sâmbătă, 28 februarie 2015

Elena Udrea și efectul asupra "ouălelor"

Legaturi catre acest articol
Produc chinezii ouă artificiale? Există și ouă artificiale? Voi ce spuneți? Când este adăugat prostește NATURAL pe etichetele sau ambalajele unor alimente ce nu pot fi decât naturale, te întrebi dacă marketingul industriei alimentare nu crede cumva că suntem "idioți"....Să trecem la cealaltă parte a șarjei noastre.....

De la ouă la Elena Udrea este un pas mic. Elena Udrea este un caz și până la proba contrarie, conform Constituției României, este nevinovată. Cu toate acestea, fenomenul ecoturistic declanșat de ea, a pătruns și în avicultură. Iată mai jos ce a suprins paparazzo-ul nostru ecogastronomic....


Ghicitori cu copiute de brand: Space sau Sprite?

Legaturi catre acest articol

Am pentru voi o provocare. Adevăr sau provocare. Ce amuzant este să vezi la drumul mare, cum poate un supermarket să aducă o copie alături de un original. Cu percepțiile și buzunarul gol, nu riști, mergi la sigur, nu?


Bonul fiscal ar putea ajuta lanțurile alimentare scurte?

Legaturi catre acest articol
  • Diferența între sute de vânzători de produse "de la Sibiu" și un adevărat producător de produse "de la Sibiu" o poate face bonul fiscal, adevărata competiție.
  • Diferența dintre cei care produc produse locale, corect și profitorii conceptului de produs tradițional, o pot face bonurile fiscale.
  • Chiar și zarzavatul cu bon fiscal ar face diferența dintre cei care cultivă corect, ce pot livra la restaurante, în lanțuri scurte. 
  • Cred că fiscalizarea este o șansă pentru lanțurile alimentare scurte. 
  • Sursă grafic http://www.zf.ro/
(c) Ziarul Financiar - 27 februarie 2015


@DelhaizeBelgium: Mega Image, a Mc Donald's of retail in Romania

Legaturi catre acest articol
I like a lot the format, the approach. Mega Image are lucruri și abordări care îmi plac. Este vorba de cataloagele educaționale, periodice și sezoniere. Selecțiile de produse de calitate și cele IGP și DOP. Însă au depășit măsura cu expansiunea lor și o spune concurența. Un magazin Mega Image pe fiecare parte a străzii este fără sens, obositor. Ca pe vremea comunismului, când vocea partidului izbucnea din orice device casnic pus la priză, așa există un magazin Mega Image la orice colț de stradă în București. Mega Image este un antebraț al agriculturii industriale. În Belgia, la mama lor, Delhaize nu este atât de arogant și înfometat de profit cu orice preț. Doar toaletele din parcuri nu au ajuns Mega Image. PS: Și eu sunt client Mega Image, dar să mai lase și concurența să existe. Pentru că este nevoie și de alternativele celorlalți. Competiția deschisă nu face parte din valorile CSR ale Delhaize? Sau monopolul este valoarea lor de business ?

ZF: Lipsa profitului de pe spatele bolnavilor sau "Copiii români au parte de cele mai puţine dulciuri din UE"

Legaturi catre acest articol
(C) Ziarul Financiar
Serios? Cu tristețe se constată, plângând pe umărul industriei, că mâncăm prea puțin zahăr. Mădălina Panaete de la Ziarul Financiar este agentul de reclamă, ne-voit, al industriei zaharoaselor. Ce este rău că românii consumă puține produse cu zahăr? De ce și cât zahăr ar trebui să consume, cât de puțin este puțin, care ar trebui să fie raportul cu restul componentelor ce ne von din mâncare? Mădălina, nu fi tristă că se consumă zahăr puțin. Poți tu compensa cu zahăr mai mult. În rest este cinic să facem mereu clasamente că nu bem mai multă bere, mai multăcarene, etc. ZF este agentul de reclamă imoral al industriei alimentare. Noroc cu consumatorii, mulți aleg ce vor ei. Norma zilnică recomandată de WHO (Organizația Mondială a Sănătății) înseamnă un pic peste 12 kg de zahăr pe an. Deci ZF la ce se gândește când spune că copii românilor nu mănâncă prea mult zahăr? La profitul companiilor din industria de referință, la profitul făcut pe spatele bolnavilor?


