Spune Bibiana Stanciulov, AICI, dupa validarea încă o dată a magiunului în Marea Britanie, că: "[...IPG este, n.m.] acreditare obținută fără a crea probleme vreuneia dintre instituțiile din România". Adică, în limbaj topolovenesc, fără să fie susținuți de cineva de la MADR, să zicem.
Este singurul produs alimentar romanesc cu Indicație Geografică Protejată, este singurul produs alimentar românesc care are marcă de calitate pe baza reglementărilor europene. Bibiana Stanciulov a investit atâta efort personal cu riscul, încât multă lume nu vrea să mai audă de magiunul dânsei. Problema este că avem de-a face cu o singularitate. Nicio politică publică nu a reușit să determine creșterea numărului de produse cu marcă de calitate europeană.
Au trecut 7 ani de stat membru și dincolo de autosuficiența cu care ne lăudăm cu sarmalele și micii, cu numerel mare de produse tradiționale (au mai scăzut), dincolo de plăcerea cu care ne vedem în oglindă, chiar există produse alimentare de calitate românești?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu