializării excesive a conținutului frigiderului. O mare parte din noi, suntem indiferenți. 

Voi ?!