Tartelier made school

Desi au trecut doi ani de cand Tartelier a intrat in conservare, tot cred ca au creat o mitologie. Nu vom renunta sa asteptam revenirea lor. LINK.

 

Conferință: Pâinea țărănească pe vatră, o dezbatere Slow Food

[Notă - Mulţumiri lui Adrian Darabană/Clubul Ţăranului, precum şi lui Adrian Popescu şi echipei Radio Guerilla. Mulţumiri Cameliei Zamfir şi Slow Brusturoasa Palanca].Conferinţă cu intrarea liberă dar ieşirea pe gânduri. Ştiţi ce este pâinea pe vatră ţărănească şi care este importanța ei în alimentaţia românilor? Care este diferenţa dintre o pâine industrială şi o pâine pe vatră? Este pâinea pe vatră amenințată cu dispariția? Toate aceste întrebări şi altele, vor fi puse în discuție la Clubul Ţăranului, în 10 decembrie 2013, la ora 19.00 la Clubul Ţăranului. O conferinţă cu întâmplări, o vizionare de film, discuții, degustare de pâine, şi chiar măcinat cu moara. Un eveniment cu ocazia Terra Madre Day, o zi Slow Food dedicată alimentelor pe cale de dispariție. INTRAREA LIBERĂ.

Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir

Ionela Palistan, Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir

Ionela Palistan, Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir

Ionela Palistan, Slow Food Brusturoasa Palanca (c) Camelia Zamfir

Conferinta Terra Madre Day: Salvati painea pe vatra!

Veniți ca să aflați? Vă invităm eu și oaspeții noștri, cei de mai jos, marți 10 decembrie 2013, ora 19.00, la Clubul Țăranului, MȚR, Str.Monetăriei 3, sector 1, București. O dezbatere Slow Food în România și Slow Food București Valahia Gusturilor. În fiecare an, în 10 decembrie, Terra Madre Day celebrează alimentele locale. Mai putem salva pâinea adevărată, pâinea pe vatră? Aflăm asta de la Peter Reinhart din conferința TED "Arta facerii pâinii". Și apoi de la Ștefan Gheorghiu, brutar artizan român (Tartelier.ro), Tudor Dumitrică, tehnolog brutar și ing. pentru calitate Mihaela Andrei (Solaris Plant).

Despre Terra Madre Day aici: http://www.slowfood.com/terramadreday/

Despre Ark of Taste și produsele alimentare spre salvare aici: http://www.slowfoodfoundation.com/ark

Despre mișcarea Slow Food aici: http://www.slowfood.com

Despre Solaris Plant aici: http://www.solarisplant.ro

Despre Radio Guerilla aici: http://www.radioguerrilla.ro/

Despre DC Communication aici: http://www.dccom.ro

Despre Clubul Țăranului aici: http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/clubul-taranului-ro.html

Despre Tartelier aici: http://www.tartelier.ro

Slow Food: De ce frământați pâine, domnule Ștefan Gheorghiu ?!

V-ați săturat de pâinea industrială proastă, care se fărîmițează, mucegăiește ? Nu ați simțit niciodată înșelăciunea și minciuna marilor producători de pâine, când se strică mai devreme produsul decât termenul de pe pungă ? Nu poftiți la cinstita pâine țărănească, gospodărească, pe care țăranii noștri au renunțat să o mai prepare ? Într-o recentă călătorie la Sighișoara, la o conferință Slow Food, m-am întâlnit cu un tînăr care se recomanda prin cartea de vizită, artizan brutar. Iulian Duțu. De felul său, un fost bucureștean, retras din marea capitală a României, tocmai unde? La Sălașu de Sus, în satul Râu Alb.  Adică în Țara Hațegului. Ce este un artizan brutar ? Este un meseriaș al pâinii, care încă mai există și renaște. Dar în Occident, mai ales în Franța. Acolo, tradiția morilor de localitate, a franzelăriilor, pe cale de dispariție, este recâștigată.

Artizanii brutari pe nume Ștefan, Iulian, Irina, Molnar

Nu este vorba de o afacere și nu este vorba numai de făină. Mai este nevoie de și un cuptor. Bun, funcțional, potrivit pentru pâine muncită cu mâinile și sufletul. Este nevoie de știința de a face pâine numai la comandă. Fără adaosuri și fără drojdie. Numai cu maia. Și de multă dragoste de pâine. În România, acești pasionați ai pâinii, care suferă pentru că făina românească este proastă, testează felurite combinații, le încearcă în fel și chip, până descoperă că trebuie să aleagă făina de import. După întâlnirea de la Sighișoara, am descoperit că Iulian nu este singurul. El mi-a povestit de Ștefan. Un tânăr, de data asta aflat în București, care prepară artizanal peste 15 feluri de pâine. Ștefan Gheorghiu iubește facerea pâinii, împreună cu soția sa Irina. Am descoperit, în Franța, niște hippioți de-ai locului, francezi, în cadrul întâlnirii Euro Gusto, la Tours. Oamenii acei, ca arătau precum niște amish americani, frământau pâine, trăiau munca asta simplă, creștinește. Am stat de vorbă cu ei, plin de emoția acestei retrăiri a misterului unei meserii, brutăritul, care redă pâinii, valoarea de hrană. Așa cum au redat această valoare și Creatorii de pâine care veneau la Târgul Țăranului.

Feluri felurite de pâine fără drojdie

Și ce este minunat ? Doar cu maia, așa produc pâine acești oameni. Care se numește Pâinea lui Mihoc. Cu in. Cu susan. Cu mac. Cu dovleac. Cu floarea soarelui.  Cu măsline. Cu mălai. Cu ovăz. Pâine țărănească. Citind aceste cuvinte, înțelegem că este vorba de renașterea unui respect pentru consumatori, pe care fabrica industrială de pâine, deși își face reclamă la greu, nu îl poate egala și nici nu îl poate oferi. Renaște dragoste de pâine, în parte la oraș cu o nouă generație de tineri, în parte la țară, cu cei care se întorc acolo. Înseamnă reîntoarcerea la viață a unei culturi țărănești, revenirea cu fața și sufletul către consumatori. Aceștia pot și trebuie să devină co-producători. Să fie iubiți creatorii de pâine !