20 de ani de comunicare, la mulți ani DC Communication

Legaturi catre acest articol
Douăzeci de ani din care cincisprezece sunt și parte din viața mea. Până anul trecut. Compania DC Communication a parcurs 20 de ani din viața noastră, a românilor, cu bune și cu rele. Cu ce se ocupă? Cu pretextele serioase prin care companiile care crează locuri de muncă în România, ne fac să ne dorim serviciile și produsele lor. Această ecuație companie-DC Communication-piața, ne-a făcut uneori viața mai plăcută și mai sănătoasă. Thumbs up!



Small farming in Romania gets support

Legaturi catre acest articol
After so many years during which a lot of us have advocated for small agriculture, in terms of social benefits, cultural benefits, protection of natural heritage, finally a think-tank, a Romanian one, does a good work. Pretending that theft is impeding the development of small agriculture, SAR brings in the paradigm, which is known to officials, but obscured. Building the case based on the issue of theft of crops in rural Romania.


Larges surfaces give results when worked with agricultural machinery, a employing a small workforce. So productivity comes from this ecuation.

On the other hand, Romania has large surfaces which are laboured with many people. Which makes logic that you can cultivate crops with high yield return. 

We can give a chance and increase VAB from agriculture if agricultural theft will severly punished and rural areas better policed. It is like in the case of free theft of Internet content. No free ride and no free meal, no more.







vineri, 27 februarie 2015

Ceapa italiană trebuie iubită, ceapa Giarratana

Legaturi catre acest articol
(c) Tiberiu Cazacioc, Salone del Gusto
La Salone del Gusto (Torino 2014) sunt prezentate spre a fi salvate și iubite tot felul de varietăți vegetale locale. Niște feluri care înseamnă în aval economie locală, patrimoniu imateriail, tradiție, un specific ce poate da valoare economică unei localități. Pentru românii care sunt nepăsători cu specificul local, asta poate părea o ciudățenie. Iată în două imagini un stand de la Salone del Gusto, la Torino, despre ceapă. Și viața ce sălășuiește în ea. Ceapa Giarratana care este în custodia unui Praesidium Slow Food.

(c) Tiberiu Cazacioc

Make bread not war...Try Swedish

Legaturi catre acest articol
La Terra Madre 2014 am dat peste tot felul de bizarerii. Un stand între celelalte minuni ale hranei lumii (extrase de mișcarea Slow Food din pierzanie și tumultul comun al industriei alimentare), un stand spuneam, cu pâine dar pâine din aceea consistentă. De la  niște suedezi cu mânecile suflecate, cu aer de designeri IKEA. Pâinea respectivă, o vedeți în imagini, era pur și simplu obiectul meșteșugului lor.


Slow tourism in Crisan, Danube Delta @infodeltaro

Legaturi catre acest articol
Vă pregătiți de Delta Dunării și în acest an? Continuăm să milităm pentru o vizită non-industrială în Deltă, o căutare și o regăsire non-intruzive. Pentru turism lent sau slowtourism, apăsați AICI.

Bogdan Catalin spre 27 de ani

Legaturi catre acest articol
Un tort Canon este ceva de neînțeles pentru mama. Acum doi ani ne-am amuzat cu asta. Torturile sunt rotunde, nu?




Pește de la Tulcea @infodeltaro @constantinhogea @DeltaDunariiRO

Legaturi catre acest articol

Vă pregătiți de Bunavestire? Pește, numai pește...Sunt puține locuri, puține companii care produc preparate din pește cu respect pentru patrimoniul imaterial, pentru produsul local. Una din acestea este MIADMAR din Tulcea, condusă de Daniel Buhai.

Ne-am întâlnit și reîntâlnit în nordul Dobrogei la festivalurile Rowmania ale Asociației "Ivan Patzaichin-Mila 23". Și de fiecare dată am fost impresionat de cunoașterea produselor, de dragostea pentru pește. Vă recomand să căutați calitatea.....




