Ce putem face sa mai contribuim la reducerea risipei? Mancati alimente dupa data recomandata!

Nu este atat de simplu sa iti asumi ca groapa de gunoi de la marginea orasului se umple mai repede si din cauza fiecaruia dintre noi. De ce cumparam mai mult decat putem manca? De ce cumparam mult de Craciun si de Paste, desi pe medie anuala consumam la fel de mult? Ce presiune punem asupra mediului cerand si cumparand mai multa mancare, mai multa mancare, dar care se gaseste "at the end of day" la groapa de gunoi? Fiecare consumator de alimente, informat si educat, se poate gandi mai bine la responsabilitatea sa sociala, mai mare sau mai mica, care se reflecta in risipa de alimente. Cum sa aruncam mai putine alimente la gunoi si sa nu asaltam magazinele? Cititi inca un sfat din campania anti-waste a Comisiei Europene.

 

Risipa de alimente, un sfat? Planificati-va cumparaturile

Risipa de alimente este un subiect mereu interesant. Nu stiu daca putem arata cu degetul catre fiecare dintre noi, insa in ansamblu suntem o societate, europeana, de la Vest la Est, care arunca la groapa de gunoi o mare parte din alimentele pe care le cumpara, le duce acasa, si atunci cand se apropie de limita recomandata de producator la arunca. Suntem societate care cumpara mult la pret de unitate, asta incurajeaza o parte de productie care ea insasi contribuie la incalzirea globala. Carnea de vita, cu cat este mai ceruta, cu atat mai mult stimuleaza cresterea animalelor care genereaza gaze de sera, gaz metan. Suntem in mijlocul unui cerc vicios. Astazi va propun un sfat nou. Dintr-o campanie a Comisiei Europene (da, ea se gandeste la binele nostru...:p)....

Trend: Pentru cei care nu cred...consumul de hrana premium, este in crestere?!

Sa bagati la cap! ar spune dl. Vucea. O analiza din Ziarul Financiar, dupa atatia ani, ne spune ceea ce este de bun simti. Odata cu veniturile si cu schimbarea semnificativa a nivelului de educatie, in bine, romanii (sau o parte din ei) cumpara mai bine si mai mult, premium. 

Cam insistent? Despre „A se consuma de preferință înainte de” și „A se consuma până la”

Iata ca unii o spun mai bine. Cei de la Comisia Europeana, evident, care pun, in principiu, in centrul politicilor lor cetateanul si atunci cand este cazul, consumatorul. Nu o sa vedeti explicatia asta in retail, pe pereti, prin asistentii de la raft, etc....De ce, care ar fi interesul decat sa vanda mult si dvs. sa aruncati apoi ptr. ca ati imbacsit frigiderul, nu?

Etica nu ne omoara: evitati risipa de hrana si dupa data mentionata de fabricanti

Sau ce puteti face sa nu mai aruncati bani aiurea pe mancare, cu alte cuvinte. Iata deci inca o pastila rapida despre risipa de hrana. Se poate. Baietii destepti din retail va indeamna sa aruncati hrana. In realitate, asa cum stiti, se poate consuma inca cateva zile dupa termenul recomandat de retaileri. De fapt motivul lor ascuns este buy more, baby, buy more....

 

Salvati mancarea voastra (acum 1)

De ce avem aceasta problema? Sau de ce uneori se aude discutandu-se despre asta? Pentru ca prea multa cerere artificiala de mancare inseamna prea multa agricultura, prea multa poluare, prea multa secatuire a resurselor, o lacomie mare a retailului care alearga dupa foarte multe profit, si mai ales o dieta nesanatoasa, care omoara oamenii prea devreme. Asadar puteti contribui la rezolvarea putin cate putin a unor probleme care la nivel societal dau batai de cap. I-ati vazut pe aia de se bateau din cauza gunoaielor nestranse? +Avram Fitiu +Tea Vasilescu +Violeta Bîrzescu +bogdan iancu +Nancy Samargiu 

 

Agricultura industriala si justificarea nevoii

Citind cu amuzament despre încercările MADR de a face ceva, cu un grup de lucru, începând de anul trecut 2013, cu privire la risipa de hrană, am mai răsfoit încă odată raportul oficial al UE. Oamenii se chinuie să se afle cum pierd ei materii prime. Doar faptul că oferă 3 cârnați la preț de 1, se vede cu ochiul liber că este unul din motivele pentru care se pierde hrană, la consum. 

Este strigător la cer faptul că, în spațiul public agricultura industrială și avocații securității alimentare, cer subvenţii care se duc în lanţul alimentar, dar nimeni, aproape nimeni nu le cere responsabilitate socială. Cum este posibil ca în lanţul de producţie să se piardă atât hrană? Și de ce să contribuim la profitul lor, pentru ca, chipurile, ei să potolească foamea mondială? Cauzele sunt altele, raportul le spune.

RAPORT referitor la evitarea risipei de alimente: strategii pentru creșterea eficienței lanțului alimentar din UE (2011/2175(INI)

....Întrucât în fiecare an în Europa o cantitate tot mai mare de alimente sănătoase și comestibile – conform mai multor estimări, până la 50 % – se pierde de-a lungul lanțului alimentar, inclusiv până la consumator, transformându-se în deșeuri....

Despre risipa de hrană

În 2 minute puteţi afla, desigur şi cu câteva cunoştinţe de engleză, că omenirea nu are o problemă cu securitatea alimentară, ci cu modul de producţie, distribuţie şi consum al alimentelor. O scurtă şi ingenioasă prezentare animată vă spune cu cifre şi exemple, uşor de înţeles, că mâncarea se pierde, se risipeşte, pe întreg lanţul, la nivel global. Că oameni mor de foame deşi avem hrană în exces la nivel global. Este de aceea ridicol să dăm tot mai multe subvenţii agriculturii industriale şi nu micii agriculturi. Urmăriţi filmul şi meditaţi. 

Despre risipa de alimente

"It's like dropping a whole bag of groceries every time you shop." @dgunders #foodworxpdx pic.twitter.com/6Pz9zoKfwU

— Slow Food Portland (@slowfoodpdx) February 4, 2014

Mâncăm sau aruncăm?

Se spune adesea că este nevoie de hrană.   Că prețurile cresc și răspunsul ar fi creșterea producției de alimente. Că România ar avea oportunitatea de a deveni un producător de hrană. Însă nu se știe foarte mult despre faptul că la nivel global una din abordările legate de agricultura și producția de alimente este cea cu privire la risipa de alimente. Putem vorbi de creșterea producției de alimente, dar ce ne facem cu risipa de alimente. Estimările diferă, dar oricum ele ne arată că fenomenul risipei de alimente este masiv. Circa 28% din hrana produsă global, ajunge la groapa de gunoi. Industria agro-alimentară este pe locul al treilea ca poluator, la nivel global, prin emisiile de CO2 eliberate în natură. Iar cantitatea de apă aferentă acestei pierderi este și ea o mare problemă. Filmul pe care vi-l propun este realizat de FAO, Organizația Națiunilor Unite pentru Hrană. >>>>>

Opriți risipa de alimente, voi supermarketuri, voi restaurante, voi consumatori

Analizele arată că în UE se risipesc anual circa 90 de milioane tone de alimente. Cum? (vedeți un film aici sau în partea a doua) Răspunsuri posibile: Ofertele 3 cu 1 la supermarket, modul de oferi alimentele gata preparate, aplimentele expirate la finalul perioadei de garanție, resturile din alimentația publică. Nu-i așa că și dvs. credeți că noi românii, vom hrăni lumea? Din când în când, răsare din nou la suprafață un mit în spațiul public românesc, un fel de profeție aproape autoîmplinită (din acestea multe se plimbă nestingherite în jurul nostru, fără să le combată nimeni). Profeția că România va deveni furnizorul de mâncare al lumii sau că ar putea deveni așa ceva, ar fi ceea ce ar justifica.