Nu sunt de acord cu interpretarea Nielsen, prezentată de Ziarul Financiar. Creșterea volumului achizițiilor nu înseamnă consum ridicat de alimente. Nu poți pune egal între achiziție și hrănire. Se aruncă foarte multă mâncare, se cumpără pe promoții. Valoric s-a cumpărat mai mult, însă nu înseamnă că s-a mâncat mai mult. Mai multă achiziție de alimente nu înseamnă că se mănâncă mai mult. Și mai este ceva. Comerțul modern a profitat de reducerea TVA astfel încât în magazine toate etichetele sunt cu reduceri, dar nu reduceri de prețuri ca reduceri, ci reduceri de TVA. Este de fapt o păcăleală vizuală. Ceea ce înainte era excepție, eticheta galbenă de reducere, acum este peste tot. Nu vă îndeamnă la achiziție?
Reducerea TVR la alimente înainte de aplicare și după, a generat opinii și așteptări. Despre faptul că reducerea TVA va însemna, de exemplu, automat o creștere a consumului. Nu a explicat nimeni pe ce ne bazăm când ne așteptăm să cumpere românii mai multă mâncare. Nu mănâncă suficient, există în țară o propensiune spre a se mânc mai mult? Până acum nimeni nu a făcut dovada și nici nu o va face vreodată, pentru că nu este posibil. O reducere de prețuri ale produselor alimentare poate însemna orice: bani puși deoparte, rate achitate, vacanțe, pantofi. Da, consum, dar nu neapărat alimentar.