După moarte, un pui fericit de la AGRICOLA

Legaturi catre acest articol
Când suntem fericiți, înainte sau după moarte? Ne poate spune AGRICOLA S.A.? Cât și cum a fost fericit fiecare pui din fiecare pungă? Este o metaforă și deci nu știm dacă puiul a fost fericit sau nu? Este o glumă despre pui? Cum se manifestă fericirea la pui? Foarte, foarte bizar...Oamenii de știință de la AGRICOLA nu ne pot spune...

Expo Milano 2015 si hrana: Feeding the Planet, Energy for Life

Legaturi catre acest articol
Două teme mari sunt subiectele centrale al expoziției globale Expo Milano 2015: hrana și energia. Deci la Milano se va vorbi, gândi despre hrana. Nu vă îndoiți că despre hrana industrială, ci de un mod de a ne hrăni postindustrial, o revenire la bazele durabile ale agriculturii. 


Au lansat o aplicație Android/iOS cu 100.000 rețete de bucate din toată lumea. Enjoy Milano, un alt fel de a hotărî despre hrană.





miercuri, 25 februarie 2015

Despre Dobrogea cu măiestrie

Legaturi catre acest articol
Click la link-uri pentru o Dobroge de la Mircea Bezergheanu. Răsfoind blogul lui Doru Panaitescu am găsit participarea lui la o tabără de fotografie a lui Mircea Bezergheanu. Nu am auzit de dânsul așa cum nici dânsul nu a auzit de mine. Însă exercițiile de fotografie pe care le realizează în munții Măcinului au ca rezultat niște imagini de invidiat. AICI o lectură fotografică interesantă a nordului Dobrogei. Sau a Dobrogei de nord. În rest imagini estetizante, artificiale. Puțin deosebite de alte zeci de mii din lumea întreagă. Dar Dobrogea, da, Dobrogea...

(Site Mircea Bezergheanu)

Porcul de Mangalița la măcelăria Andu

Legaturi catre acest articol

Cine nu ar vrea o friptură suculentă de Wooly Pig sau Porc lânos. Porcul de Mangalița. Căutați la măcelăria dvs. carne de porc de Mangalița.

De ce porcul de Mangalița? Slow Food militează pentru ceea ce putem pierde sau am pierdut deja. Sezonalitatea ofertei de legume și fructe, determinată de producția locală. Diversitatea fructelor, legumelor, raselor de animale locale. Avem și o Ark of Taste care a inclus în lista de salvare, porcul de Mangalița. AICI este lista de produse din România, rase, varietăți vegetale. 

FreshSure de la Cris-Tim @CrisTimRomania

Legaturi catre acest articol
Mezeluri fără conservanți? După cum cunoașteți, nu scriem de bine despre industria alimentară. Decât dacă vine cu ceva inovator. Rămâne ca dvs. să spuneți dacă este bine sau rău. De puțin timp Cris-Tim a lansat o campanie despre produsele sale, care nu spune decât că produsele sale sunt bune. Cum se diferențiază de ale concurenței prin clipurile desfășurate pe micile ecran, dar agenția de publicitate a eșuat în a înțelege și a comunica? Printr-un procedeu tehnologic care nu spune nimic consumatorilor, fiind prea complex de comunicata, ce apare în finalul clipului. FreshSure.

marți, 24 februarie 2015

Magazin cu produse de calitate

Legaturi catre acest articol
Mă documentam pentru articolul anterior și am găsit informația de mai jos, AICI. Care este semnificația ei profundă?

Intuiesc că acolo unde se vinde berea Zăganu, prin București, se vând și produse alimentare de calitate. Unele locuri le cunoașteți. Dar suntem în fața unei pre-selecții date de piață. Cred în faptul că se manifestă un nou prag în evoluția micii industrii alimentare românești, care a mers de la produs local prin produs tradițional, către produs alimentar de serie mică, cult, educat și de calitate.

Anul 2015 este un an de inflexiune. Destinațiile AICI.


Berea industrială și-a atins limita culturală

Legaturi catre acest articol
Câtă bere pot bea românii? Am dubii că se poate împinge mai multe consumul de bere industrială. S-a inventat berea la PET, s-a inventat bere numită BERE (la LIDL), gata. Stop. O știre recentă confirm declinul consumului de BERE INDUSTRIALĂ. Da, Deci se poate.

