În Isaccea, multe povești. De pe vremea turcului, cum spune unchiul meu Traian Cazacioc. La întoarcerea de la Noviodunum, pe partea dreaptă la ieșirea din Isaccea, către Luncavița, o clădire printre copaci, ruinată, care aduce aminte de clădirea Moara lui Assan. Am fotografiat-o și ne dăm seama din materiulul de construcție că este vorba de o clădire veche, nu seamănă a construcție din ultimii zeci de ani. Un localnic ne confirmă că este de pe vremea nemților, polonezilor, că sunt cazemate pe lângă. Pe scurt, este rămășița istorică a industriei tutunului, ce a funcționat de pe vreme turcilor, a continut în perioada interbelică și apoi a fost preluată de comunism. Dar privatizarea a pus capacitatea în mâna unor antreprenori, care au contribuit la moartea rețelei de colectare, sortare a tutunului care mergea la fabrica de tutun de la Râmnicu Sărat. Sic transit glori mundi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu