[Notă - Mulţumiri lui Adrian Darabană/Clubul Ţăranului, precum şi lui Adrian Popescu şi echipei Radio Guerilla. Mulţumiri Cameliei Zamfir şi Slow Brusturoasa Palanca].Conferinţă cu intrarea liberă dar ieşirea pe gânduri. Ştiţi ce este pâinea pe vatră ţărănească şi care este importanța ei în alimentaţia românilor? Care este diferenţa dintre o pâine industrială şi o pâine pe vatră? Este pâinea pe vatră amenințată cu dispariția? Toate aceste întrebări şi altele, vor fi puse în discuție la Clubul Ţăranului, în 10 decembrie 2013, la ora 19.00 la Clubul Ţăranului. O conferinţă cu întâmplări, o vizionare de film, discuții, degustare de pâine, şi chiar măcinat cu moara. Un eveniment cu ocazia Terra Madre Day, o zi Slow Food dedicată alimentelor pe cale de dispariție. INTRAREA LIBERĂ.
|
Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir |
|
Ionela Palistan, Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir |
|
Ionela Palistan, Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir |
|
Ionela Palistan, Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir |
4 comentarii:
Foarte interesant, abia astept!
Este pâinea pe vatră amenințată cu dispariția? . Comunitatea ANTREC zice că nu...
Very nice initative!
Cred că este folosită greșit denumirea de pâine pe vatra. Pâinea pe vatră se referă mai degrabă la modul de a coace pâinea, direct pe vatra cuptorului, fără a o așeza în tavă (nu contează tipul cuptorului - tradiţional sau industrial; încălzit cu lemne, coceni, gaz sau păcură). Cea mai mare parte din pâinea consumată de noi este coaptă pe vatră aşa că nu este nici un risc sa dispară acest sortiment. Mai puţin specific pentru noi este coptul în tavă, dar pâinea ţărănească poate fi foarte bine coaptă şi în tavă. Mai important este modul cum este preparat aluatul şi tipul de cuptor. Mult mai specific pentru produsul la cere se face referire este tipul de cuptor în care se face coacerea, cuptor ţărănesc, construit din lut sau cărămidă. În acest tip de cuptor temperaturile de coacere sunt mai ridicate, ceea ce permite formarea cojii şi aromelor specifice. Ar trebui să se insiste şi pe modul în care se fabrică aluatul, cu maia sau - demult uitata metodă cu aluat acru (acritură, aluăţel).
Poate cineva se inspira din experienţa franceză cu bagheta lor si rezervă denumirea de pâine tradițională sau de casă doar pentru produsele fabricate într-un anumit mod, astfel încât să nu mai fie abuzată această denumire de orice producător care vrea să profite de acest concept.
Altfel iniţiativa este foarte bună dar trebuie bine gândită.
Trimiteți un comentariu