Ați auzit de independența energetică? Este lângă noi, cu noi

Sunteți pe acasă, atenție se bagă curent! Să vină fiecare cu petul, cu borcanul, cu o pungă, ceva. Știți că se discută despre explorarea și exploatarea gazelor de șist. Despre rezervele de gaze naturale din Marea Neagră. Despre încă două noi grupuri la CN Cernavodă. Despre, despre....Bine, bine, dar ce facem cu atâta curent? Cu atât masă de gaze? Sau nu bagă nimeni de seamă că ne-am globalizat, că producția și distribuția de energie nu prea mai este a noastră ci este un profit în interesul acționarilor și al proprietarilor? Nu este rău, dar nici să nu se spună că este în interesul țării, adică al cui? Deci, ce să facem cu atâta curent, gaze? Să ne mândrim, nu? Dacă am fi Dubai și am avea companii naționale majoritar publice, poate am mai înțelege. Sau are de gând guvernul să naționalizeze, precum ungurii, utilitățile și nu știm? Iată aici la link mândrie cu energie >>>>

Globalizare vs. naționalizare

De la alegeri încoace, un curent de opinie străbate societatea. Nu a mai rămas nimic din industria comunistă, totul este la multinaționale. Ce le-a mai rămas românilor? Evident, niște aur, ceva gaze, ba de șist, ba în Marea Neagră. Sarea nu mai este de valoare. Aaaa, mai avem lemn de exploatat. Și dacă punem și pământul, solul, care este substrat pentru producția agricolă, suntem o țară bună de stors. De ce nu investim resurse publice în educație (reformat sistemul), în inovație (reformat sistemul), în știință și tehnologie (reformat sistemul)?

Ce oferă România azi în afară de ceea ce dă pământul acestei țări? Sau mai bine spus ce ne dorim noi să fie România? Doar un sac cu minerale?

(C) Ziarul Financiar, 18 iulie 2013