Va intrebati ce inseamna RDD? Rachiu De Drojdie. L-am descoperit la amicii nostri Adriana si Florin, adus de Dan. O bautura distilata minunata, din drodjie de vin. Muncita si daruita de Dan. Aspecte din jurul analizei RDD, in imagini.
duminică, 24 august 2014
sâmbătă, 23 august 2014
Sambata ora 12:00 MADR sustine localizarea? "Produs in Romania" la inceput
In 23-24 august 2014. Vad ca MADR organizeaza in clasica sa curte, o manifestare dedicata produselor locale. Maine si poimaine. Sub semnul programului "Produs in Romania". Ca un proiect demonstrativ. Bine ca dupa mai multi ani, au reusit sa faca asta. Sa sustina localizarea si sa organizeze manifestari calitative. Dar oare ce inseamna "Produs in Romania"? Ce parere aveti? Imagini in articol.
Sambata ora 8:00 Hai la Slow Food Story
Incerc de anul trecut sa aduc "Slow Food Story" la Bucuresti. Va tin la curent, daca reusesc, va asteptam.
vineri, 22 august 2014
Vineri ora 14:00 Romanii, nu! Francezii reduc pesticidele in agricultura
Franța, când spun asta mă gândesc la ministerul de resort, care se ocupă de agricultură și dezvoltare rurală, se ocupă de reducerea consumului de pesticide de către agricultori. Dar împreună cu ei. Cum se petrece asta? Cu un întreg sistem de asociații, părți interesate. Cu un minister care vrea și se implică. Și cu conștiința că prea multe pesticide ne omoară. Ce face echipa de la MADR, în România, în ce privește folosirea pesticidelor? Există părți interesate în România să fie redusă folosirea pesticidelor? Păi nimic nu face MADR ca să rupă cercul vicios, pentru că suntem o țară originală. În timp ce Europa sau măcar o parte a ei, luptă să aibă o agricultură durabilă, în România, suntem undeva cu câteva decenii în urmă. Am uitat să vă spun, sistemul Ecophyto din Franța funcționează ca un sistem de calitate, reglementat, cu verificări. Vive la France!
Vineri ora 11:00 Supa chinezeasca de pui la KUNG FU KING
Am incercat dar am renuntat. Am platit si am plecat. Imi mai trebuie obisnuinta. Dar asa ceva nu am vazut. Pana acum.
Vineri ora 10:00 #EXPUR și "Untdelemn de la bunica"
Când ai timp, cauţi un pic prin referinţe. Sensul originar al cuvântului "untdelemn", la 1929, este acela de ulei din măsline (DEX Online). Mai târziu a devenit un substantiv care denumea un produs alimentar extras din seminţe de plante în general. Oare bunica, chiar şi o bunică legendară, mitică, de prin preajma Primul Război Mondial, era chiar aceea care storcea măslinele de ulei? Puțin probabil. Așa că marca este pe piață, a devenit brand, dar este încă o dată o demonstrație că acolo unde istoria culinară este slabă de conținut, ca la noi, din laboratoarele tinerei generații de marketeri iese şi se poate propune orice. Pentru că și consumatorii ieșiți din comunism, la rândul lor au și ei prea puțină istorie gastronomică ca bagaj. Bani să iasă, nu Departamentul de Marketing? Așadar, dacă vă place, consumați în continuare uleiul preferat, "Untdelemn de la bunica". Cu puţin spirit critic şi mai ales spirit critic cultural faţă de exagerările marketingului.
joi, 21 august 2014
Joi ora 17:00 Varanul este de #VARANCHA sau de #VRANCHA?
 |
| (c) Vinexport Trade-MArk |
Hip-hip-hip-uraaaa! Varanul este deja pe un vin. Sau altfel pusă problema: cum se numeşte ţinutul varanilor? "Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latină, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA. Referindu-se la la VARANCHA, B.P. Haşdeu a emis opinia că termenul aparţine fondului lexical de origine traco-dacicã (Vran ar însemna pădure, munte)." Cei de la Vinexport Trade-Mark s-au gândit, nu mult, și au inventat o marcă de vin: VRANCHA. Cum s-o fi citind în română? VRANK-HA? În franceză? VRAN-ȘA? În engleză? Habar nu am. În spaniolă? VRANCIA? În bulgară? Nu știu la ce s-au gândit și cărei piață vor să i se adreseze. Doar de la bulgari se găsesc referinţe, că foneticul VRANCEA trebuie scris altfel. Este ca şi cum ăia de la CHAMPAGNE ar fi scris denumirea regiunii ŞAMPANIĂ, pentru piața românească. Sau rusească. Nu sunt singurii, am descoperit un întreg curent epigonic, local care folosește ba marca VARANCHA, ba marca VARANCHA, pentru a-și localiza vinurile. Oricum ar fi, trebuie multă muncă de lămurire cu ospătarii din Italia pentru a-i învăța cum se pronunță numele regiunii, tipărit pe sticla de vin. La urma urmei indicația geografică este "Dealurile Vrancei" nu VARANCHA sau VRANCHA.
