"Enjoy it is from Europe!", Comisia Europeană lansează pachetul financiar de promovare a alimentelor europene

Comunicat de presă de la Comisie...„Enjoy, it’s from Europe”: peste 100 milioane de euro pentru promovarea agriculturii europene în 2016."

Principalele elemente ale noilor reguli privind promovarea sunt:

- o creștere semnificativă a ajutoarelor destinate campaniilor de informare și promovare: ajutoarele europene ar trebui să crească în mod treptat de la 61 de milioane EUR în bugetul pentru 2013, la 200 de milioane EUR în 2019 (111 milioane EUR în 2016);

- rate de cofinanțare UE semnificativ mai mari în comparație cu regimul actual (70 % pentru programele simple prezentate de o organizație dintr-un stat membru, 80 % pentru programele multinaționale și programele care vizează țările terțe, 85 % pentru programele de criză, 75-85 % pentru țările care beneficiază de asistență financiară, și anume, Cipru și Grecia); întrucât cofinanțarea națională dispare, se creează, astfel, condiții de concurență echitabile.

- punerea în aplicare a unei strategii europene de promovare, care va permite o mai bună direcționare a acțiunilor de promovare.

Trend: Pentru cei care nu cred...consumul de hrana premium, este in crestere?!

Sa bagati la cap! ar spune dl. Vucea. O analiza din Ziarul Financiar, dupa atatia ani, ne spune ceea ce este de bun simti. Odata cu veniturile si cu schimbarea semnificativa a nivelului de educatie, in bine, romanii (sau o parte din ei) cumpara mai bine si mai mult, premium. 

Legendele Europei? Food for you

La ce folosesc marcile de calitate. Inca o proba despre produsele cu marca de calitate europeana DOP. Pot ajunge micii acolo? Ma indoiesc si nici nu am vrea. Campania este finantata de UE si reuneste cateva din produsele de calitate italiene. Schema de calitate a UE pentru produsele alimentare, este unul din varfurile de lance comerciale ale Uniunii. Link AICI.

Stiati ca? Despre marcile de calitate si produsele alimentare europene

A aparut o carticica tiparita de UE, despre marcile de calitate. De aici o puteti descarca. 

 

IGP revine de la Comisia Europeana

Nu, de fapt revine de la Uniunea Europeană. Marca de mai jos este semnalată doar pe anunmite produse de calitate din producția de hrană europeană. Studiați cu atenție la raft, pentru că merită să consumați astfel de produse.

Noile reguli privind promovarea produselor agricole, publicate

Calitate, diversitate, tradiții importante? O nouă victorie instituțională pentru politica de calitate susținută de Uniunea Europeană. Adoptarea formală a noilor reguli privind promovarea produselor agricole. Axa principală este produsul de calitate. Ceea ce nu veți regăsi în discursul funcționarilor din România sau al industriei alimentare locale. Ce înseamnă asta, vedeți în final. 

Ce spune dl. Hogan, noul comisar pentru agricultură? Subliniez conceptele cheie, care nu fac parte din programul politic al MADR, nu sunt pe agenda publică a României. Pentru că România este încă un teritoriu al mimetismului și al cantității. Asumate prin politica publică. 

"One of the Union’s strengths lies in the quality and diversity of its agri-food products. We have seen steady growth in our exports in recent years - to 110 billion EUR - and I am optimistic that the agri-food sector can be an important motor for creating further jobs and growth within the European Union. In today's competitive environment, I am convinced that the new promotion regime and the trebling of the dedicated budget (to 200 million EUR a year) will boost our medium-term capacity to find new markets, diversify existing ones and explain to consumers in Europe and around the world the standards of EU agricultural products, as well as the great traditions and diversity available within the EU."

Ce înseamnă asta?

- un buget de promovare pe terțe piețe, mai mare, de la 61 de milioane la 200 de milioane de euro;
- un slogan comun "Enjoy, it's from Europe";
- mai multe produse ce pot fi promovate, precum pâine, paste făinoase;
- reducerea co-finanțării naționale, deci ridicarea proiectelor la nivel comunitar... 

Nou DOP: #Charolais

Gata, #Charolais este recunoscută ca brânză DOP. Brânza de capră „Charolais” se caracterizează prin complexitatea aromelor sale, prin densitatea pastei sale de culoare crem și prin textura sa moale, fină și netedă. Are un gust pronunțat, cu note vegetale (iarbă, fân, paie proaspete, ciuperci etc.), de fructe uscate (alune de pădure) și de unt, care vor apărea în cursul celor cel puțin 16 zile necesare pentru a fabrica și a matura brânza „Charolais”. Deci.  Ce brânză românească se poate ridica la această descriere poetică? Telemeaua?

Competitivitatea României se măsoară în carcase?

Suntem penibili că ne lăudăm (mă refer la vizita cu tam-tam a chinezilor) cu exportul de carne de porc, de carcase, către China. Iată care este realitatea. Asta este competitivitatea României? De ce nu îşi fixează atât autorităţile cât şi industria alimentară, mică sau mare, un obiectiv adevărat: produse alimentare DOP, IPG, STG, cât mai multe pentru piaţa internaţională? Adică export de valoare adăugată? Dar mă întreb dacă ţara asta are ce să arate în materie culinară altceva decât mici şi sarmale?

Ziarul Financiar

Ardeiul unguresc ne arde...

Bulgarii au pierdut la asta, vedeţi după linie. Ungurii au înregistrat un ardei şi varietăţile sale, ca soi cu indicaţie geografică. Este ‘Szentesi paprika’, în n feluri şi zeci de variante. Nu mai poţi vinde acest soi de ardei drept ‘Szentesi paprika’ decât dacă este produs acolo, la ei. Pentru că se cultivă numai în Ungaria şi numai în anumite locuri. Etc. Informaţii AICI, savuroase, despre ardeiul unguresc. Pe scurt, o părere.

• Uniunea Europeană încurajează producţia de alimente de calitate. Care reprezintă diversitatea europeană, soiurile, rasele, culturile, regiunile, etc. 
• De încurajarea asta profită anumite state membre, care înţeleg valoarea de marketing a schemei de calitate DOP, IGP, STG.
• Ce face România? Nu ştim. Înscrierea produselor alimentare româneşti în schemele de calitate europene, nu este o preocupare naţională. 

Viitorul produselor tradiționale

imagine MADR

În imaginea din stânga vedeți pe dl. Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale precum și pe reprezentanții consultantului austriac, ce vor oferi MADR un PNDR românesc. Sau îl vedeți doar pe fostul Comisar european pentru agricultură, dl. Franz Fischler. Este doar un amanunt. Despre ce este însă vorba in articolul acesta? Despre o viziune de viitor cu privire la produsele tradiționale. Care ar însemna ca pe lângă strădania de a reglementa domeniul atestării acestor produse (cu grave probleme de patrimoniu imaterial, fără conectare cu politica europeană în domeniu) să fie întreprinse demersuri și privind schema de calitate privind produsele alimentare, în viitorul PNDR 2014-2020. În continuare >>>
un punct de vedere transmis MADR, prin mine, din partea mișcării Slow Food în România și a Asociației Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman, privind sprijinul pentru STG, DOP, IGP. Acestea sunt mărci de calitate ce pot fi obținute de mica industrie alimentară românească, dacă am vrea să ne uităm și la ea, nu numai la complexul agro-industrial.

Schema de calitate pentru alimente si PNDR (Food quality schemes and CAP in Romania) from Tiberiu Cazacioc

Iar ne-au luat-o belgienii înainte...

Cu ce? Cu „Liers vlaaike”. Ce este asta? Întâi contextul. Belgia a înregistrat un nou produs alimentar de calitate, de tipul IGP la Comisia Europeană. Înregistrarea este sfârșitul procesului de conformare cu Regulamentul de referință al Uniunii Europene. Un IGP este un produs cu Indicație Geografică Protejată. Adică produs alimentar de calitate, premium, realizat doar acolo unde scrie pe el că este făcut. Asta permite ca

producerea sa, în serie mică, deci nu industrială, să aducă bani celor ce au investit în schema de calitate pe care o permite UE. Este un proces controlat, acesta, legat de schema de calitate. Și are potențialul de a asigura consumatorii, că UE pe de o parte investește bani în producția agricolă, pe de altă parte că >>>

Uniunea Europeană îți oferă, dar nu îți bagă în traistă

În fiecare an al ciclului 2007-2013, au fost bani de la Uniunea Europeană pentru promovarea produselor alimentare de calitate, pe piețe terțe. Industria alimentară românească încă tatonează cantități și nu calitate, cu mici excepții (Periș)..................