Fracturare logică sau nu?

I say yes! Thanks to Robyn O'Brian @unhealthytruth @GMOInside @GMOFreeUSA @gmo917 @GmolessWeek #Monsanto #GMOs pic.twitter.com/jbsZZV0S5f

— Barbara Upton (@upton1144) March 19, 2014

I love food! I love freedom....

Slow Food: Dreptul popoarelor de a-si alege hrana...Mars anti-Monsanto: ei au puterea, noi avem puterea de cumparare. Monsanto este un bun simbol al lantului agro-alimentar care domina lumea. Vrem, nu vrem, mincam ce ne dau lanturile alimentare. Este prea tarziu sa mai facem ceva ? Nu...Iubim capitalismul care inseamna freedom of choice...LINK EVENIMENT

Ce are Monsanto de impartit cu Obama ? (work in progress)

Hrana și tipul de agricultură, sunt câmpul de bătaie politică, economică, socială și culturală pe scena globală. Acum și între Michelle Obama și Monsanto.  Pe bune sau nu. Monsanto este, conform unei părți a opiniei publice, răul pe pământ. După alții, nu. De numele acestei corporații care se ocupă de biotehnologii, sunt legate OMG-urile, organismele modificate genetic. Nu este singura companie din lanț, nu are cum să fie, dare este cea mai cunoscută. Monsanto este ciuca bătăii pentru organizațiile non-guvernamentale care apără biodiversitatea, mediul, etc. Ele atacă și critică compania ca atare și cercetarea in biotehnologii, mai pe larg, pe motive religioase, culturale, legate de dezvoltarea durabilă, de exemplu. De cealaltă parte se găsesc productiviștii, aș putea putea spune. Cei care văd numai creștere economică, care consideră că reducerea resurselor și materiilor prime ne împing către cercetare și organisme transgenice, nu spre reciclare. Biotehnologiile sunt cele care ar permite să ne menținem un stil de viață expansiv, extensiv. În mare măsură toată aceste dezbatere este legată de hrană. Mai apare în ecuație o soluție, cea care propune așa-numitele alimente de tip novel, novel foods. 

Așadar un pic de haz nu strică, precum în recenta dispută publică ditre economic și politic. Monsanto a criticat-o pe prima doamnă pentru că promovează agricultura tradițională. De fapt Michelle Obama este de parte celor în nevoie și de partea unei mișcări culturale și politice în America, determinate în ultimii ani de criză, preocuparea pentru hrană și reîntoarcere la natură, la supraviețuire, la agricultura de subzistență, a revenit. Ca soluții pentru cei marginalizați. Prima Doamnă se folosește de grădina de la Casa Albă în cadrul unui program mai larg în care s-a implicat, cel legat de hrană, bucătărie, problema obezității în America. Pe de altă parte, recent președintele Obama a semnat lege despre care opinia publică 'contra-Monsanto', consideră că este în favoarea marii companii și o protejează. Trecem deci în revistă și acest punct de vedere. 

Ca să înțelegem ce înseamnă femierii la americani și patima lor pentru agricultură merită să vizionați clipul despre Dodge și fermieri și Dumnezeu, proiectat la Superbowl în acest an. Vă invit la film și pun o întrebare retorică, este pe bune această dihotomie buni/răi, sunt soții Obama două părți ale unei atitudini schizofrenice ?

Pericol, pământurile românești se cumpără!

Domnilor și doamnelor politicieni, când ați mâncat ultima oară organisme modificate genetic, cum vi s-au părut ? O idee nouă străbate lumea de vreo 20 de ani: dreptul la alegerea hranei este un drept fundamental al popoarelor. Sau ar trebui să fie, susține Slow Food. Democrația alimentară este mare lucru. Pentru că alegerea înseamnă informare și educare. Este ca atunci când intri în cabina de vot să pui ștampila pe buletin. V-ar place să fiți legați de scaun și să vi se bage pe gât hrană aleasă de alții?! Nu! Eu aș prefera să îmi aleg hrana ca rezultat final al muncii micilor fermieri, gătită acasă. Întrebarea se pune: mâncăm sau nu organisme modificate genetic? Nu se știe, pentru că din diverse motive, există opoziție la etichetarea corespunzătoare a alimentelor. Reticență față de organismele modificate genetic exprimă majoritatea covârșitoare a europenilor, conform studiilor de opinie Eurobarometru finanțate de Comisia Europeană în ultimii ani. Suspiciunea este un fapt. Această majoritate publică covârșitoare ar impune reținere politicienilor atunci când decid să susțină organismele modificate genetic. Dar democrația contemporană românească este alimentată cu înlocuitori, nu cu considerație. Mai potrivit ar fi ca interesul public să prevaleze față de cel privat.

Cu organismele îi vom învinge pe americani

Sau pe brazilieni. Oare ? Ne hrănim cu nostalgii vechi, de când noi românii, adunam în raportări producții la hectar inexistente. Suntem mult în urmă, așa cum nu vom reuși decât în câteva decenii să ajungem la jumătate din PIB-ul mediu pe cap de european, Cu biotehnologiile nu vor fructifica oportunitățile decât o mână de oameni de afaceri, pe termen de câțiva ani. Este o conjunctură, nu un trend, să le fie de bine lor. De fapt, oferind ogorul pentru organisme modificate genetic, facem o concesie și îi înjunghiem pe la spate și pe consumatorii din celelalte țări europene. România, este calul troian furajat cu organisme modificate genetic. Săraci și fără agricultura tradițională, mor de foame. Biotehnologiile, în 15 ani, nu au rezolvat foametea. Dar pentru destul de mulți, credința este că șansa României stă în alternativă, în hrana cât mai aproape de casă, cât mai puțin chimizată, din soiuri de plante și culturi agricole genetic autohtone, din rase de animale neoașe. Legume, fructe, carne și lapte de la micii fermieri, hrană preparată la oală, familia în jurul mesei, un festin culinar și gastronomic susținut de agricultura tradițională. Produs în ferma lor.

România, El Funciado

El Funciado-El Dorado. Este un joc de cuvinte, o licență sămănătoristă și funciară. Vă propun un bun argument contra biotehnologiilor, ce ne dau nouă organisme: dacă deschizi drumul acestora în agricultura industrială în România, este probabil să servești interesele a câtorva zeci de mari arendași, proprietari autohtoni. Dar va fi accelerată goana achiziției de pământ arabil, care va ajunge în mâinile investitorilor străini. Într-un important ziar economic am citit zilele acestea că unii din marii latifundiari se tem că în zece ani pe ogoare se va vorbi italiana, daneza sau spaniola. Dacă semeni vânt, culegi furtună !!! Unde dai și unde crapă, dacă OMG-ului îi dai apă ?