Ne vedem la RuralFest 2014?

 In 14 septembrie 2014 ne vedem la RuralFest 2014 la sos. Kiseleff ? Reprezentanta Comisiei Europene a avut o idee excelenta.

Hrana de calitate, schema europeană

PDO sau DOP, STG sau TSG, PGI sau IGP. Vreţi să aflaţi dacă un produs alimentar este parte a unei scheme de calitate de încredere? Vreți să știți dacă România este o putere în hrana de calitate? Vreți să știți dacă ce spune MADR și presa despre recunoașterea europeană a produselor alimentare românești este adevărat ?Verificați aici. DOOR, baza de date a Comisiei. LINK.

Comisia Europeană a creat, cu ajutorul actorilor interesați și al celorlalte instituții care decid, o schemă de marketing. Este un sistem care include autorități naționale, producători, organisme de certificare. Certificarea de calitate atestă că un produs alimentar european are anumite caracteristici, este produs într-un anume fel. Este o schemă diferențiatoare, dacă știi, ca producător, sa te folosești de ea.  

Romania Culinara, un grup de initiativa contra prostului gust

Cristi Roman și grupul de prieteni, au creat, după un proces de consultări și activări, un grup care se numește România Culinară. Sunt oameni cunoscuți pentru preocuparea lor pentru arta culinară, de calitate. Spune Cristi Roman, în blogul său: "Ne numim “Romania Culinara“, vom fi o asociaţie cu acte – deocamdată suntem formali – şi suntem nouă oameni în acest proiect, ca membri fondatori: Marius Tudosiei, Cezar Munteanu, Oana Coanţă, Laura Laurenţiu, Tibi Fueriu, Ionuţ Oprea, Alexandru Răzvan, Horia Simon şi, cu voia voastră, Cristi Roman – iniţiatorul şi project-managerul întregului proiect culinar"....Ce îşi propun?

#RuralFest, asistenta voluntari la cortul Slow Food, Bucuresti, 14 septembrie 2014

Cautam voluntari care cunosc ce inseamna Slow Food, pot si doresc sa fie gazde la cortul nostru de la #RuralFest, pe parcursul zilei de 14 septembrie 2014, la soseaua Kisselef. Trimiteti mesaj la tiberiu.cazacioc@gmail.com, pana joi 11 septembrie 2014. 

Struguri murați de la Greci, din Dobrogea

Sper să mai reveniți, pentru că de fiecare dată descoperim câte ceva. În comuna Greci din județul Tulcea, crescută pe urmele unor emigranți italieni, un domn pe nume Vals, antreprenor, a construit un business cu dulcețuri naturale, cu murături naturale, și un laborator de cofetărie. Ce mi-a plăcut, este că afacerea sa a continuat și după ce a ajuns primar. A făcut dânsul cumva. Dar ce am luat de la Tulcea, cu vreo 20 și ceva de lei, a fost un borcan de gogoșari, umpluți cu struguri, combinația cu miere, oțet și conopidă. Strugurii sunt incredibili. În imagine, un gogoșar umflatar, despicat gata de mâncat. 

Emoțiile și macroul la tavă cu ceapă, nu Master Chef

Cred că mă repet, pentru că se apropie şi evenimentul din 14 septembrie, din Bucureşti, Farm City: gătiți, gătiți, gătiți acasă, nu fiți neapărat Master Chef. Plăcerea de a vorbi, de a socializa, de a povesti cu prietenii. Asta este slow food. Constănțeanul Florin, soțul verișoarei mele Adina, este un bun bucătar de pește. Bravo lui, elementar. Ne-a pregătit în 31 august 2014, un sote de macrou, minunat. Mai jos rezultatul. Un gust plăcut și liniștit de pește, cu puțină ceapă. L-am mâncat cu emoție. 

Incercam, nu ne lasam...MADR si munca cu traditia

Piata Progresul, merita incercat

Despre Ghita si #VODAFONE si CSR

Cum au speculat #VODAFONE și publicitarii, naivitatea unui cioban și lipsa de educație. Ghiţă "a dat" apă la moară marketerilor, pe o idee stupidă. Sau mai multe. 