De aici niște întrebări. Este acciza la bere un obstacol în calea creșterii consumului? A stimulat crearea Berăriei H consumul de bere? 

Dacă se dă o masă limitată de consumatori de bere și li se pune la dispoziție o braserie de tip industrial, gen Berăria H, cum îi poți dizloca din Centrul Vechi? Cu microbuzul de la Piața Unirii?

Este suficient să încerci să ataci aceeași masă de consumatori să îi muți la Piața Presei Libere?

Care este ideea ca sâmbăta seara când afluența către Centrul Vechi atrage atenția semnificativ (coadă de taxiuri pe kilometru), la 300 metri mai sus, în față la Starbucks, o stație RATB goală să aștepte un probabil meschin microbuz, care să ducă câțiva 15 băutori la Berăria H? Penibilă încercare, nice try emag.ro

Ce vreau să spun: micro-berăriile sunt cheia.  Trăiască berea artizanală. Ce nu înțelege ZF este că a apărut o nouă categorie. Berea artizanală. Micro-berăria. Heineken nu mai inovează.

(c) Ziarul Financiar

#Liebherr @panaitescu Dobrogea și munții Măcinului

Legaturi catre acest articol
Doar cu o vizită la o lansare poți aduna multe povești. Doru Panaitescu a lucrat și lucrează cu multe persoane, companii. Este Marketeer.ro. Am interacționat puțin și superficial. Dar așa cum spune teoria celor șase grade de separare, se petrec adesea uimitoare coincidențe și corelații care ne leagă de diverși oameni. Teoria spune, pe baza unor observații matematice, că între noi și oricare altă persoană de pe planetă nu sunt mai mult de alte șase persoane. Deși suntem trăitori pe o planetă așa mare, într-o țară așa mică. 

L-am revăzut pe Doru Panaitescu la lansarea Liebherr. Frigiderele și viața aventuroasă pe drumuri și în călătorii îl leagă probabil de experiențele la rece.

Ce ne leagă dar nu în mod direct?
 
Doru Panaitescu este brăilean. Dacă zici Brăila, zici frații Psaropol, amicii și colegii mei de "bancă" de când lucram împreună la DC Communication.

Dacă zici Brăila, zici Smârdan. Sau Ghecet. Este o localitate care se află pe partea cealaltă de Brăila. Treci cu bacul spre Tulcea, în Dobrogea. La Smârdan trăiesc urmașii fratelui bunicului meu. Verii mei Gelu și Viorel. De pe urma bunicului lor, unchiu Haralambie.

La Smârdan românii au scufundat la Războiul de Independență, un vas turcesc, conform Infodelta.ro a lui Nicu Simion. AICI.
(c) Blog Marketeer.ro Doru Panaitescu
Doru Panaitescu a lansat o inițiativă pornită din suflet și anume montarea de indicatoare către cetățile României pentru că lipsa acestor indicatoare ar fi o problemă care cauzează necunoașterea lor (sper să nu mă înșele memoria cu privire la persoana care a propus chestia asta). Cred că era prin 2010 și i-am scris pe blog că și dacă ar vrea nu ar putea să pună indicatoare, că sunt legi care nu îi dau voie. Și că în al doilea rând este vorba de indiferența autorităților locale. Ar fi prea simplu să instalezi indicatoare și să rezolvi problemele.Ce m-a atras la inițiativa lui Doru era că plecase de la un "studiu de caz", cetatea Libida de la Slava Rusă. Și că ideea nu era rea, dacă ar fi implicat autoritățile care se ocupă de patrimoniu, populația locală.

Eu sunt și membru al Asociației "Ivan Patzaichin-Mila 23", suntem legați de Deltă. Doru a scris și o carte despre păsări și Delta Dunării, el fiind un cunoscut teambuilder și umblător pe coclauri. Pentru asta, pentru că se implică în natură, mediu, Delta Dunării și Dobrogea, dincolo de superficialitatea și histrionismul său, trebuie lăudat. Cumpărați-i cartea și apelați la Doru Panaitescu. Vivat, crescat, floreat!