Au avut la dispoziție bani de la noi toți să se salveze. Vor apare la știri să se plângă. De acum câțiva ani se știa. Că se vor desființa cotele de lapte, adică sprijinul comunitar corelat cu cota. Din aprilie orice producător de lapte, va produce oricât. Și fermierii români, mai ales cei mici și mulți vor intra în competiție cu ceilalți din Europa. Ce au păzit până acum? Nu de ce nu au crescut mai mari, ci de ce nu și-au creat cooperative, de ce nu au investit în instalații comune de prelucrare, răcire, verificare, orice care să îi întărească. De ce nu au adăugat valoare producției lor, de exemplu cu mici făbricuțe de lactate locale? De ce?
Și mai aveau o problemă, laptele neconform, care nu este o problemă dacă iei laptele de la văcuțe respectând regulile minime de igienă de bun simț, pe care ți le spune orice medica veterinar.
Vreau și susțin micii fermieri și nu cred că totul trebuie să se industralizeze ca să dea bine în contabilitate. Nu cred că am ajuns la sfârșitul evoluției economice și că producția de masă este soluția. Pentru că dacă am crede așa ceva o întreagă cultură economică rurală ar dispare, și odată cu ea lumea satului așa cum îl știm.
Păcat că suntem scufundați în egoism cras. Când ne vom reveni vom fi în filme. În 2050, 16 milioane de români. Și scad în continuare.