Primo, ideea că un cioban este un român cu iniţiativă (prin inițiativă în sensul campaniei VODAFONE, înțeleg inițiativă antreprenorială, însă ciobănitul nu este ceva nou, deci fail). 

Secundo, ideea că un cioban folosește pe munte-nu se spune care munte dar garantat #VODAFONE nu are acoperire peste câți munți are România-un smartphone, întrebarea este: după 8 ore, unde își încarcă telefonul ciobanul care este plecat zile la rând cu oile?

Surprinzător este că un astfel de concept şubred, țintit către publicul superficial care gândește puțin și repede, iscat de un grup care nu-ştie-cum-arată-un-bilet-de-tramvai, a generat interes, autosatisfacţie şi tapaj reciproc pe umăr. Precum la campania cu "Veniţi în România", care numai ea singură probabil că a dus UKIP la 25%. Adică nu ne-a folosit la nimic.

Care este efectul Ghiță în piața de mâncare ?

Ardei la tufă din piaţa Progresul

M-I-N-U-N-AT

Kitsch marca MADR sau opincile din plastic

Mustarul de Tecuci

Sunt romanii prea putin nemancati?

"Românii lasă în restaurante, baruri și cafenele, 2,4 mld.euro pe an, cu 40% mai puțin decât cehii". Un articol recent din Ziarul Financiar semnalează, printr-o analiză extinsă, așa, mai la nivel european, că mai este loc. Mai este loc să mâncăm și să bem. Titlul, ca mai întotdeauna la astfel de articole, lasă de înțeles că la întrecerea fruntașă, pe ramură, ce scoate banii din buzunarul românilor și îi mută în cel al restauratorilor, este loc de mai bine. Dar este o viziune simplistă care nu ne spune cauzele. Adică să fie clar, românii nu beau sau nu frecventează barurile, pentru că nu vor. Hai să ne dăm cu părerea. 

Comisia Europeana este cu noi, la Tulcea

Festivalul Bărcilor cu Vâsle Rowmania. CE nu este "cu mine", pentru că eu voi participa la un eveniment de familie, de importanță majoră. Dar este alături de echipa de la Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, da. Alături şi împreună cu tulcenii. Eu, precum spun clasicii, cu sufletul. Pentru că sunt membru al asociației. Dovada interesului pentru Delta Dunării și Tulcea? Programul Șefului Reprezentanței, Angela Filote. În imaginea inclusă în articol.

De dimineață, arahide cu castraveți

Tot citind eu despre tot felul de combinații care mai de care inedite, am încercat. O pâine țărănească dela Lidl (da, mărturisesc), niște pastă de arahide crunchy, întinsă pe partea cu care nu cade pe podea fela de pâine. Niște semințe de floarea soarelui, așa, împrăștiate deasupra din zborul dronei. Și niște rondele de castraveți murați, de la piață, nu de la borcan. Poftă bună! Imagine în articol.

In acest weekend se intampla Rowmania la Tulcea

Rowmania. LINK

Vin la Domenii, de-ale lui Costel Popa

Cu un pic de strădanie, şi dvs. puteţi găsi subiecte legate de hrana noastră cea de toate zilele. Demult vroiam să dau o raită pe la prăvălia cu vinuri (trivializez puțin dar nu fără respect) a lui Costel Popa. Se află pe lângă piața Domenii, de la biserica mănăstirii Cașin, în jos, spre piață, pe partea stângă. În viața "civilă", dl. Costel Popa este director executiv al ONG-ului Ecopolis, participă la proiectele Asociației "Salvați Delta și Dunărea". Însă cu acest wine shop, contribuţia sa şi indirect a organizaţiei, la creşterea calităţi vietii noastre, este de remarcat. Sunt invidios și mă exprim în rândurile următoare. 

