"Enjoy it is from Europe!", Comisia Europeană lansează pachetul financiar de promovare a alimentelor europene

Comunicat de presă de la Comisie...„Enjoy, it’s from Europe”: peste 100 milioane de euro pentru promovarea agriculturii europene în 2016."

Principalele elemente ale noilor reguli privind promovarea sunt:

- o creștere semnificativă a ajutoarelor destinate campaniilor de informare și promovare: ajutoarele europene ar trebui să crească în mod treptat de la 61 de milioane EUR în bugetul pentru 2013, la 200 de milioane EUR în 2019 (111 milioane EUR în 2016);

- rate de cofinanțare UE semnificativ mai mari în comparație cu regimul actual (70 % pentru programele simple prezentate de o organizație dintr-un stat membru, 80 % pentru programele multinaționale și programele care vizează țările terțe, 85 % pentru programele de criză, 75-85 % pentru țările care beneficiază de asistență financiară, și anume, Cipru și Grecia); întrucât cofinanțarea națională dispare, se creează, astfel, condiții de concurență echitabile.

- punerea în aplicare a unei strategii europene de promovare, care va permite o mai bună direcționare a acțiunilor de promovare.

Maslinele si ciupercile, promovare cu bani UE

Din 21 aprilie 2015. Doua asociatii de productie din Romania, una in consortiu (ROMCONSERV) cealalta de sine statatoare, au primit aprobare de la Comisia Europeana sa isi faca promovare pe terte piete. LINK.

ROMCONSERV promovare in Azerbaidjan, Belarus, China, Rusia, etc. Producatorii de ciuperci, promovare in Grecia si Romania. Acestia din urma nu au voie sa faca referire la producator. Ci la produs si consum.

Cu verdele în sus! Green upwards...

Să luăm şi ce este bun de la birocraţia bruxelleză. Comisia Europeană contra curentului? Anul trecut CE a dat drumul unei politici care va avea şi finanţare, şi va fi chiar o strategie pentru infrastructură ecologică. Tehnic se numeşte "Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei", are indicativul COM/2013/0249 final. 

Doar un aspect. Poate sunteţi sau nu, dintre cei/cele care regretă când văd striviţi pe drumurile patriei câinii vagabonzi, pisicile. Sau poate sunteţi dintre cei ce stau pe gânduri când văd un melc rătăcit pe asfalt, pe carosabilul din cartier şi îl apucă de cochilie de-l duc la verdeaţă. Sau poate nu. 

Eu vă propun aşadar să mergem pe mâna CE, cu acest concept nu atât de revoluţionar sau necunoscut: infrastructura ecologică. Sau green infrastructure. Citiţi mai multe despre asta la LINK. 

Infrastructura ecologică este o intervenţie în dezvoltarea locală, urbană, care oferă aer curat, apă mai puţin poluată, şi altele. Folosind cât mai mult spaţiu verde obţinem beneficii directe de mediu. Nu vedeţi câte oportunităţi de afaceri va crea? Graficul pe care îl oferă situl acesta este relevant. În continuare pe larg.

APRIL, aflatoxină și Eurobarometru PAC

Despre lapte și relația noastră cu el, nu strică să ne întrebăm ce scrie pe etichetă ambalajului produsului. APRIL este organizația procesatorilor industriali de lapte din România. Care marcă de lapte pe care îl cumpărați este din România, de la fermieri români, de la văcuțe românești? Vă aduceți aminte criza aflatoxinei din anul 2013? Poate ați luat în considerare panica și nu ați cumpărat lapte de la supermarket. Poate, alternativ, ați cumpărat lapte neconform, de la țărani, de la trotuar sau din piețele urbane. Etc. S-a creat o întreagă istorie care a inclus și conspiraționismul, că totul este de fapt o criză de imagine creată de unii și alții, ca să ia cote de piață. Iată că vine sondajul european Eurobarometru și confirmă ce spuneam. Că românii vor lapte românesc, să se vadă pe etichetă!......

Sfatul #16 pentru biodiversitate, teambuilding in favoarea biodiversității!

Este vineri. Să mergem cu gândul dar şi cu acţiunea în favoarea biodiversităţii, mai departe. Să vorbim despre soluţii. Despre teambuilding. Poate că unii dintre dvs. și-ar dori un teambuilding pe lângă grătare. Pentru salvarea lor, pentru că, probabil ca urmare a legii picnicului, de la an la an sunt tot mai amenințate cu dispariția? Știți că, în seria asta de subiecte, vorbim despre biodiversitate. Și am extras, ca de fiecare dată, din cărțulia Comisiei Europene, încă un sfat relevant. Dacă am vrea să intervenim într-un fel în favoarea biodiversității, ce am putea face, noi, prin noi înșine? Să reunim echipa de la birou în jurul temei biodiversității. 

"Aveţi nevoie de consolidarea coeziunii în centrul echipei voastre sau doriţi să vă destindeţi între colegi? Şi dacă aţi propune activităţi în grup în favoarea biodiversităţii? Puteţi să le organizaţi la locul dvs. de muncă: inventarierea animalelor şi a plantelor din împrejurimile imediate, plantarea gardurilor vii şi a speciilor melifere în parcarea exterioară, acoperirea cu vegetaţie a faţadei, crearea unei grădini cu flori sau cu zarzavaturi pe acoperiş, construirea cuiburilor şi a adăposturilor pentru a le aşeza pe clădirea întreprinderii dvs…De asemenea, puteţi lua parte la şantiere în natură, la plimbări pentru a descoperi specii sau biotopuri specifice, la operaţii de salvare a broaştelor, la vizitele la ferme bio…"

Sfatul #15 pentru biodiversitate: Ecoturismul și cum să limităm poluarea....

(c) Comisia Europeana

"Limitați şi echilibrați emisiile de CO2 în timpul călătoriilor?" Pare un sfat pretențios, nu? Pentru o Românie ce este mai mereu în mașină, pe drumuri, pentru o țară în care printre primele subiecte de agendă publică se află șoselele, autostrăzile, pare puțin deplasat, nu? Cu toate acestea, în materie de biodiversitate, important este ce facem noi pentru natură, pentru păstrarea ei. Pare simplu să ne gândim, lasă să facă alții! Putem face ceva? Da, putem! Nu, nu o să folosim avionul de lemn tras de cal. Dar, atunci când este posibil, haideți să folosim cât mai puțin deplasarea cu mijloace auto, care poluează. Cum anume? Ecoturismul este o soluție și se discută în >>>

#4: Ce sunt acelea infrastructuri verzi? Ecologice?

Sfatul #4 pentru apărarea biodiversității: Susține biodiversitatea la locul de muncă !

"(Re) amenajaţi infrastructurile? Asiguraţi-vă că le integraţi cel mai bine în natura din jur (asiguraţi puncte de trecere pentru animale, lăsaţi fauna şi flora să colonizeze canalele de scurgere…). Păstraţi sau înmulţiţi arborii cât mai bine posibil, precum şi gardurile vii diversificate, iazurile, pârloage… Cât pentru construcţii, finisaj şi mobilier, optaţi pentru materiale şi produse ecologice, naturale, durabile, reciclabile şi, dacă este posibil, de origine locală. Limitaţi consumul de energie neregenerabilă şi producţia de deşeuri… Astfel veţi reduce amprenta ecologică a întreprinderii dumneavoastră ameliorând cadrul de muncă, imaginea dumneavoastră de marcă şi valoarea comercială a locului!"

Nota mea!

Recent Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind infrastructurile ecologice. Va fi urmată de o Strategie adecvată precum și crearea sau punerea la un loc a unor instrumente financiare de susținere.

Latifundiarii români, zişi şi fermieri, au coşmaruri cu recolte planetare

[PUBLICAT IN http://www.evz.ro]

Trenduri vechi și trenduri noi. Despre ouă, nu mai scriem, că am avertizat de acum 3 săptămâni că avem o problemă. În timpul crizei înzăpezirii ați văzut la știri pe bătrâna țărancă plângându-se de lipsa pâinii. Este normal, acum la țară, pâinea se cumpără de la magazin. Este normal ?! Procesul de conversie a agriculturii tradiționale, la scară mică, către o agricultură industrială, bazată pe monocultură, a avut efecte negative, atât în România cât și în restul lumii civilizate. Au fost pierdute tradiții, plăcerea de a sta la masă și de a ne simți bine împreună, toate legate de agricultura tradițională și piețe locale. S-a restrâns dramatic experiența producerii de hrană la scară mică, aproape au dispărut evenimentele locale desfășurate în jurul hranei. Industrializarea comunistă a țintit distrugerea lumii rurale, îndepărtându-ne de lumea țărănească, cea care ne hrănește. Ruptura urban-rural este încă puternică și agricultura industrială, industria alimentară și detailiștii, speculează asta. Pe termen lung, se înșală. Slow food va câștiga locul ce și-l merită. Alegeți slow food!

“Comuniștii” din Coreea de Sud apără micul comerț

Retailerul mondial și britanic TESCO este nervos, aflăm din lumea largă că ei consideră Coreea de Sud un pepene verde cu miez roșu. Pentru că, așa cum se petrece în India, dar la o altă scară, sud-coreenii au o legislație care cere supermarketurilor să obțină acordul comunității, pentru a deschide supermagazine într-o zonă. Legea sud-coreeană interzice supermarketuri pe o rază mai mică de 1 kilometru în jurul magazinelor mici, fără acordul proprietatilor acestor. De asemenea lege impune ca între anumite ore, doar magazinele mici să fie deschise. Ministrul de finanțe sud-coreean a sfătuit public consumatorii să viziteze piețele tradiționale, care oferă, după anumite estimări, circa 300.000 de locuri de muncă. La noi ? Păi tocmai a fost eliminată din legislația națională o astfel de restricție, de aceea presa anunță cu pompă, satisfacție și veselie, deschiderea a încă vreo 14 supermarketuri prin România. Adică tot atâtea șuturi în fundul micilor comercianți, că, de! este globalizare!

Comisia Europeană susține agricultură durabilă

În Europa 40% din solurile destinate agriculturii, datorită exploatării lor, și-au pierdut calitatea. Pentru cine are urechi de auzit, pentru a crește competitivitatea economică a Europei, CE a propus zilele astea, încă o inițiativă, în pachetul de Parteneriate Europene pentru Inovare. Se numește Sustenabilite Agricolă și Productivitate. Parteneriatele astea sunt niște mecanisme comunitare, care reunesc mediul privat cu cel public, cu niște resurse europene, pentru a crea un lanț cercetare-dezvoltare-producție, care să permită inovarea în domeniul agriculturii. Așadar acțiunea propusă va căuta soluții, dar nu de tipul mai multă recoltă la hectar prin deterioarea solului, de exemplu. Ci mai multă recoltă, cu păstrarea calităților solului. Și va urmări o creștere a eficienței în agricultură, prin mai buna folosire și mai curată, a resurselor.

Detailiștii europeni promit că se implică

O să ziceți că nu are de-a face cu slow food. Ba are, pentru că lanțurile de supermarketuri, Auchan, Tesco, Metro, și alții au partea lor de răspundere, deschizând într-o veselie magazine imense care impun în felul lor, irosirea de resurse de materie primă, în goana lor după consumatori. Este la mintea cocoșului (că altceva nu ne-a mai rămas), să înțelegem asta în calitate de clienți. Detailiștii s-au reunit recent la Bruxelles, în cadrul unui Forum, să arate că au un comportament responsabil. Metro a arătat că îi învață pe furnizori cum să lucreze responsabil și eficient. Auchan a reușit să economisească aproape 10.000 de tone de ambalaje, iar Mercadona a eliminat 80 % dintre pungile de plastic de unică folosință în 150 de magazine. Grupul Tesco a îndeplinit obiectivul de a recicla în totalitate deșeurile produse, iar Inditex, cei care dețin brandul Zara, au redus cu 42 % consumul mediu de electricitate în 840 de magazine. Asta scriu ei despre ei, dar și altele, în Raportul dat publicității zilele acestea. Care arată că detailiștii au început să mai alunge din muștele de pe căciulă.

Cauza foametei nu este lipsa alimentelor, ci lipsa elementelor nutritive

Noul șef al FAO, brazilianul Jose Graziano da Silva, schimbă placa. Hrana este problema omenirii, nu lipsa alimentelor. Poate îi auziți pe mulți producători de mezeluri industriale că ne asigură securitatea alimentară. Da, este bine când cineva ne asigură hrana multă, ieftină dar slabă ca și conținut. Să fim multumiți ? Nu, să fim realiști. Adevărul este altul și anume conținutul în substanțe nutritive este cel care contează. Plus multe alte chestii. Nu mai multă hrană rezolvă foametea, ci ceea ce este în hrană. Nu o spun eu ci niște studii, puse în context de Economist. Avem de-a face cu aproape 3 miliarde de persoane cu probleme de nutriție, un miliard mănâncă prea puțin, un miliard, prea nesănătos, și un miliard mănâncă prea mult. Ce metode pot fi folosite ? Alăptarea naturală, în limite normale a cât mai multor copii. Adăugarea de nutrienți în hrana, consumarea de suplimente de vitamine, fierul administrat femeilor însărcinate. A fost constatat in comunitățile sărace și un efect pervers al conformării la norma înfometării, chiar și când au bani, puțini, cei săraci preferă să își ia un televizor, mai curând decât mâncare. Așadar nu mai multă agricultură industrială ne trebuie. Ci o agricultură orientată către gastronomie. Latifundiarii români numiți și fermieri au coșmaruri cu recolte planetare. Ei visează să îi depășească pe americani și noi să îi subvenționăm patriotic. Mai curând ar trebui să susținem renașterea gastronomică a României și a micilor fermieri. Slow food!