joi, 2 octombrie 2014

Terra Fertil si emigratia interna

Legaturi catre acest articol
Uneori uiți de unde ai plecat și unde te îndrepți. În căutarea de chestii speciale din jurul nostru legate de hrană, branding de mărci locale, te mai conectezi și din greșeală la context. Eram pe bacul de duminică dimineața, dinspre Brăila spre Măcin. Pusesem mașina deoparte. Și văd o furgonetă cu o deviză mistică pe ea. O fotografiez pentru blog. Are legătura cu hrana? Probabil. Când mă dau mai spre spatele mașinii, ce văd? Terra Fertil. Este un produs realizat de mica întreprindere de la Smârdan a familiei Cazacioc. Este o poveste lungă, pe scurt este asta: o ramură a familiei noastre, adică un frate al bunicului, a plecat din satul natal, Balabancea și s-a mutat la Ghecet (vis-a-vis de Brăila). Iar unul din fii lui, Cazacioc Niculae, a făcut tot felul de afaceri istețe, a fost chiar și primar un mandat. Afaceri care au fost moștenite de fii lui. Una este despre prelucrarea de deșeuri animale și producerea de îngrășăminte organice. Terra Fertil. Așadar fiind pe bac, plecând de la Ghecet, m-am repezit să fotografiez exact ceva ce era familial. Se mai întâmplă. Cum vi se pare sloganul?



miercuri, 1 octombrie 2014

România, țară bogată cu porumbe și măceșe

Legaturi catre acest articol
Ați mâncat vreodată porumbe? Cu un pic de atenție, dacă ieșiți din oraș (cine nu este deja aranjat la țară), vedeți acolo unde trebuie fructele toamnei. Superfructe? Porumbe și măceșe. Porumbele sunt mov. Măceșele sunt roșii. Eu le-am găsit la Topolog, lângă cimitirul vechi al satului. Am dat o raită sâmbătă pe acolo. Topolog, satul din Dobrogea, a fost sat turcesc la început. Apoi, după 1878, satul a fost crescut și mărit de mocanii transilvăneni, veniți din Țara Oltului, de la Făgăraș, de la Bran și Șimon. Fructele sunt și pe drumul de la Horia spre Balabancea, DN 222 A, spre Luncavița. Zeci de tufe de porumbe. Nimeni nu le culege. Nimeni nu le consumă. Nimeni nu le adoră. România, o țară bogată cu oameni săraci. Sau unii doar leneși?


Este rău la țară, dar se ridică case. Multe

Legaturi catre acest articol
sursa Ziarul Financiar
Când văd scris "rural", văd firul roşu. Sau, dacă vreţi altfel spus, așa se vede trendul, direcţia. Mediul rural este un mediu potențial dar nu din punct de vedere al agriculturii. Ci pentru că dezvoltarea mediului rural este domeniul care poate oferi oportunități. Afaceri, mediu curat, liniște, de-presurizare. Nu ezitați, încercați la țară!


sâmbătă, 27 septembrie 2014

România eco și consecvența Cameliei Șucu

Legaturi catre acest articol
(c) Sursa Ziarul Financiar
Foto Şucu Legume bio? Tomate cu valoare adăugată? Capitaliștii români? Camelia Șucu a cumpărat cu ceva ani în urmă Piața de Gros a Bucureștilor (PGB). Finanțat de BERD, proiectul PGB avea ca scop să adune producția de legume din jurul orașului...și tot așa, restul vă imaginați. Numai că în România lanțul alimentar în cazul legumelor și fructelor, nu este ca în Occident. Și chiar dacă ar fi să fie, ca să organizeze primăriile tot sistemul pe baza PGB, ar fi fost al naibii de interesant dar ar fi și fracturat evaziunea cu legume și fructe. Dar sistemul organizat a cedat în fața celui mafiot. Așa ca PGB a ajuns tot o piață urbană dar cu infrastructură. 

Aici a intervenit Camelia Șucu [deși încă nu a obținut rezultate] ca să atingă scopul iniţial al proiectului PGB. De ce ar fi interesant asta? 

1) Că ar regulariza influxul de legume și fructe ilegal, l-ar sugruma și ar aduce pe piață legume și fructe românești. 
2) Ar crea un buffer care ar face veriga cu comerțul modern. Adică retailul.

Dar semnalarea mea este legată de o preocupare mai veche a d-nei Șucu, legumele bio. Pentru că trebuie să știți, valoarea tomatelor este mult mai mare dacă cultivi legume bio, și le exporți în Vest. Noi, românii, am rămas în urmă, exportăm în vest roșii care se întorc apoi pasate drept bulion. Roșiile bio au valoare adăugată

Celălalt filon de legume cu valoare adăugată este cel al legumelor, mai ales al roșiilor din semințe tradiționale. La tema asta mai revin.




vineri, 26 septembrie 2014

Slow Food Iași, Adelicii, CUIB

Legaturi catre acest articol
Mulțumesc Adela Trofin...Slow Food Iași a trimis la Rural Fest 2014 două pâinici și gem Hilița...de caise și dulceață de căpșuni...Pâinea a fost genială, chiar și după câteva zile....Mulțumesc Adela! Despre ea și CUIB.

(c) Tiberiu Cazacioc
(c) Tiberiu Cazacioc

5 motive să te hrănești de la be nat.

Legaturi catre acest articol
Am obținut cardul de fidelitate be nat. Probabil vă spuneți că este un alt banal card de fidelitate, din nenumăratele scheme de fidelizare de pe piață. [Cel mai supărător, apropo, este că nu avem atâtea buzunare câte carduri sunt în piață. Annoying este și faptul că la farmacie ești întrebat - shit! "Aveți cardul nostru?" Eei bine, l-am uitat şi de data asta.] Să revenim.

Cardul be nat. a fost obținut greu dar cu plăcere. Am vizitat frecvent localul din bdul Titulescupentru masa de prânz. De şase ori. Am obţinut un premiu în produs [a semănat cu o cursă cu premii]. Apoi am aplicat imediat la cardul permament. Aici am avut aşteptări mai serioase, dar după câteva zile l-am primit.

De ce îmi place be natNici ei nu cred că ştiu şi că este important. Pentru mine, da. Urmează.

joi, 25 septembrie 2014

Lauda de sine nu miroase a bine? @RCERomania @DacianCiolos @SPE_Ro

Legaturi catre acest articol
Totuşi stima de sine cu aşa ceva se ţine. Am primit şi o diplomă de participare. Important să ştiţi, este să participi. La Rural Fest 2014, am reuşit să fim la faţa locului.