.........Dar agricultura de familie rămâne importantă. Pentru FAO dar și pentru România. Care sunt argumentele FAO? Vedeți mai jos
Slow Food // e c o g a s t r o n o m i e // d e z v o l t a r e d u r a b i l ă
Se afișează postările cu eticheta FAO. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta FAO. Afișați toate postările
luni, 5 ianuarie 2015
vineri, 9 mai 2014
Conferinta ONG dedicata agriculturii familiale...
Probabil mii de speranţe. Militanţii pentru agricultura familială, la Bucureşti. O imagine cu lupta de grup.
joi, 6 februarie 2014
Slow Food partener al FAO pentru 2014 Anul internaţional al agriculturii familiale
În vara anului trecut, Slow Food şi FAO au încheiat un acord de cooperare pe 3 ani, la nivel internaţional, având ca obiectiv micii fermieri, biodiversitatea. Mai multe detalii AICI.
marți, 21 ianuarie 2014
Mâncăm sau aruncăm?
Se spune adesea că este nevoie de hrană. Că prețurile cresc și răspunsul ar fi creșterea producției de alimente. Că România ar avea oportunitatea de a deveni un producător de hrană. Însă nu se știe foarte mult despre faptul că la nivel global una din abordările legate de agricultura și producția de alimente este cea cu privire la risipa de alimente. Putem vorbi de creșterea producției de alimente, dar ce ne facem cu risipa de alimente. Estimările diferă, dar oricum ele ne arată că fenomenul risipei de alimente este masiv. Circa 28% din hrana produsă global, ajunge la groapa de gunoi. Industria agro-alimentară este pe locul al treilea ca poluator, la nivel global, prin emisiile de CO2 eliberate în natură. Iar cantitatea de apă aferentă acestei pierderi este și ea o mare problemă. Filmul pe care vi-l propun este realizat de FAO, Organizația Națiunilor Unite pentru Hrană. >>>>>
joi, 9 ianuarie 2014
Poti ignora agricultura familiala, dar nu o poti distruge
Ce au de-a face Slow Food, FAO şi DG AGRI-Comisia Europeană, cu agricultura familială? Cum spune Carlo Petrini, "Colaborarea dintre FAO și Slow Food provine din scopul nostru comun în promovarea bogăția tradițiilor gastronomice locale, în apărarea biodiversității alimente și în sprijinul micilor fermieri și producători."
- Slow Food şi FAO şi-au reunit forţele în 2013, printr-un acord, pentru a lucra împreună în ce priveşte agricultura familială.
- Anul 2014 este Anul Internaţional al Agriculturii Familiale. Este o propunere a Filipinelor din 2008, adoptată de FAO în 2011. Browse for more...
joi, 1 martie 2012
Latifundiarii români, zişi şi fermieri, au coşmaruri cu recolte planetare
[PUBLICAT IN http://www.evz.ro]
Trenduri vechi și trenduri noi. Despre ouă, nu mai scriem, că am avertizat de acum 3 săptămâni că avem o problemă. În timpul crizei înzăpezirii ați văzut la știri pe bătrâna țărancă plângându-se de lipsa pâinii. Este normal, acum la țară, pâinea se cumpără de la magazin. Este normal ?! Procesul de conversie a agriculturii tradiționale, la scară mică, către o agricultură industrială, bazată pe monocultură, a avut efecte negative, atât în România cât și în restul lumii civilizate. Au fost pierdute tradiții, plăcerea de a sta la masă și de a ne simți bine împreună, toate legate de agricultura tradițională și piețe locale. S-a restrâns dramatic experiența producerii de hrană la scară mică, aproape au dispărut evenimentele locale desfășurate în jurul hranei. Industrializarea comunistă a țintit distrugerea lumii rurale, îndepărtându-ne de lumea țărănească, cea care ne hrănește. Ruptura urban-rural este încă puternică și agricultura industrială, industria alimentară și detailiștii, speculează asta. Pe termen lung, se înșală. Slow food va câștiga locul ce și-l merită. Alegeți slow food!
Trenduri vechi și trenduri noi. Despre ouă, nu mai scriem, că am avertizat de acum 3 săptămâni că avem o problemă. În timpul crizei înzăpezirii ați văzut la știri pe bătrâna țărancă plângându-se de lipsa pâinii. Este normal, acum la țară, pâinea se cumpără de la magazin. Este normal ?! Procesul de conversie a agriculturii tradiționale, la scară mică, către o agricultură industrială, bazată pe monocultură, a avut efecte negative, atât în România cât și în restul lumii civilizate. Au fost pierdute tradiții, plăcerea de a sta la masă și de a ne simți bine împreună, toate legate de agricultura tradițională și piețe locale. S-a restrâns dramatic experiența producerii de hrană la scară mică, aproape au dispărut evenimentele locale desfășurate în jurul hranei. Industrializarea comunistă a țintit distrugerea lumii rurale, îndepărtându-ne de lumea țărănească, cea care ne hrănește. Ruptura urban-rural este încă puternică și agricultura industrială, industria alimentară și detailiștii, speculează asta. Pe termen lung, se înșală. Slow food va câștiga locul ce și-l merită. Alegeți slow food!
“Comuniștii” din Coreea de
Sud apără micul comerț
Retailerul mondial și britanic TESCO este
nervos, aflăm din lumea largă că ei consideră Coreea de Sud un pepene verde cu
miez roșu. Pentru că, așa cum se petrece în India, dar la o altă scară,
sud-coreenii au o legislație care cere supermarketurilor să obțină acordul
comunității, pentru a deschide supermagazine într-o zonă. Legea sud-coreeană interzice
supermarketuri pe o rază mai mică de 1 kilometru în jurul magazinelor mici,
fără acordul proprietatilor acestor. De asemenea lege impune ca între anumite
ore, doar magazinele mici să fie deschise. Ministrul de finanțe sud-coreean a
sfătuit public consumatorii să viziteze piețele tradiționale, care oferă, după
anumite estimări, circa 300.000 de locuri de muncă. La noi ? Păi tocmai a fost
eliminată din legislația națională o astfel de restricție, de aceea presa anunță
cu pompă, satisfacție și veselie, deschiderea a încă vreo 14 supermarketuri
prin România. Adică tot atâtea șuturi în fundul micilor comercianți, că, de!
este globalizare!
Comisia
Europeană susține agricultură durabilă
În Europa 40% din solurile destinate
agriculturii, datorită exploatării lor, și-au pierdut calitatea. Pentru cine
are urechi de auzit, pentru a crește competitivitatea economică a Europei, CE a
propus zilele astea, încă o inițiativă, în pachetul de Parteneriate Europene
pentru Inovare. Se numește Sustenabilite Agricolă și Productivitate. Parteneriatele
astea sunt niște mecanisme comunitare, care reunesc mediul privat cu cel
public, cu niște resurse europene, pentru a crea un lanț
cercetare-dezvoltare-producție, care să permită inovarea în domeniul
agriculturii. Așadar acțiunea propusă va căuta soluții, dar nu de tipul mai
multă recoltă la hectar prin deterioarea solului, de exemplu. Ci mai multă recoltă,
cu păstrarea calităților solului. Și va urmări o creștere a eficienței în
agricultură, prin mai buna folosire și mai curată, a resurselor.
Detailiștii
europeni promit că se implică
O să ziceți că nu are de-a face cu slow food.
Ba are, pentru că lanțurile de supermarketuri, Auchan, Tesco, Metro, și alții
au partea lor de răspundere, deschizând într-o veselie magazine imense care
impun în felul lor, irosirea de resurse de materie primă, în goana lor după
consumatori. Este la mintea cocoșului (că altceva nu ne-a mai rămas), să
înțelegem asta în calitate de clienți. Detailiștii s-au reunit recent la
Bruxelles, în cadrul unui Forum, să arate că au un comportament responsabil.
Metro a arătat că îi învață pe furnizori cum să lucreze responsabil și
eficient. Auchan a reușit să economisească aproape 10.000 de tone de ambalaje,
iar Mercadona a eliminat 80 % dintre pungile de plastic de unică folosință
în 150 de magazine. Grupul Tesco a îndeplinit obiectivul de a recicla în
totalitate deșeurile produse, iar Inditex, cei care dețin brandul Zara, au
redus cu 42 % consumul mediu de electricitate în 840 de magazine. Asta
scriu ei despre ei, dar și altele, în Raportul dat publicității zilele acestea.
Care arată că detailiștii au început să mai alunge din muștele de pe căciulă.
Cauza
foametei nu este lipsa alimentelor, ci lipsa elementelor nutritive
Noul șef al FAO, brazilianul Jose Graziano da
Silva, schimbă placa. Hrana este problema omenirii, nu lipsa alimentelor. Poate
îi auziți pe mulți producători de mezeluri industriale că ne asigură
securitatea alimentară. Da, este bine când cineva ne asigură hrana multă,
ieftină dar slabă ca și conținut. Să fim multumiți ? Nu, să fim realiști.
Adevărul este altul și anume conținutul în substanțe nutritive este cel care
contează. Plus multe alte chestii. Nu mai multă hrană rezolvă foametea, ci ceea
ce este în hrană. Nu o spun eu ci niște studii, puse în context de Economist.
Avem de-a face cu aproape 3 miliarde de persoane cu probleme de nutriție, un
miliard mănâncă prea puțin, un miliard, prea nesănătos, și un miliard mănâncă
prea mult. Ce metode pot fi folosite ? Alăptarea naturală, în limite normale a
cât mai multor copii. Adăugarea de nutrienți în hrana, consumarea de suplimente
de vitamine, fierul administrat femeilor însărcinate. A fost constatat in
comunitățile sărace și un efect pervers al conformării la norma înfometării,
chiar și când au bani, puțini, cei săraci preferă să își ia un televizor, mai
curând decât mâncare. Așadar nu mai multă agricultură industrială ne trebuie.
Ci o agricultură orientată către gastronomie. Latifundiarii români numiți și
fermieri au coșmaruri cu recolte planetare. Ei visează să îi depășească pe
americani și noi să îi subvenționăm patriotic. Mai curând ar trebui să susținem
renașterea gastronomică a României și a micilor fermieri. Slow food!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)