Cu vaca in cooperativa, DA!

Una din afectiunile grave ale romanilor este aceea de non-conlucrare, non-asociere, pentru a-si rezolva macar o parte din problemele din lantul de conercializare in care sunt inclusi. Cotele de productie de lapte s-au ridicat. Vor mai fi cateva stiri din acelea tragice. Dar una din realitati, nu adevarul, este ca se puteau rezolva macar o parte din probleme. Cu programul de racitoare comunale si cealalta cu unirea in cooperative care sa permita un corp unit de furnizori locali, sa poata oferta constant, lapte de calitate. 

Iata o stire din ZF care nu spune decat cum si ce anume s-a facut. Ce semnificatie are, v-am propus eu.

Sa nu se plinga laptarii

Raw Milk vs. Pasteurized | Original Fare in France | PBS Food

Criminalilor care sunteți și care folosiți lapte crud! Hai să stăm un pic strâmb și să ne mai gândim. Poate că aflați prima dată despre bătălia epică, globală, între laptele brut, nepasteurizat. Și cel pasteurizat. Fiecare, ca bază pentru brânzeturi, face diferența. Sunt națiuni în această lume, care, din dorința de a apăra pe cei puțini, cu probleme de stomac și imunitate, interzic laptele nepasteurizat. Și deci bucuria de a ne hrăni cu niște brânzeturi de calitate. 

Ce fac alții când dispare cota de lapte?

Ce fac alții? Cam ce spunea dl. Dorin Cojocaru de la APRIL, că ne lipsește. Dânsul spunea că românii nu s-au unit și au obținut beneficii temporare de la autorități negociind pe ușa din dos, netransparent, așa că azi ei vor plăti consecințele. Va fi penibil să îi vedem pe lăptari plângându-se la TV ca să obțină bani tot de la noi pentru că au fost manageri proști ai problemei.

Iată deci ce fac francezii, măcar în al 12-lea ceas. Se adună și pun de-o marcă colectivă, care spune consumatorului că ei oferă lapte produs în Franța, colectat în Franța. Nu este mult, dar tot este ceva...

Producătorii români nu sunt capabili nici măcar atât să înțeleagă. Că trebuie să spună românilor că le oferă lapte românesc. Câtă inteligență îți trebuie pentru asta?

Laptele românesc se îndreaptă spre muzeu

Au avut la dispoziție bani de la noi toți să se salveze. Vor apare la știri să se plângă. De acum câțiva ani se știa. Că se vor desființa cotele de lapte, adică sprijinul comunitar corelat cu cota. Din aprilie orice producător de lapte, va produce oricât. Și fermierii români, mai ales cei mici și mulți vor intra în competiție cu ceilalți din Europa. Ce au păzit până acum? Nu de ce nu au crescut mai mari, ci de ce nu și-au creat cooperative, de ce nu au investit în instalații comune de prelucrare, răcire, verificare, orice care să îi întărească. De ce nu au adăugat valoare producției lor, de exemplu cu mici făbricuțe de lactate locale? De ce?

Și mai aveau o problemă, laptele neconform, care nu este o problemă dacă iei laptele de la văcuțe respectând regulile minime de igienă de bun simț, pe care ți le spune orice medica veterinar.

Vreau și susțin micii fermieri și nu cred că totul trebuie să se industralizeze ca să dea bine în contabilitate. Nu cred că am ajuns la sfârșitul evoluției economice și că producția de masă este soluția. Pentru că dacă am crede așa ceva o întreagă cultură economică rurală ar dispare, și odată cu ea lumea satului așa cum îl știm. 

Păcat că suntem scufundați în egoism cras. Când ne vom reveni vom fi în filme. În 2050, 16 milioane de români. Și scad în continuare. 

Ia neamule cu bidonul, lapte!

"Bidonul de plastic a urcat cu 20% cota Albalact pe piaţa laptelui"??? 

Aici am scris premonitoriu despre bidonul de lapte. Revin pentru că un articol din ZF confirmă. Când am văzut Zuzu la bidon, am zis în sinea mea: Evrika! În sfârșit faimosul iconic bidon, ba cu lapte, ba cu suc, care populează frigiderele din scenele de casă ale filmului american, ia cu asalt rafturile din România. De câte ori nu ați scăpat din mână cutiile de carton TertaPak, cu un design incomod, la turnatul lichidului în pahare? Sau când ați scăpat cutia Tetra Pak cu lapte, pe care nu ai cum să o ții în mână, cu o singură mână? Eei, bidonul era soluția pentru umplerea paharelor folosind o singură mână. Desigur costă. Desigur iei, ca la PET-urile cu bere, caimacul inovației. Pând când followerșii te copiază.

Unii, cei care vin și revin la "Observatorul gastronomic", cred că asta ar fi o semi-odă pentru complexul agro-industrial din România. Ei nu, este un semn de exclamație pentru inovație și îndrăzneală.

(c) Ziarul Financiar

Mașina cu lapte

Dacă sunteți prin preajma USAMV București, bucurați-vă de mașina cu lapte. Mie mi-a plăcut. Cu recipienți de plastic, la vedere. Plata cu de toate. Aș mai reveni acolo. 

Raw milk, lapte nefiert, lapte crud

Sale of Raw Milk Prohibited in Some States

Unpasteurized milk, aka raw milk, can come from cows, sheep or goats. As it has not been pasteurized to kill harmful bacteria, this product may contain Salmonella, E. coli or listeria. Its sale is fully prohibited in Alabama, Alaska, Arkansas, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Indiana, Iowa, Kentucky, Louisiana, Maryland, Montana, New Jersey, North Carolina, Rhode Island, Virginia, Washington D.C., and West Virginia.

Slow Food are o campanie în favoarea laptelui nepasteurizat, pentru că sunt țări în lume, care, aplicând extrem de ferm regulile sanitar-veterinare, interzic și pedepsesc drastic consumul uman al laptelui raw.

• Campania Slow Food Slow Food Manifesto in Defense of Raw Milk Cheese

Ce înseamnă să nu mai folosești lapte nepasteurizat ? Desființarea producției de brânzeturi maturate preparate din lapte nepasteurizat. 

Trist dar adevarat, mai putin lapte romanesc.

Vaci organice (sursa foto: CE)

Faimoasa cotă de lapte va lovi din plin de la 1 aprilie 2015. Vom bea numai lapte din altă țară. Are aici sens, în acest subiect, să știm de unde provine laptele? Să scrie producătorii de unde vine laptele?

"Aproape o treime dintre fabricile de lapte din România s-au închis anul trecut". Un punct de vedere al APRIL, asociația producătorilor de lapte, difuzat de agenția de știri MEDIAFAX. 

Peste 50 de fabrici de lapte din România, reprezentând aproape o treime din total, s-au închis anul trecut din cauza scăderii cererii pe piaţa internă şi creşterii costurilor de producţie, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dorin Cojocaru, preşedintele patronatului APRIL din industria laptelui.

Unii dogmatici ar spune că așa le trebuie, că așa este normal. Este rezultatul competiției din piața internă. Este capitalism. Și scopul producției de bunuri (și al prestării de servicii când este cazul) este obținerea unui produs cât mai ieftin, în beneficiul consumatorului. 

Pe de altă parte nu te poți întreba, de ce laptele din centrul și vestul Europei, rezistă? De ce și cum pot inunda rafturile retailului din România?

Deasemenea, să constatăm că se pierd locuri de muncă dacă se închid fabrici de lapte din România.

"S-au închis pentru că nu le mai merg afacerile. Costurile de producţie sunt din an în an mai mari, iar hypermarketurile au început să renunţe la producţia internă de lapte, pentru că mărcile proprii se produc în ţări precum Polonia, Ungaria, Germania, Austria sau Slovacia. Din aceste ţări vine lapte mai ieftin, pentru că au rămas cu stocuri mari din cauza embargoului impus de Rusia", a spus Cojocaru.

Apoi, ce vor face crescătorii de animale care erau dependenți în aval de fabrica respectivă?

Nu în cele din urmă, ce rol avem noi consumatorii în povestea asta, este bine să alegem întotdeauna numai cu portofelul?

La începutul anului trecut în România funcţionau 183 de fabrici de lapte autorizate santitar-veterinar, potrivit APRIL. La 1 aprilie 2014, numărul fabricilor scăzuse la 152, iar la finele anului la 130.

Lactate ecologice/organice (sursa foto: CE)

Vaca, automatul si angajatul

De ce nu poți bea un pahar de lapte de la automat? Iată cum văd povestea dozatoarelor de lapte. De obicei cumpărăm lapte de la magazin, din oferta industriei alimentare. Cu câţiva ani în urmă, pe piaţa românească au apărut dozatoarele de lapte. Pe ici, pe colo. Apoi în câteva galerii de mall. Iar în prezent se petrece o ofensivă la metrou. Deci.

#ZUZU. Americanii si recipientele lor minunate

Gradina bunicilor mei
de la Topolog (Tiberiu Cazacioc)

My precious...Bidonul ce poate fi ținut cu o singură mână. Este chiar așa o chestie de geniu? Pentru 99% din industria alimentară românească, da. Pentru #ZUZU nu? Ceva mi-a rămas întipărit în minte, din filmele americane, în scenele de bucătărie, de familie la mic dejun. Sau atunci când personajele din aceleași filme umblă fără somn prin casă și ajung tot la bucătărie. Și aici îl folosesc. Recipientul cu toartă, din plastic alb, din care toarnă. Lapte sau suc de portocale. Acel recipient este prezent în toate acele scene.....bidonul cu toartă.....

Despre Dobrogea, lapte de oaie si lactate: #ARTESANA

Peretar din zestrea bunicii Alexandrina Chiujdea
casatorita Radu (Topolog, 2014, Tiberiu Cazacioc)

De oaie ce mă leagă? În primul rând, bunicul. A fost țăran mijlocaș, avea peste 300 de oi. Căsătorit cu o fată de origine de la Bran, Alexandrina, neam de mocani emigrat în Dobrogea, el fiind buzoian, contextul l-a stimulat. Mai tragică a fost presiunea asupra lui ca să intre la CAP cu totul, și cu oile. Elena, un din fete, a fost dată afară de la școală de la Tulcea, un an, că de, aveau bani să se țină. Bunicii mei au avut șapte copii. Al doilea argument, Dobrogea și România, am fost și

suntem neam de oieri. Consumul de lapte de oaie și de lactate din oaie ar trebui să fie mai pregnant. Cu toate aceste puțini producători se încumetă la asta. Al treilea argument, practica culinară autohtonă. Vă spune Lăptăria lui Enache ceva? Chiar era un lactobar pentru boemi, aşa ceva nu mai găseşti. La Constanţa exista la piaţa Ovidiu o plăcintărie, în perioada comunistă, un local mare, care oferea patiserie, cu cuptorul la vedere şi însoţită de iaurt de oaie. Al patrulea argument, pasiunea mea pentru Turcia şi cultura culinară musulmană. În cele din urmă, credinţa mea că trebuie să avem în ce privește hrana, noi românii, parte de diversitate. Unde este deci laptele de oaie şi unde sunt minunatele sale derivate? Un producător local pare să fi apărut la momentul potrivit și este singurul pe categorie. ARTESANA. Ce am gustat este bun. Imaginea în continuare, gustul, la dvs. în buzunare.

Scrisoare de la fermierul Caraș, încă un pas spre consumator

Acesta este TONUL! Aduceți produsul aproape de consumator, nu numai prin poveste ci prin apropierea culturală și geografică, indicația geografică (IGP, DOP). Relația de încredere și susținere între consumator și un produs alimentar/brand este cu atât mai puternică cu cât subiectul tranzacţiei este un brand local, furnizorul este un mic producător, sursa de materie primă este autohtonă. Sau cel puțin are acest potențial de putere. Aceasta este încă una din explicaţiile care lămuresc pentru mine, de ce, în caz de criză alimentară, legătura dintre consumator şi produs realizat de o multinațională, fiind fragilă, se rupe uşor. Cu cât apropierea consumatorului de producător este mai mare, cu cât lanţul alimentar este mai scurt, cu atâta fidelitatea consumatorului este mai puternică. Însă transpunerea în comunicare trebuie să asigure credibilitate poveștii. Pledez constant pentru mica industrie locală de alimente: lactate, mezelărie, cofetărie, brutărie, vinărie. Despre ce este vorba în articolul de azi? Un exemplu găsit chiar zilele astea în preajma noastră, în Bucureşti. Mai departe, lapte aparte.

Cornul şi laptele ascund faptele

O mită electorală, de mai mulţi ani, programul "cornul şi laptele" funcţionează. Nu există nicio evaluare oficială. Nu este însoţit de nici un program de comunicare. Pentru că ar trebui, ca şi la programul de consum de fructe, să existe comunicare şi educaţie de însoţire. Ca şi în cazul vaccinurilor, se consideră că o gratuitate este automat consumată de un posibil cetăţean amorf, şi nu este nevoie ca statul să investească în comunicare. Paradoxul este: consumul de lactate la români, a scăzut, probabil alte produse au substituit felia respectivă. De ce sunt critic şi pansiv: seara, la o şcoală din Bucureşti, lădiţe cu produse neconsumate. Poate că o pierdere de 10% nu contează. Oare, nu arată asta că banii noştri se pierd, nu arată că poate alţii puteau primi laptele, dar el este aruncat? Etc. Imagini cu lădiţele, aşa, pe un hol, la ora 20.00 seara. Trebuie să mă credeţi că erau acolo. 

Ce se intampla cu Danone si FrieslandCampina

Câteva ştiri din presa economică (Ziarul Financiar) ne spun că doua mari conglomerate internaţionale din industria laptelui din România, suferă de câteva probleme. Iată ce spune presa şi ce întrebări nasc, la prima vedere. Să le luăm pe rând. Articolele Friesland Campina AICI, Danone AICI şi relocarea FrieslandCampina AICI.

1) Scăderea producţiei. 

• Este acesta efectul unei canibalizări între uriaşi, pentru că toţi fabrică caşcaval Dalia, caşcaval Rucăr, telemea de vacă, de oaie? Sunt victimele non-diversificării?
• Consumă românii mai puţine lactate, produse lactate ? 
• În coşul de lactate intră consum mai puţin de la producătorii mari dar mai mult de la mărci private? 
• Este extinderea unor reţele, precum Lidl, o lovitură, pentru că aduc lapte din afară, din Polonia ?
• De ce campania cu Mihaela Rădulescu nu a dat cât de cât nişte semne de impuls ?
• De ce există o scădere mai mare la FrieslandCampina şi una mai mică la Danone ?
• Este acesta un semn bun pentru ca mica industrie alimentară românească să revină la masa românilor ?
• De ce nu se investeşte în trasabilitate, indicaţie geografică, pentru a stimula preferinţa culturală locală ?

2) Relocarea internă.

• Este o soluţie închiderea de fabrici? Se petrece parcă un joc de domino....
• Brânza moale de Ţaga a fost eliminată de FrieslandCampina, singura brânza moale din România, era o soluţie oprirea producţiei sau mai bine transferul producţiei altcuiva?
• Cine va lua locul în consum, ce producător, poate producţia locală, dacă multinaţionalele cedează?

Dispare cota de lapte.....dar

Apare un observator...Asta ca să vedem cât de bine sau prost stă România. Comisia Europeană prin DG AGRI a lansat astăzi, 16 aprilie 2014, Observatorul European al Laptelui. Odată cu dispariţia cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene, un instrument de analiză de piaţă era necesar. Aici LINK

Unde-i laptele polonez?

„Ar trebui să fie o problemă naţională că România, o putere agricolă, importă lapte din Polonia“. Corect ne răspunde unde-i laptele polonez, în interviul de aici, un director de la FM Logistics: în cutiile de lapte de la LIDL şi de la KAUFLAND. Deci, unde este laptele românesc? Pur şi simplu nu este acolo unde i-a fost luat locul. O remarcă retorică, spusă aiurea, pentru că pare că nu aude nimeni: „Ar trebui să fie o problemă naţională că România, o putere agricolă, importă lapte din Polonia“.

Ce fac producătorii de lapte, ce fac procesatorii, de ce nu avem la magazine lapte românesc competitiv şi cu indicaţie geografică?

APRIL, aflatoxină și Eurobarometru PAC

Despre lapte și relația noastră cu el, nu strică să ne întrebăm ce scrie pe etichetă ambalajului produsului. APRIL este organizația procesatorilor industriali de lapte din România. Care marcă de lapte pe care îl cumpărați este din România, de la fermieri români, de la văcuțe românești? Vă aduceți aminte criza aflatoxinei din anul 2013? Poate ați luat în considerare panica și nu ați cumpărat lapte de la supermarket. Poate, alternativ, ați cumpărat lapte neconform, de la țărani, de la trotuar sau din piețele urbane. Etc. S-a creat o întreagă istorie care a inclus și conspiraționismul, că totul este de fapt o criză de imagine creată de unii și alții, ca să ia cote de piață. Iată că vine sondajul european Eurobarometru și confirmă ce spuneam. Că românii vor lapte românesc, să se vadă pe etichetă!......

Despre agricultura ca acum 75 de ani

De ce exportăm materii prime?Aceeași problemă și azi, în România, ca și ieri....

Lapte, legume şi fructe în şcolile din Europa...Comisarul Dacian Cioloş...

Să fim cu ochii pe ei! Poate este plictisitor de urmărit un comisar şi mai ales într-o conferinţă de presă, aici dl. Dacian Cioloş în 30 ianuarie 2014. poate nu, pentru că subiectul este interesant. Din anul 2016 - sigur, este poate prea departe - schema de distribuţie de lapte şi de fructe şi legume în şcoli, va deveni mai sofisticată, mai ambiţioasă. Va fi o provocare pentru autorităţile române să aducă diversitatea pe masa copiilor, în şcoli. Credeţi că le sunt suficienţi 2 ani de pregătire? Propunere legislativă AICI