De ce antreprenorii români NU își propun să realizeze produse alimentare de calitate, am fost întrebat recent la o emisiune radio, poate răspundeți dvs. Dar. Ce are de-a face gastronomia franceză, dieta mediteraneană cu berea germană? Punctul de plecare este o știre recentă, din 2 decembrie 2013, despre UNESCO și puritatea berii germane (standard de producție prevăzut într-un decret adoptat în 1516 și preluat la nivel național german în 1906), găsiți amănunte AICI (BBC) și AICI. >>>>>>>
Puritatea berii germane este baza unei tradiții naționale a producției de bere. Berea este hrană și hrana, ca rezultat al folosirii unor rețete străvechi, este parte a patrimoniului imaterial. Berea germană produsă în baza Reinheitsgebot este parte a patrimoniului imaterial german. Recunoașterea berii germane pe baza acestui tip de producție la nivel internațional prin UNESCO ar aduce, evident, un plus de recunoaștere și mai bună percepție, cu efecte comerciale. Mai sunt națiuni care au hrana recunoscută ca parte a patrimoniului imaterial internațional? Da, este vorba de Franța care a obținut recunoașterea gastronomiei franceze (amănunte AICI) și un grup de țări mediteraneene (Spania, Grecia, Italia, Maroc) care au obținut recunoașterea dietei mediteraneene prin UNESCO (amănunte AICI).
V-ați gândit vreodată că mâncarea, preparatele culinare, alături de Tropaeum Traiani sau cetatea Histria, să facă parte din patrimoniul românesc? Din patrimoniul imaterial, mai exact? Cât de importantă credeți că este pentru identitatea națională sau regională a României, un preparat alimentar anume? Are România, la nivel național sau local, gastronomie de patrimoniu? Care este aceea? Ce diferență credeți că există și de ce, între o națiune cu o memorie gastronomică ca Germania sau Franța, și România? Merită să susținem micii ca mândrie gastronomică românească? Merită să ne dorim recuperarea memoriei gastronomice a României? De ce?
Ultima idee dar nu cea din urmă, ce elemente de patrimoniu imaterial credeți că a propus România la UNESCO? Răspunsul mai jos. Nimic despre mâncare.
 |
| Sursa: Ministerul Culturii (M.Angelescu, 2013) |
 |
| UNESCO |
 |
| UNESCO |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu