joi, 18 iunie 2015

Delaco este comerciant de lapte, oua, uleiuri si grasimi

Cui îi plac imposturile? Tony Delaco este un comis voiajor. Ziarul Financiar publică analiza sa periodică dedicată unei industrii.  Citiți AICI. De aceasta dată este vorba de industria laptelui. Clasamentul ziarului are 10 pozitii.
Toate bune și frumoase numai că una din companiile incluse în clasament pe poziția a 5-a nu face parte din industria laptelui. Ghiciti care si de ce? Tony Delaco Fan Brânză și Delaco Distribution. Am realizat o cercetare simplă pe bază de CUI și CAEN la Ministerul Finantelor si a rezultat urmatoarea situatie, de mai jos, pe care mă bazez în chestionarea analizei realizate de ziar. Observați cu ce se ocupă Delaco?

De ce face ziarul această selecție în care amestecă 9 producători, fabricanți cu un comerciant? De ce compania respectivă se lasă inclusă în acel clasament? De ce nu face ziarul un clasament al comercianților de același tip? Este o eroare intenționată?

 

miercuri, 17 iunie 2015

Un erou al lanțului scurt...Erwin Albu fermierul bătut că protesta contra gazelor de sist

Erwin Albu a fost si candidat la alegerile parlementare europene, candidat independent. A protestat si a fost amendat, saltat la duba. Trecutul nu conteaza cine background-ul: Erwin Albu este un taran si este din acei tarani care nu vor sa produca industrial. El ne ofera un exemplu de lant alimentar scurt. Intr-o tara in care regula este hotia, furtul, ipocrizia, traiul pe de pe o zi pe alta, viziunea scurta si mioapa, Erwin a testat comportamentul social. A incercat sa repuna bunul simt la poarta fermei sale. Oferta de legume si fructe fara tarani. Dai cati bani crezi.


marți, 16 iunie 2015

Aprozare pe roți

Pentru cei care încearcă soluții de lanț alimentar scurt. Cred că nu au încercat încă totul. Iată doar câteva exemple de aprozare pe roți.

Link http://bit.ly/1JTR2LO

Link http://bit.ly/1R1mzfj

Link http://bit.ly/1IYVIS4

Burebista se imperecheaza cu coana Mita

Nu este o aberatie istorica ci ideea, poate mai veche, a patronilor restaurantului Burebista (ce-o fi mâncat căciulatul acela nu știe nimeni, poate stridii ca în imagine) de a se extinde cu o terasă. Pe care au numit-o cum altfel? Nu Doamne ferește Terasa Otetelișanu, ci terasa Coana Mița. Na-ți-o frântă că și-am dres-o? Din ce coșmaruri își alimentează acești oameni marketingul și poziționarea? Din privitul la umbră al Coloanei lui Traian...pardon, acolo este vorba de Decebal....În fine, încă o prostie bazată pe bani mulți....Despre restaurantul Burebista citiți niște impresii aici. La Restograf. "Adevarata problema acolo e mancarea. Cine isi inchipuie ca micii si zacusca de la supermarket sunt un "meniu traditional romanesc" poate doar sa insele cativa straini, dar nu si pe multi romani. Noi nu am putut manca nici jumatate din ce ni s-a pus in farfurie, desi ne era destul de foame. Pur si simplu nu aveau niciun gust, se vedea usor ca erau produsele cele mai ieftine si de cea mai slaba calitate, probabil ca multe dintre ele chiar semipreparate, luate la intamplare, cine stie de unde."


#FrieslandCampina Năsal de la Țaga, din clusterul AGRO Transilvania, înapoi la noi

How FrieslandCampina killed an old 1955 Romanian cheese like Nasal and how it squeezes again profit from its rebirth. Un pic de patriotism nu strică, vă invit să consumați brânză de Năsal. Povestea brânzei de Năsal începe din punct de vedere industrial în anul 1955. Probabil a fost continuată o tradiție de producție pre-comunistă, nu ne închipuim că dintr-odată a început producția de brânză moale. A intrat în rândul sortimentelor de brânzeturi moi și de brânzeturi ale industriei socialiste. Capitalismul a adus Napolact și brandurile sale în brațele FrieslandCampina. Care la un moment dat, în 2013, a încetat producția de Năsal, că de!, cerea mult marketing și probabil compania multinațională nu avea timp și răbdare să cultive gustul consumatorilor. Dar...

#ursusbreweries Berea Ciucas cu lamaie sau despre acreala

La munte în România cresc lămâi? Nu am reușit să dau de filmul care este rulat curent în pauzele publicitare de cei de la Ursus Breweries. Nici măcar situl producătorului dedicat brandului, nu este actualizat în această privință. Poate că totuși reclama v-a atins, sunteți în targetul comercial 18-49 de ani. Dar sper că nu sunteți dintre cei ce lâncezesc pe canapea, downshiftând și zappând. Sau, Doamne ferește!, dintre cei ce procrastinează pe tot felul de canale, căutând rețeta fericirii. 


Care este ideea acestei reclame? Aceea că în prezent găsiți berea Ciucaș și cu aromă de lămâie. De aceea veți vedea o combinație ciudată de mesaje directe cât să nu fie nici o îndoială despre ce este vorba. La munte în România cresc lămâi. Ele se amestecă în procesul de berificare în lichidul minunat și rezultă berea cu aromă de lămâie. Se mai uită la operațiunea asta, pentru asigurarea conformității, și un cerb.


Bravo Ursus Breweries! Poate o să aveți și un cont Twitter și niște filme puse deoparte, ca să mai afle și publicul de unde li se trage acreala....



 

#Blue Apron, #Cooku Bau si "nemernicia" romaneasca

Dorin Oancea, redactorul șef al Business Magazin, pune față în față. Blue Apron, un start-up de calibru, american, cu o inovație în food, next to Uber. Și un start-up românesc de food, Cooku Bau. Ambele oferă ceva similar și anume feluri de mâncare deconstruite, kit-uri. Nu mâncare la pachet, ci posibilitatea de a alege ingredientele centrat pe un anume fel de mâncare. Blue Apron scalează și strânge bani cu grămada. Cooku Bau are probleme? Prin analiza sa comparativă Dorin Oancea indică ceea ce e crede că ne lipsește să stimulăm competiția. AICI. Încă cineva care spune lucrurilor pe nume.



luni, 15 iunie 2015

Enjoy #Food Bloggers Conference in #Bucharest #Evensys

Food Bloggers Conference
Food Bloggers Conference"Un eveniment inedit dedicat bloggerilor culinari si persoanelor active in mediul online, pasionate de gatit. Nu mai este nicio noutate faptul ca astazi gatitul a devenit un trend, iar majoritatea isi impartasesc pasiunea pe bloguri dedicate. Bloggerii vor avea ocazia sa descopere indeaproape cele mai eficiente instrumente pentru cresterea audientei, vor afla reteta unei fotografii de succes si cele mai bune condimente pentru cresterea vizibilitatii in online."

Dialogul cu cetățenii și braga Bojena de la Ruse

Încep cu un selfie forțat. Sau un IOLA? Nu am și ziarul din ziua evenimentului, ca la răpiri, să se vadă exact. În 4 iunie am avut privilegiul să particip din partea GEA Strategy&Consulting la "Dialogul cu cetățenii", organizat de Comisia Europeană, la Ruse, la Universitatea Anghel Kancev. Deplasarea a fost organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România. Vorbitorii au fost Frans Timmermans, prim vicepreședinte al Comisiei Europene, președintele Bulgariei dl. Rosen Asenov Plevneliev, și dl. ministru român al justiției, Robert Cazanciuc. Sala a fost plină de foarte mulți oameni obișnuiți din câteva localități din
jurul Ruse. S-au pus întrebări și întrebări legate de statul de drept, despre corupție, despre MCV, despre egalitatea de șanse (persoane cu handicap, LGBT), despre românii care conduc ca nebunii prin Bulgaria, etc. Politicienii de pe scenă au răspuns fiecare mai direct sau mai puțin direct, ocolind sau nu răspunsul. Dacă i-aș pune într-un clasamen ar fi Timmermans, urmat de Plevneliv, ultimul pe listă fiind Cazanciu. Eu, în final, am mers să caut bragă, adică BOZA pe limba bulgărească. Și am luat de la primul magazin din preajma Universității...