Deci:

- Ce am observat la magazin, prezent în imaginile mele, un decor şi decoraţiuni interesante, plăcute, de cartier, nu sunt stridente, ci asigură un ceva familiar;

- Costel a nimerit-o, nu știm cum. Mergeți să cumpărați niște vin. Vadul este bun. Pleci de la piaţă cu câte ceva, iată şi magazinul cu vinuri. Şi tării;

- Proprietarul, nu întâmplător, este sincer şi aruncă peste preţul băturilor alese, un adaos comercial de 0-400%;

- Am găsit o tărie cunoscută unora, whiskey tras prin turbă, Laphroaig, vă recomand...este inconfundabil;

- Un intrigant Icewine Purcari;

- Și o selecție de Prosecco, gen, de unde poți alege;

Din 4.400 de produse tradiţionale au fost atestate doar

O legislatie care a functionat 10 ani, din 2004 pana in 2014, a generat 4.400 de "produse traditionale". Oricum, nici in acest moment specialistii de la MADR nu inteleg despre ce este vorba. Care a fost efectul? 

-Pozitiv, pentru ca, actiunea adaugata altor demersuri din societatea civila (gen miscarea Slow Food), a permis crearea unui curent antreprenorial de renastere a mici productii alimentare si impreuna cu aceasta cresterea interesului consumatorilor;

-Negativ, pentru ca legislatia privind produsele traditionale, fiind o reglementare imprecisa din punct de vedere cultural (niciodata MADR nu a inclus aspectul de patrimoniu imaterial in reglementare), a dat voie impostorilor sa intre in piata. Ceea ce a crescut si mai mult neincrederea, si asa destul de mare a consumatorilor;

Reportaj TVR aici LINK

Si-a asumat cineva raspunderea sau macar paternitatea acestui esec imens? Am propus de nenumarate ori desfiintarea legislatiei nationale si lasata sa functioneze legislatia europeana. Nu a avut niciodata sens sa creezi legislatie paralela. 

NB: TVR face confuzie intre produsele traditionale atestate pe baza legislatiei din Romania si cele din celelalte state membre. Asta le-am scris celor de la TVR: "In reportaj s-a strecurat o eroare documentara. In Franta si Italia nu exista "produs traditional", ca atare nu se poate face nicio comparatie. Exista insa, pe legislatia europeana Specialitatea Traditionala Garantata. Care este reglementata prin Regulament european. Nu faceti confuzie intre cele doua feluri de organizarea a pietei. Legislatia romaneasc este nationala si diferita de cea europeana. Ca atare produsele sunt supuse altor reguli si deci nu pot fi comparate. Am participat la numeroase emisiuni TVR pe aceasta tema, la Viata Satului, la Stiri, etc. Ne puteti consulta in continuare pe acest subiect. Despre legislatia europeana si reglementari, aici: http://ec.europa.eu/agriculture/quality/schemes/index_en.htm"

NB1: In reportaj se vad recipiente improprii in care se vinde alcool distilat, fara autorizatie. Daca si ministerul incurajeaza evaziunea fiscala si proasta cailtate la PET....

Luni ora 16:00 Cum a fost la Terra Madre Balkans, la Dubrovnik?

Despre eveniment, descris de altii, aici. LINK

Luni ora 12:00 Whiskey-ul, biodiversitatea si legumele

"Reactivarea unor soiuri vechi care au disparut de pe piata romaneasca?" Iata antreprenori care se gandesc sa readuca, la nivel industrial, biodiversitatea legumicola.  Nu taranii legumicultori de la MATCA, care pretind ca consumatorul vrea rosii perfect rotunde. Este fals ca publicul vrea uniformitate si banalitate in materie de cartofi, tomate, alte legume. Ei, cei care produc, de lenevie si ptr. reducerea costurilor, restring paleta ofertei. In lumea mare se petrece o lupta intre agricultura industriala si cea "artizanala". Intre marea si intensiva agricultura si cea mica familiala, sau cea pana la limita patronului cu cateva zeci de angajati. Unul din efectele presiunii agriculturii industriale este standardizarea semintelor, care din traditionale, devin profesionale, iar celelalte devin "heirloom".

Ziarul Financiar