Despre eco si traditional la AGRO TV Network, media tous azimuts: jurnalul de agricultura

AGRO TV Network, ii gasiti si la RDS si la UPC, cred ca si la TELEKOM, este o constructie a unui grup din Cluj, dedicata unui domeniu care are ca rezultat si hrana. Am participat la o emisiune impreuna cu conf. univ. dr_pe_bune Costel Stanciu, presedinte al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania. sa intelegem mai bine ecologic vs. traditional. Desi sunteti grabiti, puneti la favorites, poate veti afla lucruri interesante....

Slovenia piata pentru produse traditionale romanesti?

Simpla punere pe masa a branzei de burduf, nu este suficienta. Producatorii au nevoie de mai mult decat o vitrina. 

Ca sa vedeti ceea nu ni se spune, aflati ca Slovenia are deja 22 de produse de calitate recunoscute de Uniunea Europeana, iar Romania doar unul. Asa putem masura rezultatele activitatii MADR din ultimii 11 ani, nu, din anul de gratie 2004 cand s-a instituit nefasta politica de recunoastere a produselor traditionale care nu sunt traditionale. 

 

Din comunicatul de presa aflam ce activitati si ce realizari a avut MADR in Slovenia. Ar fi fost si este interesant sa stim ce beneficii au avut producatorii participanti? Comunicatul de presa este centrat numai pe ceea ce a obtinut ministerul. Nu este rau dar pare unilateral. Nu ministerul era actorul principal, el a fost slujbasul care a scos in fata produsele traditionale romanesti. Asa cum in imagine nu vedem pe romanii nostri, ci functionari ministeriali. Ceea ce nu este rau in sine, dar nu sunt dansii eroii principali. Nu avem in comunicatul de presa, scopul, obiectivele, rezultatele. Pare ca produsele traditionale au fost doar un pretext pentru relatii politice mai bune cu autoritatile din Slovenia.

@DigiLifeTVRo Ce nu au reusit Dedemand, Practiker, Hornbach in Egipt, Lazuli Lodge

Lazuli Lodge. Incredibil. În România au fost distruse localități întregi, cu case pe stil nou, din materiale contemporane, ieftine, de la Dedeman, de la Praktiker, de la Hornbach, name it. Profitul lor a fost și este distrugerea tradiției locale de construit, renovat și amenajat. Sau despre inepția din "agroturismul" românesc.

Am urmărit un documentar la DIGI Life, despre interioare (filmul l-am inclus în articol). Așa am aflat despre Lazuli Lodge. Un complex de cazare, tradițional, construit lângă o oază. În Egipt. De ce la arabi, la egipteni, se poate?

- Construcție din materiale locale, lut, lemne, vegetație, pentru mobilier, decorațiuni.

- Ecologic, fără curent electric, fără generator de curent.

- Cu piscină din izvoare subterane.

De ce la noi de 25 de ani este distrusă arhitectura țărănească locală, prezervarea ei fiind mai degrabă excepția?

De ce a fost pervertit conceptul de agroturism și de ce se tace în complicitate?

De ce ne autodistrugem valoarea care ne diferențiază de ceilalți europeni?

Tradition fait recette. Tradiția face rețetă?

Desigur, și v-am scris adesea despre asta. "La tradition fait recette" este un documentar franțuzesc. O abordare critică despre marketingul produselor tradiționale, pe care nu o regăsim în dezbaterea publică. Industria alimentară și retailul folosesc pe scară largă apelul la tradiție în toate felurile. Tradiția vinde! Pe de altă parte avem micii producători. Din toate astea lipsește denumirea de origine controlată apărată, protejată, promovată, susținută. Documentarul pe care l-am urmărit la TV5 merge pe firul acestei industrii a tradiționalului. Și descompune, anchetează cât de mult marketing sau adevăr stă în spatele produselor vândute ba de retail ba de producătorii ce și-au obținut DOP. 

Produse tradiționale realizate în Polonia

"Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) susține că există hipermarket-uri care vând sub marcă proprie salam Victoria, salam de vară, cârnaţii olteneşti şi cabanos care sunt produşi în Polonia sau în alte ţări din Uniunea Europeană." LINK

Salam Victoria, salam de vară, cârnaţii olteneşti şi cabanos produse în Polonia? Indolența, nepriceperea, indiferența, prostia, toate se plătesc. 

• Cei care nu se pricep la proprietate intelectuală, plâng acum. 
• Cei care nu au înțeles nimic din lecția magiunului de Topoloveni, plâng acum. 
• Cei care au stat indiferenți la masificarea produselor cu atestat tradițional, plâng acum? Aici s-a ajuns. 

De la marca privată care halește din cota de piață a mărcilor globale (bine le face!) s-a ajuns ca produsele alimentare industriale de tradiție, să fie copiate, pentru că nu sunt protejate. Mai proști ca românii, mă rog, ca unii din ei, mai există? 

O vină o au asociațiile de mici producători din industria alimentară pentru că nu există, o vină o au miniștrii și funcționarii din MADR care au stat indolenți la miile de atestări de produse tradiționale. În loc să canalizeze politica spre aceea a UE, STG, DOP, IGP. Aici s-a ajuns. Jenant. 

Absurd, toti taranii maninca la fel

Am aici o imagine pe care, privind-o, mi-a cauzat o revelaţie. Dacă priviţi cu atenţie imaginea veţi înţelege că de fapt, în toată România, oriunde te-ai afla la un târg sau magazin de specialitate, produsul tradiţional este peste tot în aceeași sortimentație. Mușchi, fleică, jambon, kaiser, jumeri, coastă, pastramă. Cu alte cuvinte, dacă acestea sunt tradiționale, înseamnă că toți tăranii din România mâncau acum 50-60 de ani la fel, peste tot în România. Ceea ce este imposibil, pentru că este o lege a firii ca diversitatea locală dată de sezonalitate specifică, rase de animale relative diferite, ingrediente locale cu mici nuanțe. Nu se poate să găsești produs tradițional, în aceeași sortimentație, în orice casă de țăran din România. Este absurd și imposibil.

Din 4.400 de produse tradiţionale au fost atestate doar

O legislatie care a functionat 10 ani, din 2004 pana in 2014, a generat 4.400 de "produse traditionale". Oricum, nici in acest moment specialistii de la MADR nu inteleg despre ce este vorba. Care a fost efectul? 

-Pozitiv, pentru ca, actiunea adaugata altor demersuri din societatea civila (gen miscarea Slow Food), a permis crearea unui curent antreprenorial de renastere a mici productii alimentare si impreuna cu aceasta cresterea interesului consumatorilor;

-Negativ, pentru ca legislatia privind produsele traditionale, fiind o reglementare imprecisa din punct de vedere cultural (niciodata MADR nu a inclus aspectul de patrimoniu imaterial in reglementare), a dat voie impostorilor sa intre in piata. Ceea ce a crescut si mai mult neincrederea, si asa destul de mare a consumatorilor;

Reportaj TVR aici LINK

Si-a asumat cineva raspunderea sau macar paternitatea acestui esec imens? Am propus de nenumarate ori desfiintarea legislatiei nationale si lasata sa functioneze legislatia europeana. Nu a avut niciodata sens sa creezi legislatie paralela. 

NB: TVR face confuzie intre produsele traditionale atestate pe baza legislatiei din Romania si cele din celelalte state membre. Asta le-am scris celor de la TVR: "In reportaj s-a strecurat o eroare documentara. In Franta si Italia nu exista "produs traditional", ca atare nu se poate face nicio comparatie. Exista insa, pe legislatia europeana Specialitatea Traditionala Garantata. Care este reglementata prin Regulament european. Nu faceti confuzie intre cele doua feluri de organizarea a pietei. Legislatia romaneasc este nationala si diferita de cea europeana. Ca atare produsele sunt supuse altor reguli si deci nu pot fi comparate. Am participat la numeroase emisiuni TVR pe aceasta tema, la Viata Satului, la Stiri, etc. Ne puteti consulta in continuare pe acest subiect. Despre legislatia europeana si reglementari, aici: http://ec.europa.eu/agriculture/quality/schemes/index_en.htm"

NB1: In reportaj se vad recipiente improprii in care se vinde alcool distilat, fara autorizatie. Daca si ministerul incurajeaza evaziunea fiscala si proasta cailtate la PET....

Adio, produse tradiţionale...countdown..

MADR

Mai sunt încă două luni până când produsele tradiţionale pe vechiul atestat ar trebui să nu se mai prevaleze de el. Vechiul ordin a generat din 2004 până la data intrării în vigoare a noii legislaţii, peste 4.500 de produse tradiţionale. Ai fi spus că batem în diversitate şi varietate culinară Asia, Europa, şi Americile la un loc . Pe de altă parte noua reglementare va servi doar unora. Să vedem care va fi noua lista la 9 luni de la expirarea vechilor liste. Un început de listă AICI. Nu m-a convins decât parţial.

SURSĂ AICI

“În data de 11.11.2013 în Monitorul Oficial Partea I, nr. 688 a fost publicat Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiţionale. Ordinul comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătăţii şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Atestatele eliberate anterior rămân valabile 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin. Eliberarea noului tip de atestat se face la solicitarea operatorului economic, după verificarea vechiului caiet de sarcini şi a spaţiului destinat producţiei, cu respectarea normelor impuse prin prezentul ordin.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 938 din 14 octombrie 2004”.

Cosurile cadou ale Leilei Curtamet...

Un start-up de la ZF citire. Leila Curtamet mi-a fost colega la DC Communication, desi pentru scurt timp. Pe linga activitatea sa la Creative Community se ocupa si cu cosuri de produse traditionale. AICI

O să fie veselie....resetare de la 0

Din 2013, procedura privind atestarea produselor tradiţionale, în vigoare din anul 2004, a fost abrogată şi înlocuită printr-un ordin nou. Asta nu va scoate de pe piaţă nici un produs ca la mama acasă, ca la tata acasă, cu fainoşag, etc. Toate fiind produse ale industriei alimentare. SURSA ştire.

“În data de 11.11.2013 în Monitorul Oficial Partea I, nr. 688 a fost publicat Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiţionale. Ordinul comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătăţii şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Atestatele eliberate anterior rămân valabile 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin. Eliberarea noului tip de atestat se face la solicitarea operatorului economic, după verificarea vechiului caiet de sarcini şi a spaţiului destinat producţiei, cu respectarea normelor impuse prin prezentul ordin.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 938 din 14 octombrie 2004”.

Piete volante: Studiu de caz pentru ANPC, ANSVSA, MADR

În imaginile următoare veți vedea un simulacru de piață, o piață ad-hoc, cu nimic deosebită de oricare alta, mii, care se organizează anual în România. De ce spun asta? Astăzi, pentru dvs. și pentru cei interesați, un studiu de caz (mașina printre legume, este un "capac"). Pe baza experienței din organizarea Târgului Țăranului, cu Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman,  și din alte activități ale mișcării Slow Food în România. Vă ofer imagini surprinse la piața organizată în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în luna decembrie 2013. Ce ne cere ANSVSA să aibă ca dotare o piață volantă, prin direcțiile teritoriale? Enumăr din memorie, pentru că dânșii au un îndrumar. Vestiare pentru ca vânzătorii să se poată schimba de hainele de stradă. Apă curentă pentru spălarea legumelor. Toalete pentru consumatori. Afișe care să arate statutul comerciantului. Afișe care să permită informarea ANPC dacă consumatorii nu sunt mulțumiți. Un tomberon special pentru produse alimentare contaminate, marcat corespunzător. Coșuri de gunoi. Și mai ales, în cazul multora dintre produsele expuse, etichetare cu privire….continuare >>>

De ce avem nevoie de taranii fermier?

Anul trecut, în 2012, Rețeaua Națională pentru Dezvoltare Rurală a avut o activitate intensă. Detalii despre această rețeea de stakeholderi, găsiți aici la http://www.rndr.ro. Au fost seminarii, grupuri de lucru, conferințe, întâlniri, publicații. Eu am prezentat la Conferința Națională RNDR teme precum Slow Food, lanț alimentar scurt, produse locale. Enjoy!

Lumea isi doreste agricultura traditionala...ce-i de facut, ii asteptam pe politicieni sa se schimbe ?

Un comentariu la un punct de vedere al lui David Contant, expus in Restograf.ro, aici.

With eco-gastronomic regards and an invitation to be more like us, in the Slow Food convivium of Bucuresti Valahia Gusturilor, located at The ARK!

Let’s not complain and join forces, we the Romanians! We need a food revolution in Romania.

No politicians will change attitude on their own from the support letting aside supermarkets, industrial agriculture, and food processing industry. MADR and dinosaur academia dream of overcoming the americans and others in terms of crop harvesting, while future or Europe and Romania stays in local products.

There is activity, join us for the revolution ! You can find now the Convivium Slow Food in Romania, such as Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor, Asociatia Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, ECORURALIS, ADEPT, CIVITAS and others.

There is the Slow Food movement in Romania, which you find information here inhttp://slowfoodro.blogspot.com. Hundreds of people and thousands met on 10th of December for the Terra Madre Day. We in Bucharest, have organised a conference on ‘Eco-gastronomy” and a film-projection with “The Pig Business” at Libraria Bastilia. Two events dedicated to food and choices we make.

Also have appeared the artisans of food here and there, you only need to open eyes to see them. Consistent campaigns are in Romania libera about the fake wines, about lack of cultivation of local brands. Also in Evenimentul Zilei online myself I have signed some 15 articles in the Slow Food section about the support for traditional agriculture.

There is an enough large movement which supports the traditional agriculture and the wise decisions on issues of food.

Let’s create the critical mass, via various instruments and people: culinary bloggers, restograf.ro, Slow Food movement, debates, all going above the popular level of just hot to cook. The next level is “Good, clean and fair!”…So, where does our food coming of ?

Despre Earth Market si Targul Taranului (la Radio Romania International in dialog cu Andreea Demirgian)

Sursa: Radio Romania International

Din 6 martie, Târgul Ţăranului devine prima piaţă turistică acreditată Earth Market din Europa de Est. Un Earth Market nu este doar un loc în care se cumpără şi se vinde hrană. Este un proiect construit în jurul ideii că hrana nu e doar sursă de nutriţie ci reprezintă istoria şi identitatea unui popor, cultura şi sănătatea sa, pământul şi viitorul acestuia. Să păşim împreună în fostul Târg al Ţăranului, de-acum denumit “Earth Market”.

La începutul secolului 20, Bursa de Mărfuri de lângă fabrica de bere Bragadiru era considerată un soi de World Trade Center al Bucureştiului. Aici, vizavi de Piaţa de flori, se făceau şi se defăceau marile negoţuri, în inima unui cartier important pentru mersul afacerilor: Uranus. Împreună cu o bună bucată din alt cartier de case, Rahova, Uranusul a fost ras de pe faţa pământului de buldozerele comuniste. Clădirea Bursei de Mărfuri şi piaţa de flori au rămas în picioare ca prin minune. În curtea interioară a restauratei Burse – azi ocupată de mici companii private – funcţionează Târgul Ţăranului.

El a fost “Inventat” în 2007 de Grupul de Iniţiativă Radu Anton Roman – înfiinţat în amintirea marelui gastronom român ce şi-a dorit să readucă în atenţia publicului produsele româneşti, reţetele tradiţionale, gusturile şi obiceiurile vechi. Târgul ţăranului este o piaţă de mici producători, în care aceştia aduc produse tradiţionale din carne, lapte, precum şi preparate culinare de casă. Afiliat la mişcarea Slow Food, care a pornit din Italia şi are acum centre în mai multe regiuni din România, Târgul Ţăranului se bucură deja de notorietate în Bucureşti. Tiberiu Cazacioc, reprezentantul Slow Food Bucureşti Valahia Gusturilor, mi-a povestit ce înseamnă de fapt această nouă titulatură:

“Earth Market este o acreditare pe care a obţinut-o Târgul Ţăranului din partea mişcării Slow Food Internaţional. Earth Market din Bucureşti este prima piaţă din Europa de Est care face parte din reţeaua internaţională cu acelaşi nume, sunt doar zece în lume. Un Earth Market înseamnă nu numai un loc unde găseşti produse şi producători, ci şi istoria acelui produs, identitatea producătorului, să învăţăm despre cultura care a pus bazele producerii acelor produse tradiţionale, să ne întâlnim cu ceilalţi ca să gustăm împreună aceste produse.”

Filosofia Earth Market susţine că hrana nu este pur şi simplu o sursă de nutriţie şi a te hrăni este un act special. Earth Market pune accentul pe cunoaşterea şi identificarea locului de unde provine produsul. Înainte să cumperi poţi afla detalii despre cel ce a făcut acel produs şi despre zona din care vine. În al treilea rând, un Earth Market scurtează lanţul de distribuţie, mi-a spus Tiberiu Cazacioc:

“Producătorul poate să ajungă mai repede la consumator, dar şi dai valoare acestor produse. Earth Market înseamnă şi lucrurile care se pot spune despre un produs anume. Dacă e vorba despre o brânză de burduf, de unde e, cine a făcut-o, ce conţine, în ce condiţii a fost preparată, cu ce ingrediente. Într-un Earth Market trebuie să regăseşti o hartă a locului respectiv, producătorul să-ţi spună reţeta, să-ţi pună la dispoziţie reţeta tipărită, să guşti produsul, să stai de vorbă, să vii cu prietenii şi să deguşti din aceste produse. Devenim astfel conştienţi că a te hrăni cu un anumit tip de produs care aduce ceva din trecutul istoric în prezent e o acţiune aparte. Nu doar iei coşul de la supermarket, îl umpli, îl încarci, te-ai dus acasă, ai băgat în frigider şi bagi în gură fără să ştii să mănânci.”

Produse tradiţionale înseamnă şi că hrana vândută în aceste pieţe e mai aproape de conceptul “bio”. Producătorii ce vin să-şi întâmpine clienţii la fiecare sfârşit de săptămână încearcă să le explice cumpărătorilor că mâncărurile tradiţionale trebuie consumate rapid şi nu uitate în frigier, mi-a spus Tiberiu Cazacioc:

“Noi nu concurăm cu un magazin care vrea să vândă 7 zile din 7 zeci de kilograme. Acest târg se întâmplă doar sâmbăta şi duminica pentru mici producători care au o producţie scăzută. Nu concurăm. Fiecare magazin are o altă poziţionare pe piaţă. Unul dintre producătorii cu care am lucrat noi la început în târg are un magazin deschis în Bucureşti, pe Calea Floreasca, este deschis doar sâmbăta şi duminica, vine cu produsele din Bucovina, iar acum am înţeles că vrea să-şi deschidă un magazin la Viena. Trebuie investit în a educa publicul şi în a atrage atenţia asupra sezonalităţii. Dacă vezi căpşuni în decembrie, degeaba îmi spune mie vânzătorul că sunt proaspete. În pieţele româneşti, 90% dintre vânzători doar se îmbracă în producători şi strigă “Hai la roşii româneşti”, pentru că această “legendă” încă vinde bine, dar de fapt produsele care sunt tot timpul acolo nu au legătură cu sezonalitatea şi nu sunt româneşti.”

Andreea Demirigian: Ce se schimbă acum că după doi ani Târgul Ţăranului devine Earth Market?

“Am ridicat acest tip de eveniment şi de întâlnire cu producătorii de la un eveniment naţional la unul cu caracter internaţional. Atragem astfel un nou public. În mod secundar, târgul va deveni o piaţă turistică a Bucureştiului. Spre deosebire de actualele pieţe pe care eu le-aş denumi de tip bazar, piaţa asta aduce ceva nou. Noi punem pe harta României, pe harta Europei de Est un Earth Market la Bucureşti. Hrană, producători şi evenimente organizate în jurul hranei, evenimente în cadrul cărora explicăm ce e cu aceste produse.”

Earth Market mai sunt de găsit în Israel, în Liban şi în Italia. Dar nu are sens să bateţi atâta drum, de vreme ce e unul chiar aici, în buricul Târgului lui Bucur… Andreea Demirgian