Autentic rom? Este corect?

Fără răutate, fără malițiozitate, fără abordare rasistă, ci doar o constatare amuzată.  Un instantaneu din metrou. Autentic ROM?


Dupa Luca si Paul, acum Gustav

Distanța de la Luca la Paul a fost mică. Mă refer la cei care vând covrigi. S-au copiat unii pe alții. Apoi și-au copiat meniurile, oferta. Sau poate doar și-a diversificat patronatul oferta în două branduri similare, așa, ca să inducă lumea în eroare? Iată că a apărut și Gustav, nu mă întrebați de ce. Într-o lume plină de banale simigerii-covrigării, pasul lateral a fost covrigăria care dă impresia că conservă tradiția unui anume Luca. Sau Paul. Nu a durat mult și a apărut Gustav. Care va fi următorul pas cosmic determinat de competiția de pe piața covrigăriilor?


Ice Cream Car......visati la inghetata?

Reportaj de la fața locului. Ați văzut cum arată mașina de înghețată?.....Este o inițiativă privată care funcționează de câțiva ani prin București. Circulă pe ici, pe colo, sună din clopoțel și anunță când ajunge în cartierul tău. La noi în strada Belgrad, ajunge o dată pe săptămână. 






sâmbătă, 13 iunie 2015

Bio egal hipster? Ce vor strainii: alimente romanesti

Wall-Street.ro a organizat o conferință dedicată agriculturii, băncilor și relației dintre acestea. Interesant este că au participat și reprezentanți ai unor inițiative inovative precum Bio Dumbravă, Republica BIO  (de care nu am auzit până acum dar mă documentez). Jan Glas de la TPA Horwath arată că în Occident consumatorii și supermarketurile sunt cele care promovează produsele locale. 

vineri, 12 iunie 2015

Nu ai uitat, nu? Food Bloggers Conference

Food Bloggers Conference
Food Bloggers Conference. Este un loc in care se aduna fortele eclectice, mai vechi si mai noi, ce sunt preocupate de hrana. Nu de hrana in sens larg ci mai ales de mancare. Daca va intereseaza sunt inca invitatii, iata ce spun organizatorii.

joi, 11 iunie 2015

Cate pietre ai de pe urma mancatului de tofu?

@SlowFoodHQ Slow Food to Participate in the Round Table on Food Hygiene Organized by the European Union at Expo

Bravo Dessislava, Bulgaria rulz in Slow Food! Slow Food participă la Expo Milano la o dezbatere despre igiena alimentară și provocările cărora trebuie să le facă față micii producători....


Slow Food to Participate in the Round Table on Food Hygiene Organized by the European Union at Expo

Dessislava Dimitrova, Coordinator of Slow Food in Bulgaria and Slow Food International Councillor for the Balkans, will attend a round table organized by DG SANTE called “Hygiene and Flexibility for Small Food Producers. Fit for Purpose?” taking place at 13 pm on Friday, June 12 in the EU Pavilion at Expo.

Tackling the issues of hygiene and flexibility measures for small-scale producers in the Food Hygiene Package is currently an important topic as several small-scale food producers face daily difficulties linked to the too stringent application of the rules. The Food Hygiene Package is a community legislation, which covers all stages of production, processing, distribution and placing on the market of food intended for human consumption. In order to protect food diversity and to meet the needs of small-scale producers, flexibility provisions were included in the legislation. These flexibility measures allow most traditional production techniques to survive, by shaping rigid laws to tradition. According to the principle of subsidiarity of the Food Hygiene Package, Member States are the actors who need to promote flexibility measures at the national level (since they are the best actors to find appropriate solutions based on local conditions) and encourage their implementation.  
Slow Food has been working with the European Commission on this issue for years now in order to make the voice of civil society heard. This problem is particularly evident in the countries which have recently joined the EU, or are in the accession process. According to Dessislava Dimitrova, in the Balkan States, as part of the process of EU accession, too stringent policies are being introduced without the application of flexibility measures by the Members States. Local food producers are thus struggling to conform to these requirements that demand disproportionate investments suitable for large-scale industrial production and are thus often forced to work illegally or to close their business. This is why Slow Food, through the Terra Madre Balkans network and the ESSEDRA project, has been tackling the issue in the past three years. 

