Se afișează postările cu eticheta telemea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta telemea. Afișați toate postările

marți, 23 iunie 2015

Știința de a selecta brânza telemea: Casa cu Gemene

"Mai multe feluri de brânză. Cum se face?" Ce înseamnă o telemea deosebită? Sunt brînzeturile fermentate, atât de omniprezente în România, diferite? Sunt aceste brânzeturi produse în condiții corespunzătoare? Cum anume noi, consumatorii, putem să ne folosim de puterea noastră, este drept, disipată, de a selecta și de a face cât de cât un început de ordine în piață? Case cu Gemene a scris din inimă, un text revelator despre alegerea brânzei telemea. Vă pun totuși un pic de context.

Casa cu Gemene este un proiect food care aduce în București, în urma unui proces de selecție de teren, hrană produsă artizanal, de calitate. Durează de câțiva ani și cred că este cu adevărat un demers dificil, contr curentului. Pentru că este foarte ușor să lași garda jos în materie de hrană de calitate, pentru că consumatorii sunt comozi. Și odată ce au fost condiționați, este greu să ridici brânza de calitate, în exemplul celor de la Casa cu Gemene și să pui pe masă. Mai departe punctul lor de vedere....

joi, 31 iulie 2014

Brânza la doză de la #HOCHLAND

V-ați luat doza de brânză? Astăzi, dacă aţi gustat câte ceva de vară. Înainte de a pleca la lucru. La birou. Probabil că aţi desfăcut şi doza de telemea. Brânză telemea la doză? Hmmm, cei de la marketing și de la publicitate au căutat un nume pentru recipient. Demult. Brânza la cutie, după părerea mea, este la cutie și la nu la doză. Ați putea vorbi, de exemplu, despre lapte la TETRA PAK? Nu, mai degrabă lapte la cutie. Dar, chinul celor de la vânzări, de a segmenta oferta, ne arată. Că #HOCHLAND a ales ca singur diferenţiator, USP, modul de ambalare. Nimic altceva. Este straniu. Pe de altă parte, vedem cu acest exemplu că sărăcia ofertei de brânzeturi româneşti, te aduce aici. Ce poate fi diferit între o telemea şi o altă telemea? Industria alimentară, atât poate, ambalajul! Dacă însă ar fi vorba de producție de brânză de calitate, ar trebui să creeze o legătură cu locul de origine, adică cu indicația geografică. O telemea dintr-un anume loc al țării, cu o anume pășune și din laptele anumitor rase de animale, specii locale, ar fi altceva. Nu o brânză la cutie. 



joi, 12 iunie 2014

Ce se intampla cu Danone si FrieslandCampina

Câteva ştiri din presa economică (Ziarul Financiar) ne spun că doua mari conglomerate internaţionale din industria laptelui din România, suferă de câteva probleme. Iată ce spune presa şi ce întrebări nasc, la prima vedere. Să le luăm pe rând. Articolele Friesland Campina AICI, Danone AICI şi relocarea FrieslandCampina AICI.

1) Scăderea producţiei. 

  • Este acesta efectul unei canibalizări între uriaşi, pentru că toţi fabrică caşcaval Dalia, caşcaval Rucăr, telemea de vacă, de oaie? Sunt victimele non-diversificării?
  • Consumă românii mai puţine lactate, produse lactate ? 
  • În coşul de lactate intră consum mai puţin de la producătorii mari dar mai mult de la mărci private? 
  • Este extinderea unor reţele, precum Lidl, o lovitură, pentru că aduc lapte din afară, din Polonia ?
  • De ce campania cu Mihaela Rădulescu nu a dat cât de cât nişte semne de impuls ?
  • De ce există o scădere mai mare la FrieslandCampina şi una mai mică la Danone ?
  • Este acesta un semn bun pentru ca mica industrie alimentară românească să revină la masa românilor ?
  • De ce nu se investeşte în trasabilitate, indicaţie geografică, pentru a stimula preferinţa culturală locală ?
2) Relocarea internă.
  • Este o soluţie închiderea de fabrici? Se petrece parcă un joc de domino....
  • Brânza moale de Ţaga a fost eliminată de FrieslandCampina, singura brânza moale din România, era o soluţie oprirea producţiei sau mai bine transferul producţiei altcuiva?
  • Cine va lua locul în consum, ce producător, poate producţia locală, dacă multinaţionalele cedează?




luni, 4 iulie 2011

Slow Food: De la Sibiu, de unde? Brânză telemea de Sibiu, produsă în Sibiu, se poate?

