 |
| La Divan (c) Tiberiu Cazacioc |
Ați încercat vreodată salată de portocale cu ceapă și ulei de măsline? Divan rămâne preferința mea de București în ce privește preparatele culinare ce țin de bucătăria cultă turcească. Am coborât dinspre Universitate către restaurant, pe Smârdan. Dacă nu ați fost niciodată la restaurantul Divan, încercați în str. Franceză, București, centrul istoric. Cel din Floreasca mi se pare departe. Evident, ambianța și preparatele sunt similare. Decorațiunile sunt perfecte, îmbinate funcțional și coloristic. Prețurile par a fi mai mari cu 35%. Însă merită să premiați conceptul.
La intrare în Divan te așteaptă un panel de deserturi, frumos separate pe tipuri.
Echipa de șoc este din plin dotată cu personal. Suficienți ospătari ca să te servească.
 |
| La Divan, management meeting (c) Tiberiu Cazacioc |
Încercați, chiar dacă pe fugă, o cafea turcească. Felul în care este ambalată mi se pare interesant și adaugă o valoare care justifică prețul. Este un truc, însă de bun gust. Și de bun simț. Ceașca de cafea este pusă într-un ansamblu de cupru, cu capac și cu o bucată de rahat alături. Ar fi mers un pahar de apă, completul ideal turcesc. Însă gazdele au oferit un ceai la păhărel, din partea casei, ce mi-a potolit cu fierbințeala lui, setea.
Modelul economic impune niște rigori, elemente de eficiență. Divan nu oferă apă plată turcească așa cum nu oferă sucuri carbogazoase turcești. Eu sunt un nostalgic și apa plată de prin Istanbul, vândută de puștii turci, îmi bântuie amintirile.
Ca și la Meze, cu specific grecesc, un local concept al acelorași proprietari, am înregistrat aceeași lipsă de acolo, vinurile locale. Nici la Divan nu sunt oferite vinuri turcești. Spun asta pentru că am participat la un eveniment-degustare la Istanbul, am în proprietate un catalog impresionant al producătorilor de vin in Turcia. Deci vinuri există și sunt din multe soiuri de struguri locali.
 |
| Cafeaua matrioska (c) Tiberiu Cazacioc |
 |
| Cafeaua ascunsă (c) Tiberiu Cazacioc |
 |
| Un ceai fierbinte minunat (c) Tiberiu Cazacioc |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu