Se afișează postările cu eticheta MADR. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta MADR. Afișați toate postările

marți, 20 octombrie 2015

De ziua FAO, MADR a dat de mâncare

Un exemplu de viață paralelă. Pentru orice eveniment și orice eveniment, în lipsă de imaginație și curaj, MADR umple cu producători și produse curtea ministerului. Mai tern, banal și lipsit de anvergură intelectuală, probabil că se poate. MADR l-a pus pe dl. V. M. să facă probabil față cu politicile globale. Cine altcineva i-a mobilizat pe producători? În 16 octombrie, în fiecare an, se aniversează crearea Organizației Mondiale a Alimentației. De ce? Spune FAO prin comunicatul de presă al MADR: "Ziua Mondială a Alimentaţiei are scopul de a sensibiliza opinia publică
internaţională asupra problemei foametei şi a malnutriţiei în lume şi are ca obiectiv principal combaterea acestui fenomen la nivel global, prin implicarea a cât mai multor persoane, prin diverse acţiuni. Potrivit unui raport realizat de FAO, în prezent, circa un miliard de oameni din ţările în curs de dezvoltare trăiesc în sărăcie extremă iar 78% dintre aceştia trăiesc în mediul rural, unde agricultura este principalul motor de creştere a economiei rurale şi în unele cazuri, a economiei, per ansamblu"

Cum a sensibilizat MADR opinia publică cu privire la problema foametei şi a malnutriţiei?

Cităm din informarea publică: "Tema din acest an, propusă de FAO pentru ZMA 2015, fiind „Protecția socială și agricultura: întreruperea ciclului sărăciei în mediul rural”, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a organizat de vineri, 16 octombrie 2015 şi până duminică, 18 octombrie ora 16.00, în curtea instituţiei, o expoziţie cu vânzare de produse agro-alimentare la care vor participa producători agricoli din mai multe regiuni ale ţării. Astfel, vor fi expuse produse din pește, din carne şi din lapte (caş, brânză, urdă etc.), produse apicole, sarmale din Botiza, Maramureş, palinca, siropuri, gemuri, dulceţuri, Magiunul de prune Topoloveni."

Așa a arătat MADR că a combătut sărăcia și malnutriția. Niciunul din ele nu este în curtea acestui minister. Nu ? Sau voi ce ați fi organizat dacă ar fi fost să faceți ceva?

PS: La Seneca Anticafe niste oameni au realizat o colecta corectă de pungi cu alimente pentru persoane în vârstă. Este, deși parțial, o contribuție la rezolvarea problemei foametei, undeva într-un oraș din România. 

marți, 1 septembrie 2015

Slovenia piata pentru produse traditionale romanesti?

Simpla punere pe masa a branzei de burduf, nu este suficienta. Producatorii au nevoie de mai mult decat o vitrina. 



Ca sa vedeti ceea nu ni se spune, aflati ca Slovenia are deja 22 de produse de calitate recunoscute de Uniunea Europeana, iar Romania doar unul. Asa putem masura rezultatele activitatii MADR din ultimii 11 ani, nu, din anul de gratie 2004 cand s-a instituit nefasta politica de recunoastere a produselor traditionale care nu sunt traditionale. 
 
Din comunicatul de presa aflam ce activitati si ce realizari a avut MADR in Slovenia. Ar fi fost si este interesant sa stim ce beneficii au avut producatorii participanti? Comunicatul de presa este centrat numai pe ceea ce a obtinut ministerul. Nu este rau dar pare unilateral. Nu ministerul era actorul principal, el a fost slujbasul care a scos in fata produsele traditionale romanesti. Asa cum in imagine nu vedem pe romanii nostri, ci functionari ministeriali. Ceea ce nu este rau in sine, dar nu sunt dansii eroii principali. Nu avem in comunicatul de presa, scopul, obiectivele, rezultatele. Pare ca produsele traditionale au fost doar un pretext pentru relatii politice mai bune cu autoritatile din Slovenia.

marți, 5 mai 2015

Piata urbana si patrunjelul: nu este bine, dar este un pas inainte

Sursa: MADR
MADR a dat explicatii. Am atras atentia aici de cateva ori asupra carnetului de producator si a patrunjelului. Si am si spus sa fim atenti la aplicarea noii reglementari. Coruptia tine de administratorii pietelor care nu aplicau nici inainte, nici acum, regulile.

Putem avea pareri pro si contra reglementarii pietelor urbane. Sunt discutii de ani de zile despre accesul micilor producatori in piata. Guvernul a creat, dupa doi ani de testare a unor scheme, una care ar permite micilor producatori sa fie in piata. Cine pierde din asta? Cei care nu sunt mici producatori. Cei care sunt doar vanzatori de importuri. Si pierde consumatorul care nu are la dispozitie produse vegetale, fructe, din productia locala. 

Schema propusa de MADR nu este perfecta. Eu (cum adesea spune si d-na Alina Mungiu-Pippidi) am propus, din partea miscarii Slow Food si a Asociatiei Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, modificari. Pentru ca era birocratica si de fapt nu rezolva problema coruptiei din piete.

Pentru ca pietele sunt de fapt, nu un loc al intalnirii cererii cu oferta. Ci magazine in aer liber, ale importatorilor. Coruptia tine de administratorii pietelor care nu aplicau nici inainte, nici acum, regulile.


marți, 31 martie 2015

Publicitate negativă pentru MADR din partea "Observatorului gastronomic"

Este un fel de a trata problema. Vă anunț că MADR organizează târg de Florii, în perioada 3-5 aprilie a.c. dar am dubii serioase că este ceva ok. De când am văzut opincile din plastic propuse de MADR la un târg, m-am lămurit. Iar produsele alimentare sunt toate aceleași, din orice regiune ar fi. De oriunde ar veni producătorii. Pare că România a fost întotdeauna o piață unică, chiar fără căi ferate, drumuri și risipită în provincii, regate și principate. BTW,  care sunt bunicile românce care preparau la greu ciocolată de casă în anii comunismului, erau un fenomen de masă? De când sunt românii producători heavy de ciocoloată de casă?

MADR încearcă din nou cu acest târg de Florii să descopere produs tradițional, local, și să îl ofere în curtea ministerului. Am spus uneori, MADR poate că este bun să se ocupe de industria alimentară, poate să se ocupe de mica industrie alimentară, dar nu de gastronomie. Fiecare dintre noi ne pricepem la ceva, dânșii se pricep la ceva dar nu se pricep la gastronomie. Le-am sugerat să se combine cu Ministerul Culturii, cu Muzeul Național al Țăranului Român, care să valideze selecția de produse alimentare din punct de vedere al patrimoniului imaterial. Dumnealor, pe bani publici, se chinuie sa se erijeze în gastronomi.

miercuri, 25 martie 2015

Taiete de la subventii @infodeltaro


[Folositi MacBook?  Bravo!]...Deci: probabil ca nu vor mai primi subventii terenurile de golf, pistele de aeroport, cei care fac agricultura in Delta Dunarii...Consultare publica MADR pe felul cum si cui se vor da subventii din PAC....AICI




vineri, 26 decembrie 2014

Good or bad ca nu se mai construieste industrie alimentara?

Uneori un titlu sintetizează foarte bine o tendință. Ce ne spune Ziarul Financiar? Că foarte multă mâncare este produsă în afara țării și că transferăm bani în alte economii comunitare. Da, este piață internă. Dar noi ce scoatem din agricultură, doar cantitate? Am uitat ăsta este obiectivul politic nedeclarat al guvernului. Șlepurile cu grâu nu calitatea produselor alimentare. 

P.S. Sau mai poate însemna, că există foarte mult fabrici mici de produse alimentare?



vineri, 7 noiembrie 2014

Ce se ascunde in PNDR? Fermele mari si nepriceperea

Ooooo!!!....Victor Ponta are posibilitatea sa aplice dictonul acela despre România care nu aşteaptă sfaturi şi observaţii. Iată, Comisia Europeană spune răspicat ce ascunde PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală), lasă pe dinafară 97% din exploataţiile mici. Sursă ADEVĂRUL: link

Acum 2 săptămâni, la INDAGRA, dl. Dan Constantin şi Daniel Botănoiu se felicitau că statul român sprijin agricultura familială.

În ciuda reacţiilor la vedere a societăţii civile, din ultimii 2 ani. MADR şi echipa de consultanţi ce îl includea şi pe Franz Fischler, au năşit un PNDR întârziat. El este orientat spre agricultura industrială, productivistă.

joi, 2 octombrie 2014

Vreţi şabloane de ferme? Click aici....

Apăsați AICI pentru a vizualiza Proiectele MODEL, aferente Măsurii 121, adresate celor care vor să dezvolte FERME DE FAMILIE. O cunoştinţă m-a întrebat ieri dacă este adevărat că sunt priceput la consultanță pentru afaceri în agricultură. Cred că m-a văzut la televizor. Drept să spun-și am spus-nu mă pricep. Nu am întocmit niciodată dosare de finanțare pentru apeluri pentru proiecte din PNDR. Dar dacă ar fi să fac, aș ști de unde să iau informație, cunosc procesul. În 2013, ca să grăbească procesul de absorbție, MADR a croit proiecte tip. Le descărcai, le semnai, le depuneai. Acum banii pentru asta s-au terminat. Dar proiectele gata de pus în practică, încă există. Susținem fermele familiale? Da! Viața la țară? Da! Dați click aici, descărcați și implementați. O fermă de familie în plus este binevenită. PS: L-am ajutat pe domnul respectiv cu toate sfaturile posibile, din bagajul meu de cunoştinţe. Cu siguranță își va face ferma de 10.000 de găini crescute liber, prin curte și copaci.

marți, 26 august 2014

Din 4.400 de produse tradiţionale au fost atestate doar

O legislatie care a functionat 10 ani, din 2004 pana in 2014, a generat 4.400 de "produse traditionale". Oricum, nici in acest moment specialistii de la MADR nu inteleg despre ce este vorba. Care a fost efectul? 
-Pozitiv, pentru ca, actiunea adaugata altor demersuri din societatea civila (gen miscarea Slow Food), a permis crearea unui curent antreprenorial de renastere a mici productii alimentare si impreuna cu aceasta cresterea interesului consumatorilor;
-Negativ, pentru ca legislatia privind produsele traditionale, fiind o reglementare imprecisa din punct de vedere cultural (niciodata MADR nu a inclus aspectul de patrimoniu imaterial in reglementare), a dat voie impostorilor sa intre in piata. Ceea ce a crescut si mai mult neincrederea, si asa destul de mare a consumatorilor;

Reportaj TVR aici LINK

Si-a asumat cineva raspunderea sau macar paternitatea acestui esec imens? Am propus de nenumarate ori desfiintarea legislatiei nationale si lasata sa functioneze legislatia europeana. Nu a avut niciodata sens sa creezi legislatie paralela. 

NB: TVR face confuzie intre produsele traditionale atestate pe baza legislatiei din Romania si cele din celelalte state membre. Asta le-am scris celor de la TVR: "In reportaj s-a strecurat o eroare documentara. In Franta si Italia nu exista "produs traditional", ca atare nu se poate face nicio comparatie. Exista insa, pe legislatia europeana Specialitatea Traditionala Garantata. Care este reglementata prin Regulament european. Nu faceti confuzie intre cele doua feluri de organizarea a pietei. Legislatia romaneasc este nationala si diferita de cea europeana. Ca atare produsele sunt supuse altor reguli si deci nu pot fi comparate. Am participat la numeroase emisiuni TVR pe aceasta tema, la Viata Satului, la Stiri, etc. Ne puteti consulta in continuare pe acest subiect. Despre legislatia europeana si reglementari, aici: http://ec.europa.eu/agriculture/quality/schemes/index_en.htm"

NB1: In reportaj se vad recipiente improprii in care se vinde alcool distilat, fara autorizatie. Daca si ministerul incurajeaza evaziunea fiscala si proasta cailtate la PET....



vineri, 27 iunie 2014

Agribusiness: Ministerul vrea sa dezelege "misterele"

...."Misterele" privind viitorul agribusinessului din România. Două dintre acestea sunt lipsa de branding adecvat, precum şi lipsa de IGP, DOP şi STG. Mulțumesc d-nei Daniela Giurcă pentru semnal. Așa am creat încă un articol dezbatere.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat, miercuri 25 iunie 2014, citat: "Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030". MADR spune: Cetăţenii şi instituţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile. Persoane de contact: florin.beiu@madr.ro si tatiana.preda@madr.ro

Îmi place în această propunere, capitolul despre indicaţii geografice, adică despre ceea ce eu numesc produse alimentare de calitate. Pentru cei ce cunosc câte ceva, mica industrie alimentară este cea care poate lupta pentru IGP, DOP, STG. Cei mari oferă, precum în industria medicamentelor, alimente generice. Nu alimente inovative, creative.

marți, 24 septembrie 2013

Versiunea 2.0, încă odată un proiect de lege privind fondul funciar


Caută aici să vezi că trebuie să ai școală ca să cumperi pământ. Doar 100 hectare pe persoană fizică. Și încă alte condiții. Ați putea spune că este în regulă? Is it?




sâmbătă, 11 mai 2013

O opinie-varianta despre un asa-zis brand pentru produse romanesti


Un "brand" românesc există (captura mai jos), este prevăzut într-un ordin MADR din 2008, aiciORDIN nr. 906 din 30 octombrie 2007. Cine poate crede că în câteva săptămâni se poate crea un brand, la grămadă, care să spună ce anume consumatorului român? Dar celui străin?
Astfel cum se petrec lucrurile acum, pe nepregătite, pare că va fi un eșec major precum cel cu produsele tradiționale (perioada 2004 până în prezent), și ar fi potrivit un articol de analiză. Nu se înțelege ce înțelege Agrointel.ro prin brand și ce înțelege ministerul prin brand. Ce inseamna asta, este vorba de un logo, care este doar simbolul grafic ? A face un brand nu este o poveste de cateva saptamini. Un brand înseamnă atât element vizual cât și valori. Ce produse vor acoperi brandul romanesc? Mașinile Dacia, salamul de Sibiu ? Nu se poate face decât sub legislația pe mărci și indicații geografice. Și doar acolo se poate vorbi de mărci de certificare colectivă. Asta înseamnă nu numai logo ci și un caiet de sarcini, asumat de niște operatori privati. Este greșit să vorbim despre un brand, la gramadă, pentru orice produs sau serviciu din România, care folosește câtă materie primă românească, câtă inteligență românească? In plus UE are un Regulament pe produse de calitate, care oferă un sistem de indicații geografice. El va fi extins la produse de munte, iar UE studiaza posibilitatea de reglementa si indicatiile geografice pentru produse non-alimentare. Este o opinie documentată din partea mea, a Asociatiei Grupul de Initiativa Radu Anton Roman, care are o activitate din 2008 în mișcarea Slow Food în România și militează pentru branding local, produse locale și piețe țărănesti, de peste 6 ani. In acest moment, exista un brand de produs romanesc, adoptat chiar de MADR, în anul 2008, sub semnătura fostului ministru Dacian Ciolos. Este pentru produse specialitate tradițională garantată. Punct.



sâmbătă, 4 mai 2013

Doar imagini, pe urmele unui zvon despre brandul pentru produse romanesti...



SURSA: secreta

SURSA: Agrointel.ro

SURSA: Mediafax
SURSA: Blog Gabriela Firea


SURSA: Capital.ro


SURSA: Capital.ro


SURSA: Capital.ro




SURSA: Secreta

SURSA: Mediafax.ro

SURSA: Agerpres.ro