Povestea noastră despre brânză, oieri, schema de calitate a Comisiei Europene încearcă să vă convingă, atunci când alegeţi telemea “de Sibiu”, să întrebaţi: “De unde, de la Sibiu”? Există o brânză telemea de Sibiu sau doar unei brânze telemea i se spune “de Sibiu”? Contează? Suntem români şi iubim brânza telemea. O căutăm, avem magazine preferate şi ne cunoaştem cu ţăranii de la care o cumpărăm. Este pe gustul multora, este preferata brânză naţională. Deşi nu numai produsă în România, ci şi în Bulgaria, Serbia, Grecia. Brânza telemea este peste tot în România. Pentru cei care se hrănesc, nu care doar mănâncă, avem mai multe întrebări.

Ştim cu adevărat ce este brânza telemea?

Este o brânză în saramură, din aceeaşi clasă cu brânza Feta. „Telemea” vine din limba turcă, telme, brânză cu găuri. Care este locul ei în universul brânzeturilor româneşti, dacă există unul? Brânzeturile se împart în brânzeturi proaspete, brânzeturi moi (Bran, Năsal, Montana, Vlădeasa, Bucegi, tip Camembert, Bran), brânzeturi în saramură, brânzeturi semitari (Olanda, Trapist), brânzeturi tari (Parmezan, Cedar, Şvaiţer), brânzeturi cu pasta opărită (Dalia, Dobrogea, caşcaval afumat), brânzeturi fermentate (de burduf).

Există oare diferite feluri de brânză telemea?

Ca diversitate, brânza telemea este produsă din lapte de vacă, din lapte de oaie şi de bivoliţă, şi mai recent din lapte de capră (bănuiesc că laptele în amestec dă naştere unei corcituri de brânză care deschide calea falsurilor). La început brânza telemea fost produsă din lapte de oaie şi era cunoscută sub numele de brânză albă sau brânză de Brăila. Trecerea la producţia industrială a impus producerea brânzei telemea din lapte de vacă.

Ce preferăm, brânza de la ţărani sau cea produsă industrial?

Să cumpărăm de la fermieri, în anumite condiţii (fiind însă o decizie însă care se sprijină pe buget, gust, preferinţe ale familiei), poate fi opţiunea strategică a fiecăruia dintre noi, dacă vrem să susţinem micii fermieri şi un mod de viaţă aparte, cel de la ţară.

De ce unei brânze telemea i se spune “de Sibiu”, are ceva specific?

Ce ştim este că frecvent întâlnim, la oraş, dar mai ales în Bucureşti, comercianţi care pretind, prin afişe, bannere, firme de magazine că oferă în galantar, brânză telemea de Sibiu. Oare? Nu este vorba de o înşelare morală a consumatorului? O brânză telemea de Sibiu ar putea fi doar aceea produsă de fermierii locali din Sibiu, şi nu o brânză produsă industrial. Ea ar trebui să îndeplinească mai multe condiţii pentru a se spune, da! este de la Sibiu, întrutotul: oile să fie crescute şi să pască în judeţul Sibiu pentru că vegetaţia este specifică, laptele şi procesul de producere a brânzei să se fi realizat tot în judeţul Sibiu, iar păstorii şi producătorii să fie din Sibiu. Nu mai vorbesc de reţetă, ea trebuie să fie respectată de aceşti oameni.

Schema de calitate a Comisiei Europene

Este ceva neobişnuit, nu? Acest sistem, prezentat mai înainte se poate numi DOP sau Denumire de Origine Protejată, este ceea ce a reuşit să obţină „magiunul de prune Topoloveni”. Până la a obţine marca DOP, se poate înregistra marca în România. Dacă doresc să îşi apere produsul şi să îşi respecte consumatorii, de ce oierii, autorităţile din judeţul Sibiu lasă ca marca lor, informală, să le fie folosită de oricine? De ce oierii din judeţul Sibiu nu se adună, să facă o asociaţie, să facă un caiet de sarcini pentru produsul “brânză telemea de Sibiu”, de ce nu îl înregistrează ca marcă colectivă? Prin schemele de calitate pentru produse alimentare, Comisia Europeană face legătura cu politica din domeniul agriculturii, de subvenţionare. Trebuie spus că “magiunul de prune Topoloveni” este cam singurel , din partea României, în acest sistem de calitate al Europei. Suntem la început, cu adevărat un produs local va fi valoros şi recunoscut, doar dacă va face parte din schema de calitate europeană. Italienii au 50 de brânzeturi înregistrate DOP, francezii au 68 de brânzeturi înregistrate DOP, şi alţii aşa. Vreo ţară europeană a înregistrat brânza telemea? Va fi România aceasta, cu brânza de Sibiu? Suntem români şi iubim brânza telemea. Ce ar fi să respectăm această specialitate, fermieri şi comercianţi faţă consumatori, să nu producem şi să vindem altceva decât ceea ce este. Şi noi iubitorii de brânză, să ne apărăm drepturile: să nu mai cumpărăm falsa brânza telemea de Sibiu, dacă este o minciună.