.JPG)
.JPG)
Deci. Eu caut inovații gastronomice, sigur, cu măsură. La una din vizitele în Turcia, am descoperit dudele uscate. Alături de alte fructe uscate. La Marele Bazaar. Într-un magazin erau niște pungulițe. Semnificația culturală a acestui obicei cultural m-a marcat. În România dudele sunt călcate în picioare. Nu ? Pe vremea când mergeam la bunicul meu, la țară, în Dobrogea, dudul era în curtea lui. Chiar dacă nu consumam cu sârg, dudul este un arbore prezent peste tot în România. Nu la munte, evident. Așadar, mâncăm sau nu mâncăm dude ? Și dacă nu mâncăm, de ce nu mâncăm pe o scară mai largă ? Iată că, în plin sezon al dudelor, o tânără se oprește și înfulecă dude. Cu hotărâre. Bravo. |
| Dude (credite: T. Cazacioc) |
 |
| Dude (credite: T. Cazacioc) |
 |
| Dude (credite: T. Cazacioc)
PS: Vom reveni cu mai multe dude.......
|
2 comentarii:
:)
Sâmbătă am văzut și eu doi culegători de dude. Ploua. La intersecția 13 Septembrie/Panduri/Tudor Vladimirescu, în București, în scuarul dinspre Banca Țiriac, e un dudișor. Sub el, cu picioarele pe iarbă și capul printre crengile dudului, un tânăr cu haine jerpelite vorbea la telefonul mobil. La un metru distanță, tot între crengi, un adult pe la 60 de ani culegea de zor dude din copac și le plasa într-o pungă de plastic. Chiar mă întrebam ce face cu atât de multe dude!
Si pe la noi le calca lumea in picioare ( dar mai sunt si multi ciresi pe care nu-i culege nimeni. Dar si soc - facem dulceata si din asta ).
Noi avem 2 duzi...in afara de ce mancam proaspete, facem din ele dulceata. Am incercat sa si uscam dar nu ne-a reusit...mai inercam ;)
Trimiteți un comentariu