The project ESSEDRA (Environmentally Sustainable Socio-Economic Development of Rural Areas) is co-funded by the European Union through DG Enlargement and aims to analyze the policy issues that are likely to affect small farmers’ production, and works in parallel with capacity building and advocacy on relevant legislation and policy processes together with nine civil society organizations based in the Balkan countries and Turkey.

For further information, please contact the Slow Food International Press Office:
Slow Food involves over a million of people dedicated to and passionate about good, clean and fair food. This includes chefs, youth, activists, farmers, fishers, experts and academics in 158 countries; a network of around 100,000 Slow Food members linked to 1,500 local chapters worldwide (known as convivia), contributing through their membership fee, as well as the events and campaigns they organize; and over 2,500 Terra Madre food communities who practice small-scale and sustainable production of quality food around the world.

Tomatele corcodușe...pe care nu le găsiți la legumicultorii români

Desigur mi s-ar putea răspunde că nu ar avea rost să te duci în piață cu alt fel de tomate decât cel mainstream. Dar atunci, pe termen lung, cum vei face diferențierea? Care este strategia "Blue Ocean" a legumicultorilor români? Este de râs, nu? Folosirea diversității vegetale ca mijloc de competitivitate, are sens. Altfel de ce ar fi prețul pentru tomatele corcodușe de circa 8 lei la kg?

De ce diversitatea dispare din România dar se întoarce apoi dinspre vest la noi? Un nou prilej de reflecție, determinat de o simplă tomată, vânătă. Timid dar se încearcă diversitatea cu tomata. Paradoxul este același ca la producția ecologică. În timp ce românii renunță sau au renunțat la diversitatea vegetală, mergând pe soiuri de tomate industriale, de afară, ne vin tomate vinete, cherry galbene, verzi, cu prețuri de 3 ori mai mari decât soiurile timpurii. Deci, de ce nu cultivăm noi diversitatea vegetală? 


Veniti la Food Bloggers Conference

Food Bloggers Conference
Food Bloggers Conference. Este un loc in care se aduna fortele eclectice, mai vechi si mai noi, ce sunt preocupate de hrana. Nu de hrana in sens larg ci mai ales de mancare. Daca va intereseaza sunt inca invitatii, iata ce spun organizatorii.

miercuri, 10 iunie 2015

Fizzy drinks

Sa citam din surse. Băuturile gazoase sunt mai periculoase decât credeați. Citiți ?

Despre management cultural cu Oana Năsui

Sâmbătă 6 iunie 2015, am prins o fereastră și o oportunitate. Să urmez un curs de 7 ore despre antreprenoriat cultural cu Oana Ioniță Năsui care se ocupă de ASTA @Modernism.ro și ASTA @Postmodernism.ro. Cursul a avut loc AICI @Fundația Conacul Otetelișanu, în str. Nicolae Drossu, București. Recomand oricui această ofertă de curs AICI @FomareCulturala, aproape unicat, care este oferită doar din când în când. Am primit cunoștințe ordonate și organizate despre managementul proiectului cultural, am discutat pe studii de caz și am regăsit elemente și cunoștințe comune. Am plecat cu idei mai clar și viziuni pozitive despre viitor. Dar cel mai important pare să fi fost faptul că în realitate am avut parte de un interviu cu Oana și am aflat cam aproape tot ce știe despre proiecte culturale. Împreună cu mine a fost la training și Diana Arghirescu. Dovada, pentru că nu am primit niciun certificat? Mai departe...Trainerul Oana este persoana cu bluza albastră....mulțumim Oana....