România eco și consecvența Cameliei Șucu

(c) Sursa Ziarul Financiar

Foto Şucu Legume bio? Tomate cu valoare adăugată? Capitaliștii români? Camelia Șucu a cumpărat cu ceva ani în urmă Piața de Gros a Bucureștilor (PGB). Finanțat de BERD, proiectul PGB avea ca scop să adune producția de legume din jurul orașului...și tot așa, restul vă imaginați. Numai că în România lanțul alimentar în cazul legumelor și fructelor, nu este ca în Occident. Și chiar dacă ar fi să fie, ca să organizeze primăriile tot sistemul pe baza PGB, ar fi fost al naibii de interesant dar ar fi și fracturat evaziunea cu legume și fructe. Dar sistemul organizat a cedat în fața celui mafiot. Așa ca PGB a ajuns tot o piață urbană dar cu infrastructură. 

Aici a intervenit Camelia Șucu [deși încă nu a obținut rezultate] ca să atingă scopul iniţial al proiectului PGB. De ce ar fi interesant asta? 

1) Că ar regulariza influxul de legume și fructe ilegal, l-ar sugruma și ar aduce pe piață legume și fructe românești. 

2) Ar crea un buffer care ar face veriga cu comerțul modern. Adică retailul.

Dar semnalarea mea este legată de o preocupare mai veche a d-nei Șucu, legumele bio. Pentru că trebuie să știți, valoarea tomatelor este mult mai mare dacă cultivi legume bio, și le exporți în Vest. Noi, românii, am rămas în urmă, exportăm în vest roșii care se întorc apoi pasate drept bulion. Roșiile bio au valoare adăugată. 

Celălalt filon de legume cu valoare adăugată este cel al legumelor, mai ales al roșiilor din semințe tradiționale. La tema asta mai revin.

Slow Food Iași, Adelicii, CUIB

Mulțumesc Adela Trofin...Slow Food Iași a trimis la Rural Fest 2014 două pâinici și gem Hilița...de caise și dulceață de căpșuni...Pâinea a fost genială, chiar și după câteva zile....Mulțumesc Adela! Despre ea și CUIB.

(c) Tiberiu Cazacioc

(c) Tiberiu Cazacioc

5 motive să te hrănești de la be nat.

Am obținut cardul de fidelitate be nat. Probabil vă spuneți că este un alt banal card de fidelitate, din nenumăratele scheme de fidelizare de pe piață. [Cel mai supărător, apropo, este că nu avem atâtea buzunare câte carduri sunt în piață. Annoying este și faptul că la farmacie ești întrebat - shit! "Aveți cardul nostru?" Eei bine, l-am uitat şi de data asta.] Să revenim.

Cardul be nat. a fost obținut greu dar cu plăcere. Am vizitat frecvent localul din bdul Titulescupentru masa de prânz. De şase ori. Am obţinut un premiu în produs [a semănat cu o cursă cu premii]. Apoi am aplicat imediat la cardul permament. Aici am avut aşteptări mai serioase, dar după câteva zile l-am primit.

De ce îmi place be nat? Nici ei nu cred că ştiu şi că este important. Pentru mine, da. Urmează.

Lauda de sine nu miroase a bine? @RCERomania @DacianCiolos @SPE_Ro

Totuşi stima de sine cu aşa ceva se ţine. Am primit şi o diplomă de participare. Important să ştiţi, este să participi. La Rural Fest 2014, am reuşit să fim la faţa locului.

Trei tarani legendari: Istrate, Chise, Mehedin

Ion Istrate. Florin Chişe. Ben Mehedin. O fotografie înseamnă mai mult de 1000 de cuvinte. Cuvintele sunt la mine. Vi le transmit ca să înțelegeți ce este cu cele 3 personaje din culisele emisiunii Viața Satului din 14 septembrie 2014. Mai departe....

@eMag #Emag: "H" de la Horror

Sursa Ziarul Financiar

Încă un motiv să votăm pentru berea artizanală, pentru băutură de calitate și o socializare adevărată în jurul unei halbe cu bere. Orice acțiune prost gândită pentru a vinde berea industrială, poate da un impuls berii artizanale.

Ce curioasă acţiune, cea despre care vorbim, berăria H, dar aşa este cu antreprenorii. Într-o țară în care scade consumul de bere cu 20-25% în 2-3 ani, un antreprenor ia o hală din parcul Herăstrău și o transformă într-un Disneyland al berii. Viziune sau calcul greșit? Dar să le luăm pe rând.

Despre scăderea consumului de bere, am mai spus-o, fără context, fără socializare, fără pub-uri, s-a atins limita vânzării de bere la PET. Patronul de la CAN PACK o spune clar, consumul total de bere scade continuu și major. În interiorul lui crește consumul de bere la doze. Ce înțelegem ce nu înțelege domnul de la CAN PACK? Probabil românii au cam început să se plictisească de berea la PET. 

Sursa Ziarul Financiar

Dar nu o socializare gen Berăria H. Uitați-vă la simulările de la Berăria H, este precum în Planeta Maimuțelor, când personajele principale descoperă metroul din New York, într-o peșteră. Sau așa cum în Arabia Saudită a fost creată o pârtie imensă și artificială de schiat. Un munte interior. Dar într-o țară cu climă temperată, ce imaginație trebuie să ai ca să creezi un Groote Markt, în interior, nu în afară. Este absolut ciudat și straniu, acest model. De ce nu a fost creat un adevărat oraș fals german, de ce antreprenorul de la emag a transformat un delir în execuție? Cum să creezi o berărie interioară, ce este aia? 

Sursa situl Beraria H

Florescu regnoscibiltuica de Cuca

Luați o țuică la drum? Nu știu dacă l-ați văzut pe dl. Florescu în dialog cu comisarul european Dacian Cioloș. Dar standul cu băuturi al d-lui Florescu, țuicile sale minunate de Cuca de Argeș, pot fi recunoscute de oricine. Brandul său este transmis de sticlele de formă specială. Priviți de aproape. 

They gave their today for our tommorow

Nu este despre hrană ci despre atitudine, demnitate și respect. Trăim, unii dintre noi, o viață intensă. Este fascinantă goana fiecăruia dintre noi, după mai mult timp, mai multe lucruri de făcut, mai repede, tot mai repede. "They gave their today for our tommorow." În goana asta diurnă şi nocturnă, o parte a semenilor noștri parcurg mediul în care trăiesc fără să știe ce se întâmplă cu adevărat în jurul lor. Până aici, nimic nou, nu? Am descoperit, la pas, pe lângă parcul de la șos. Kiseleff, în șos. Aviatorilor, un monument dedicat armatei americane. Întotdeauna mi-a plăcut cum își exprimă americanii, la nivel de discurs oficial, ideile. Citiți elogiul plin de respect, dar simplu. Epitaful demn și lipsit de emfază. Puternic. "They gave their today for our tommorow."

Absurd, toti taranii maninca la fel

Am aici o imagine pe care, privind-o, mi-a cauzat o revelaţie. Dacă priviţi cu atenţie imaginea veţi înţelege că de fapt, în toată România, oriunde te-ai afla la un târg sau magazin de specialitate, produsul tradiţional este peste tot în aceeași sortimentație. Mușchi, fleică, jambon, kaiser, jumeri, coastă, pastramă. Cu alte cuvinte, dacă acestea sunt tradiționale, înseamnă că toți tăranii din România mâncau acum 50-60 de ani la fel, peste tot în România. Ceea ce este imposibil, pentru că este o lege a firii ca diversitatea locală dată de sezonalitate specifică, rase de animale relative diferite, ingrediente locale cu mici nuanțe. Nu se poate să găsești produs tradițional, în aceeași sortimentație, în orice casă de țăran din România. Este absurd și imposibil.

Organic este de la Dumnezeu!

"Din dragoste pentru Creator!" Aceasta este ceea ce îi motivează pe agricultorii ecologici. Marketing-ul are de învățat de la BIO România. Abordarea ecologică a agriculturii are conotații religioase. Agricultura ecologică este o agricultură cu respect față de ce a lăsat Dumnezeu, omului. Azi un exemplu de marketing de gen, la un supermarket. Poate fi o poziţionare ce apelează la una din sensibilităţile consumatorilor, pe care nu le poate activa consumerismul de supermarket?

Reintoarcerea la viata la tara

Sursa Ziarul Financiar

Vă propun o reflecție plecând de la o propunere a d-lui Dragoș Damian. El crede că unul din atuurile României este mediul rural. Ideea potenţialului pe care îl oferă mediul rural din România nu este nouă. Ea apare din când în când, ba din articole despre mici succese în agricultură, ba din articole despre ce oportunitate o reprezintă creşterea preţului pâmîntului. Am urmărit acest fir. Dar unul din potenţiale, neexplorate, este acela pe care îl pot oferi consumatorii din mediul rural.

Harley Davidson din lemn sau IJ?

Fac demonstrația că nu mai avem tradiție ci tradiție și inovație. Nu știu ce aveți de gând la acest început de săptămână. Dacă vreți, puteți profita prin a cumpăra ceva. Iată contextul. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale încearcă de ceva timp să organizeze niște evenimente tematice. Inventează sărbători oricând. Cea mai recentă pe care am vizitat-o a fost dedicată Muscelului și Argeșului. Este o sărbătoare laică, inventată de funcționarii ministerului. Nu are legătură nici cu cele religioase, nici cu cele păgâne, ritualice. Este sărbătoare oficială. Dar cum ați putea profita? Cumpărând o imensă și în mărime naturală motocicletă. Roll on. Roll over. 

RuralFest 2014, emisiunea Viata Satului

Daca vreti sa prindeti un pic din dezbaterea de la RuralFest 2014, despre produse traditionale. Au participat Oancea, Istrate, Palistan, Florescu, Mehedin, Ciolos si Cazacioc. Plus prof. Stanciu de la APC Romania.

Emisiunea Viata Satului partea I LINK

Emisiunea Viata Satului partea a II-a LINK

Slow Food: Good, Clean and Fair @SlowFood HQ

New video: Slow Food explained in 2 minutes! https://t.co/nyZCkcx1vS — Slow Food (@SlowFoodHQ) September 16, 2014

Cultul personalitatilor la #RuralFest @RECRomania @DacianCiolos @SPE_RO

Cum a fost la Rural Fest 2014? Foarte multă lume interesată, multe evenimente, multe organizații ale societății civile. Mai mult dezvoltare rurală decât agricultură. Dacian Cioloș. Unele persoane au profitat de slăbiciunea și de celebritatea mea pentru a se fotografia cu mine la cortul Slow Food în România. Cinste lor! Mulțumim Comisiei Europene, organizatorilor și celor ce au făcut parte, fără să știe, din acest plan minunat.

How it was at Rural Fest 2014? Huge masses of visitors, interested public, many events, full of civil society organisations. More rural development than agriculture. Dacian Cioloș. Some people extracted profit from my weakness and celebrity, to take some shots with me at the tent Slow Food in Romania. Glory to them! thank you to the European Commission, to organizers and to those who were parte, unknowingly, of this wonderful plan.

Dragos Jaliu (Structural Consulting Grup, fonduri-structurale.ro)

Alexandra Toderita (CRPE) si Ioana Ivanov (GEA Consulting) - multumesc Alexandra pentru facilitare la cortul Slow Food in Romania!

Dl. Csibi Magor de la WWF Romania-Danube Carpathians Programme

D-na Roxana Mazilu de la Fundatia Centrul National de Dezvoltare Durabila

Dl. Marius Tudosiei de la Bacania Veche (scuze Marius daca am fost prea arogant)

Fam. Marcela Istrate si Ion Istrate (Fundata, Vladeni, jud. Brasov)

Dl. Cristian (aka Sasul) Gherghiceanu de la Fundatia ADEPT

Programul ESSEDRA si Laura de la Fundatia ADEPT

La standul ambasadei Olandei

Oameni, nu manifestatie, la sarmalele maramuresene

Doua doamne care s-au intalnit la cortul Slow Food in Romania, sa discute despre gastronomia romaneasca si cea italiana.

Ce frumusete

Coltul cu legume de la gradina Verona a librariei Carturesti. Un cos de legume. 

Andrei Barbu, "Cosul de legume"

Cosul de legume.

14 septembrie: Programul Rural Fest #DacianCiolos #RCERomania

Programul aici.

Unde suntem la Rural Fest 2014, ONG-uri

Harta Rural Fest 2014, ONG-uri.

Rural Fest 2014 #Ciolos @RCERomania @DacianCiolos

Comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala Dacian Ciolos (aka @DacianCiolos) va participa duminica, 14 septembrie 2014, la Rural Fest, evenimentul care aduce satul românesc în mijlocul Bucureştiului. Program Cioloş în România.

Harta evenimentului de la Şosea. Rural Fest în regia Reprezentanţei Comisiei Europene în România. 

#Aubergine #porn sau vinete la tavă

Soția mea nu se întrece cu gătitul, este mai mult de atât: maestră, inventivă și curajoasă. Acum două zile a gătit vinete la cuptor. Umplute cu....

Turkey comes....in different shapes!

Mărgelatu este noul nostru erou urban. Doi cetățeni umblau aseară (11 septembrie 2014) prin târg, Calea Moșilor, și lipeau pe stâlpii de la ENEL, publicitate cu curcanii Mărgelatu. Telefon, telefon și email, pentru a primi și savura un curcan competitiv. Felicitări miniferma familială. De la Câmpulung, Argeș. LINK.

Care este diferenta dintre DEFRA si MADR

O instituţie publică poartă o denumire care o poziţionează în ansamblul instituţional naţional, dar şi cel european. Care sunt preocupările guvernului român faţă de cele ale Marii Britanii, în domeniul agriculturii şi mediului rural? MADR este Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. În Marea Britanie, DEFRA este Department for Environment, Food and Rural Affairs. Voila...LINK

"Britain needs to ensure a sustainable supply of food for the UK market and export. Supporting and developing British farming, and encouraging sustainable food production (including fisheries) will ensure a secure, environmentally sustainable and healthy supply of food with improved standards of animal welfare."

Cautam voluntari pentru cortul Slow Food in Romania

Cautam voluntari care cunosc ce inseamna Slow Food, pot si doresc sa fie gazde la cortul nostru de la #RuralFest, pe parcursul zilei de 14 septembrie 2014, la soseaua Kisselef. Trimiteti mesaj la tiberiu.cazacioc@gmail.com, pana joi 11 septembrie 2014.

Cautam facilitator Slow Food pentru Rural Fest 2014

Cautam facilitator Slow Food pentru Rural Fest 2014. La cortul nostru Slow Food, vom avea dezbateri, discutii despre Slow Food, agricultura durabila, hrana, lant alimentar. Scrieti la tiberiu.cazacioc@gmail.com

Rezultat MADR: un singur produs

MADR are o direcție de politici pentru industria alimentară. Singurul rezultat palpabil, în competiția națiunilor europene, este un produs Indicație Geografică Protejată, "Magiunul de Topoloveni". În şapte ani de la aderare, acesta este singurul rezultat european, în cea mai mare măsură rodul muncii celor de la SONIMPEX. Toată discuţia despre produse tradiţionale, ce au fost reglementate din 2004 încoace, a avut rezultate aproape nule pe plan internaţional. Imaginea confirmă.

DOOR, baza de date a Comisiei Europene

Bio, organic? Semnul face diferenta

Ştiaţi că un produs alimentar european organic, rezultat din agricultură organică-bio pe schema de certificare a Uniunii Europene, este doar cel care poartă sigla ce însoţeşte acest articol? Un produs nu este bio dacă nu este încadrat într-o schemă de certificare, cu logo-label, pentru că altfel nimeni nu garantează că producătorul nu ne înşeală. În lumea mare, schemele de producţie, certificare şi marketing privind produsele alimentare organice, sunt probabil cu miile. Ca număr. Ca diversitate, sunt scheme publice şi scheme private. Toate cu caracter voluntar. Ca să ofere un suport şi să organizeze piaţa, Comisia Europeană a creat o schemă de calitate privind produsele organice. Există un regulament, reguli, prevederi naţionale, instituţii de certificare. LINK.