 |
| Wikipedia |
 |
| (c) Tiberiu Cazacioc |
Joi ora 14:00 Oliviera nu este ce ați crede
OLIVIERA: Iată că au și românii o aplicație. În Google Play. Despre ce? Și pentru ce? După cum spun chiar cei care o oferă, "Comanda mancarea preferata cu Oliviera - prima aplicatie in care gasesti rapid meniul celor mai renumite restaurante cu livrare la domiciliu din Bucuresti." Eei, aici este aici, renumite restaurante sunt Jerry's Pizza, WuXing, Pizzicato, și altele. Cred că dăm un înţeles diferit. Eu zic că sunt notorii, nu renumite. Renumite pentru ce? Sunt fast-food-uri. Prima așteptare pe care am avut-o de la aplicație era să am acces prin ea la restaurante renumite și să fac rezervarea de locuri, să îmi aleg meniul. Restaurante unde îţi pui fundul pe un scaun, la o masă. De fapt este doar o aplicaţie, un grupaj de oferte de fast-food pre-împachetat de programator/publisher (adică au ales ei de la cine să comanzi). Dacă vreți să o încercați dați o instalare și răsfoiți-o. Meritul ei este că aduce la un loc mâncarea. Meritul 1 este şi singurul. Celelalte îţi dau bătaie de cap. Meritul ar fi fost dacă comandând prin OLIVIERA ai fi obţinut mâncarea la un preţ mai mic decât la comanda directă sau la faţa locului. Ăsta da avantaj consumator!
Joi ora 8:30 Consumatorul român înghite orice minciună de marketing?
O brutărie autentică se afirmă, nu se dovedește. Dar ce înseamnă autentică? Am intrat să văd și aveți și o imagine cu produsele oferite. Pizza de la brutăria autentică. Pandișpan de la brutăria autentică, etc. Pe șos. Ștefan cel Mare, minciuna nici nu mai are picioare. A răposat. A ajuns atât de banal să minți cumpărătorii că probabil nici nu mai contează ce scrie pe firmă. Și nici ce le vinzi. Cred că poate fi scris și "Cărămidă" sau "Jucării". Sau "Tehnometal". Dacă ce se vinde este ce se vinde, nu contează firma. Marketing pentru IMM, vax albina.
APC Romania: Cum ne inseala hipermarketurile cu #ZUZU, #DR.VITAMIN, #OCEAN FISH
Citez din ultimul newsletter APC Romania, ca merita. "Produse gratis, preț special, reducere extraordinară și multe alte mesaje de acest gen menite să ia ochii și mințile consumatorilor și să-i determine să cumpere tot felul de produse. Iar adevărul din spatele acestor practici? Un pic de atenție ar putea să ne ajute să luăm decizii care s-ar putea dovedi mai putin costisitoare pentru noi."
Si ne spune APC Romania, am preluat doar partea despre comertul modern: "Cum ne fură hipermarketurile?"
AUCHAN, #ZUZU
In hipermarketul Auchan - Avem o ofertă de genul "8 la preț de 6", este vorba despre iaurt Zuzu, degresat, la 140 g și cu 0,1% grăsime, care se vinde cu 5,93 lei, iar pretul per kg este de 7.06 lei. La câțiva pași se găsește aceeași marcă de iaurt, a se vedea cea de-a doua poză, Zuzu, la 140 gr, degresat, 0,1% grasime la prețul de 0,98 lei bucata. Înmulțind 6 cu 0,98 lei și obținem 5,88 lei, preț care este mai mic decât 5,93 lei, prin urmare niciun fel de reducere, dimpotrivă. Pe această etichetă prețul per kg este de 7,00 lei.
AUCHAN, #DR.VITAMIN
Un alt exemplu este si Dr. Vitamin, realizat dintr-un amestec de suc de mere și pere, comercializat la 4 l. Pe etichetă se menționează că ni se vând 4 l la preț de 3 l. Niște calcule aritmetice elementare ne oferă următoarele informații: dacă 1 l costă 6,25 lei, atunci 3 l ar trebui să coste 18,75 lei, nu 24,98 lei cât apare pe etichetă; mai facem o încercare, dacă 1 l costă 6,25 lei, atunci 4 l ar trebui să coste 25 lei, nicidecum 24,98 lei! Comerciantul nu face nicio reducere!
KAUFLAND, #OCEAN FISH
O „reducere” asemanatoare este practicata si de hipermarketul Kaufland: 1200 g hering Ocean Fish costă înainte de aplicarea reducerii 21,99 lei; după aplicarea reducerii de 11% la prețul vechi de 21,99 lei ar trebui să coste 19,57 lei, dar pe etichetă apare 19,49 lei. Tot pe etichetă se menționează că 1kg din acest produs costă 26,99 lei, cu toate că în realitate 1kg din acest produs ar trebui să coste 16,31 lei, dacă 1200 g ar costa 19,57 lei."
miercuri, 20 august 2014
Miercuri ora 16:00 #GREEN WEE si reciclarea
Mineritul din deseuri se dezvolta. Dupa ce au pus pe picioare, la Buzau, o investitie importanta de anvergura sud-est europeana, cei de la GREEN WEE, vin la strada mare. Cu containere specializate care ca au ca scop sa aspire din societate deseuri reciclabile., dar si stimuleze un alt comportament, plus sa isi faca publicitate. Este textul meu, nu va ingrijorati, are la baza faptul ca la un moment dat, cu 3-4 ani in urma GREEN WEE a fost clientul nostru si am vazut la Buzau cum isi fac treaba, serios. Cred ca un numar mare de consumatori responsabili vor fi interesati ca, in loc sa lase in spatele blocului diverse echipamente sau in loc sa astepte primaria care nu vine, atunci cand merg la Vitantis sau la Baneasa, de regula cu autoturismul, sa puna in portbagaj ce au pus deoparte selectiv, in casa. Sigur ca GREEN WEE face profit din asta, dar si noi suntem in castig. Un calculator aruncat aiurea, nu ajunge la groapa de gunoi, ci este dezmembrat si aruncat la marginea drumului. Se transforma in gunoaie, si cred ca multor dintre noi, nu le place peisajul cu carcase al patriei. Go, GREEN WEE.
Miercuri ora 13:30 Un add-on de la #BBC Good Food
BBC Good Food este brațul înarmat cu furculiță, tocător, ingrediente, jurnaliști și guru ce propovăduiesc pentru a convinge publicul că slow food este mai bine. Franșiza locală este deținută de Intact Media Grup, are ca redactor șef pe Cristina Mazilu, pre numele ei de cook wizzard, "Mazilique". Dacă vreți să dați o raită prin aventurile ei suprarealiste prin lumea gourmetilor, încercați blogul Mazilique. Asta este paranteza. Subiectul este aplicația pe care o găsiți și o puteți descărca din Google Play. Ce poate face jucăria asta, având și ea, la bază, informații din contextul social anglo-saxon (inclusiv cu limitarea doar la limba engleză)? Vă poate da idei de gătit mâncare, trucuri, soluții, toate marca BBC Good Food. Aveți acces pe bază de achiziție, la culegeri de rețete, la arhiva lor. În categoriile precum "rapide", "sănătoase", "sezoniere", "meniuri pentru prieteni", etc. Enjoy!
Miercuri ora 9:00 Dovada ipocriziei unei părți din industria cărnii din România
Ce își mai făceau de cap comuniștii cu industria alimentară. Haideți azi să ne uităm și prin rețeta de drob de porc. De prin anii 1970. Desigur că ar fi interesant de văzut ce conține o rețetă azi. Dar la vremea ei, în rețeta de drob de porc intra numai carne și ceva derivate, în funcție de prelucrarea mecanică folosită. Iar la ingrediente, totul de la natură. Drob măi!!! Ia uitați pagina de referință și vă rog, vorbiți în șoaptă. Să nu vă audă cei din industria cărnii de azi. Da, știm, consumatorii din România vor mezeluri ieftine și proaste. Da, și măgarul citește, nu?
marți, 19 august 2014
Marti ora 17:00 Țeapa de Bucureşti cu produse sibiene
 |
| Sos. Stefan cel Mare, (c) Tiberiu Cazacioc |
Silă. De câte ori văd pe firmele unor magazine indicaţii geografice, ce cu siguranţă sunt neatestate/neverificate, mă întreb ce ar trebui să facem noi, consumatorii? De ce ar trebui să facem ceva este și asta o întrebare. Poate pentru că și în acest domeniu, ca și în viața civilă, fără atitudine nu facem decât să ne afundăm tot mai mult în ipocrizie și fățărnicie, față de hrana curată și adevărată. Pe de altă parte, ce înseamnă să închizi ochii și să deschizi portofelul pentru a cumpăra de la unii care pretind că vând marfă de pe lângă Sibiu dar este o minciună? Nu suntem complici? PS: Nu ăsta era scopul acestui articol, dar vă recomand ca produse de Sibiu, pe cele de la Tălmaciu, de aceea căutaţi-o pe d-na Maria Oancea, la ASAS. Acelea, da!, sunt produse de calitate. Marca "Oancea Trei Cuțite".
 |
| Sos. Stefan cel Mare, (c) Tiberiu Cazacioc |
 |
| Sos. Stefan cel Mare, (c) Tiberiu Cazacioc |
Marti ora 12:00 Food Network in the Kitchen
Am mai dat o raită prin Google Play și am găsit o extensie din viața unora către viața altora. Food Network in the Kitchen. Există în America o rețea de televiziune, pe cablu, cum se poartă la ei. Food Network. Care își încântă audiența cu maeștri bucătari și rețete. În acest moment mă întreb și scriu asta, oare ei au plasare de ulei gen "Untdelemn de la Bunica" (care la origine ar fi ulei de măsline)? Asta pentru că, fac o paranteză, să organizezi Master Chef ca să gătești cu produse industriale, este penibil. Dar să revenim la exemplul american.
Marti ora 8:30 Am gasit încă o brutărie
"Brutăria din sat". Avea ceva pâine bună, chiar sâmbătă dimineața, după Sfânta Maria, 15 august 2014. De data asta, brutăria este mai veche, de peste un an. Deci a rezistat. Oferă un compromis, la prima vedere, între o cofetărie-patiserie de cartier și o brutărie de calitate. În șos. Ștefan cel Mare. Încercați și aflați. Dacă este sau nu de calitate oferta lor. Eu am luat o pâine de tărâţe, cu 4,5 RON.
luni, 18 august 2014
Luni ora 16:00 Ce înseamnă căderea #METRO?
O ştire nu atât de proaspătă, doar de vreo 2 săptămâni: METRO este în căderea spre trecut. Sper nivelul anului 2004. O analiză a Ziarului Financiar, pe baza unui element de evoluţie al METRO CASH and CARRY. Credeţi că modelul globalizant al supermarketurilor, va rezulta, va domina tot comerţul global? Credeți că supermarketul este deja apogeul, sfârșitul comerțului, nec plus ultra? Este sfârșitul istoriei comerțului cu bunuri de consum, la categoria B2C? Sau căderea unora este deja un semn al unei reorganizări a viitorului? Comerțul modern este în parte vinovat de complicitatea sa cu lanâul agro-industrial, de distrugerea biodiversității în alimentație. De poluare, de masificare și standardizare a consumului. Precum în cazul presei de scandal, ei ne spun că asta vrea consumatorul, hrană cu coloranți și înlocuitori. Dar orice produs, serviciu, etc. urmează o curbă a nașterii, a apogeului și apoi a căderii, reinventării. Comerțul modern nu înseamnă supermarket și cred că el va deveni obsolete, învechit, la un moment dat. Nu va dispare dar va fi înlocuit cu altceva. Cu, din nou, magazinele de cartier pe care le-a omorât. Sau cu online-ul. Sau cu......
 |
| Ziarul Financiar |
Luni ora 13:00 Food Planner, Android dar si IoS
Food Planner este o aplicație pentru mobil, ptr. mobilul tău chiar, dacă folosești Android. Ei spun că oferă şi ptr. restul lumii. Este un planificator, nu s-au chinuit să îi caute un nume sofisticat ci au dat în vileag USP-ul din prima. Are doare 3,3 Mb, dacă îi mai aveți și pe aceia. Principala problemă este că se bazează, ca de obicei, pe inputul culinar din lumea anglo-saxonă. Aduce la un loc rețete din siturile frecventate și agreate de aplicație, crează liste de cumpărături de băcănie, ca să gătești acasă (gen slow food, evident). Salvează meniuri și acceptă adăugarea de fotografii. La peste 5.000 de review-uri (câte plătite?) avem o majoritate de utilizatori mulțumiți.
Luni ora 8:30 #LACTIQ, un kefir de la capre care citesc, mai istețe
LactIQ? Una mică de dimineaţă. Despre cum au luat-o razna niște producători. Sau nu. Am găsit un produs despre care producătorul ne lasă să înţelegem, că ne-ar face mai inteligenţi, ne-a crește IQ-ul, dacă l-am consuma. Asta pentru că este din lapte de capră. Pentru că simbolul acestui produs este o capră sau un țap, care poartă ochelari. Ahaa deci oamenii inteligenți sau cu un IQ semnificativ, poartă ochelari. Ceilalți sunt cam duși cu pluta. Oamenii aceștia, care au inventat LACTIQ suferă de delirul marketingului și de IQ scăzut.
Au adunat niște clișee, le-au combinat cu o aberație. Pentru că consumul de lapte nu îți crește IQ-ul decât dacă ești patronul care supervizează afacerea. Ce este IQ-ul? Este un indicator care măsoara inteligența. Și indicatorul nu crește cu lapte de capră. Dacă era așa de simplu, grecii (sau noi) erau in corpore, cei mai inteligenți. Uite ce înseamnă IQ. Despre laptele de capră care te face mai isteț, nu am găsit referințe.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)