Despre vin va povestesc la urma, pentru ca are un context. Niculitel este un loc despre care stim 3 (sau mai multe) lucruri. Ca este locul de veci al primilor martiri crestini de pe teritoriul Romaniei, in Dobrogea, la nordul judetului Tulcea. Este locul unde, cu cativa ani in urma, credinciosii ortodocsi, manati in lupta de clerul local, au sabotat organizarea de catre niste protestanti a unor proiectii cu filme despre Iisus (probabil pentru atragere de adepti). Si mai este locul unde, aproape la orice poarta te-ai opri, primesti vin la galeata.
Drumul cel mai pitoresc dar destul de accidentat este DJ 229, intre Izvoarele prin Valea Teilor, apoi coborare spre Niculitel. Pentru ca se ajunge de deasupra catre Dunare, care se vede in larg si dincolo, Ucraina.
Cunosc locul pentru ca este la nord de satul tatalui meu, am facut odata drumul prin padure spre Cocos-Niculitel, cu ani in urma. Pentru ca Niculitel este parte a zonei de podgorie DOC, Sarica-Niculitel. Si pentru ca, pentru nunta verisoarei mele din Balabancea, am fost cu unchiul meu Traian, cu Oltcit-ul, la Niculitel, pentru vin, peste dealuri si coclauri pe un drum prost. Luati un Google Street si vedeti cum arata drumul. Nu ca este mai desfundat ci este miraculos labirintic.
Vinul despre pe care il mentionez acum este pasul (sau saltul) inainte realizat de o familie din Niculitel. Care a investit in vinificatie, creare de vin, etichete, linie de bag-in-the-box, si acum vin la sticla. Este un inceput timid, dar care ne da speranta ca a fost inceput un drum interesant catre marca locala. Succes familiei Ignat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu