"La ciorbarie", un proiect Slow Food

(c) Tiberiu Cazacioc

"La ciorbărie", "Târgul Țăranului", "Slow Food shop", "Slow Book". Era prin 2009? Când am relocat Târgul Țăranului, început la Piața Amzei, apoi a fost dus la Muzeul Țăranului Român și mutat de acolo (conducerea ministerului a semnalat subteran că mirosul de cârnați și alte alea nu fac cinste muzeului), adus la The ARK. La Uranus fiind acreditat de Slow Food, drept Earth Market. Dacă privesc înapoi în istorie, a fost o perioadă de grație pe care nu am știut să o folosim. Dacă vă uitați la imagini vedeți că acum 6 ani făceam avantgardă. Creată mai ales de

A fost odată Târgul Țăranului

LINK

Târgul Ţăranului, o poveste Slow Food

Am considerat întotdeauna Târgul Ţăranului un proiect de advocacz, care militează pentru agricultura familială, mici fermieri. O legendă. Am înscris proiectul la Gala Premiilor Participării Publice G3P. Mai încercăm, pentru că nu am reuşit un premiu. LINK

Acum 5 ani, Targul Taranului

Despre produse tradiţionale în 2008

Producţia TV "Descoperă Europa mea!". Un premiu binemeritat de Gabriel Gherghescu (TVR) şi de echipa Media Factory (dar şi pengru cei de la DC Communication şi grupul de iniţiativă care a organizat Târgul Ţăranului) a consacrat un serial de 6 episoade în două serii, din anul 2008. În care au fost vizitaţi, consultaţi, documentaţi, ţărani şi fermieri, gătind la casele lor. Am contribuit practic organizând în paralel toată comunicarea despre Târgul Ţăranului de la Piaţa Amzei, precum şi la mici probleme de producţie. Dar am simţit ca este munca noastră, a tuturor.

Târgul Ţăranului în 2009 şi stakeholderii

Îi găsiţi pe banner. Toţi am făcut istorie.

Piete volante: Studiu de caz pentru ANPC, ANSVSA, MADR

În imaginile următoare veți vedea un simulacru de piață, o piață ad-hoc, cu nimic deosebită de oricare alta, mii, care se organizează anual în România. De ce spun asta? Astăzi, pentru dvs. și pentru cei interesați, un studiu de caz (mașina printre legume, este un "capac"). Pe baza experienței din organizarea Târgului Țăranului, cu Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman,  și din alte activități ale mișcării Slow Food în România. Vă ofer imagini surprinse la piața organizată în curtea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în luna decembrie 2013. Ce ne cere ANSVSA să aibă ca dotare o piață volantă, prin direcțiile teritoriale? Enumăr din memorie, pentru că dânșii au un îndrumar. Vestiare pentru ca vânzătorii să se poată schimba de hainele de stradă. Apă curentă pentru spălarea legumelor. Toalete pentru consumatori. Afișe care să arate statutul comerciantului. Afișe care să permită informarea ANPC dacă consumatorii nu sunt mulțumiți. Un tomberon special pentru produse alimentare contaminate, marcat corespunzător. Coșuri de gunoi. Și mai ales, în cazul multora dintre produsele expuse, etichetare cu privire….continuare >>>

Să deschidem ochii și să căutăm piețele

Despre pietele de legume si fructe am scris adesea, pentru ca lipsa lor în Romania nu închide lanțul legăturii cu pământul. AICI  Piețele de legume si fructe rămân încă un obiectiv de neatins în România. Majoritatea piețelor urbane.....

România, inovatoare sau copiatoare ? Noi am fost si suntem proprii nostri clienti....

Primul pas este sa sustinem inovatia. 

Romania, numai prin inovatie si capital natural se poate pozitiona in plan global. Nu prin export de cantitate. In al doilea pas, sa apreciem inovatia romaneasca care ne ridica. Nu branduri si inovatii globale, vandute in Romania. Ce fac antreprenorii romani, este important. Nu mimetismul si replicile, copiile in serie. Nu lohn-ului. 

Compania pentru care lucrez si echipa in care sunt, deja este inovatoare, a ajuns in pasul urmator. Pentru ca in ultimii ani a crescut proiecte, care evident au luat forma unor branduri. Acestea sunt: TUB, Targul Taranului/Earth Market, Patzaikin, Bursa Marfurilor/The ARK, Trei pagaie, Rowmania Fest, Centrul de Turism Lent, canotca, Delta Triathlon, GAL Oamenii Deltei, acum Downtown Bucharest.