joi, 23 iulie 2015
Numai în România se produce așa ceva?
RETETE CONSCRATE ROMANESTI. O reglementare care a creat ceva ilogic, ca sens, fără susținere culturală. Sau despre cum se face patrimoniu alimentar fără să ai studii, nici eu nu le am, din cabanosul românesc. A dovedit cineva că produsele, nu rețetele lor, sunt specific românești?
Conscrate de cine? De MADR împreună cu industria alimentară? Vi se pare că pot valida cultural rețetele românești? Se pricep la altceva, dar nu la mâncare.
Sa manince mere cine poate, din Romania
La AGROINTEL am gasit recent un videoclip cum nu face nici o organizatie de pomicultori din Romania, pe banii lor. Cred că își urăsc clienții, pomicultorii români, ce spuneți? Clipul moldovean, poate patetic, spune un lucru simplu, pe care noi, europenizatii, nu vrem sa il spunem. Cumparati romaneste, cititi etichetele si alegeti de la noi! Iar cei care face politici publice se multțumesc să dea doar dimensiune mărului pe bani europeni, dar nu și să stimuleze consumul când nu se mai dau fonduri dincolo de cele 9 luni ale programului, în fiecare an.
Cooperati, cooperati, c-o-o-p-e-r-a-t-i-v-a
O cooperativă poate fi un big employer, poate fi un alt tip de coprorație. Dacă ajunge mare, mare de tot. Până atunci, de-abia intrat în vocabularul corect politic al ministrului agriculturii, iată ce înseamnă o mișcare internațională și un grup de cooperative. Că tot ne gândim la țărani, mici fermieri. Link
miercuri, 22 iulie 2015
Z-E-A-M-I-L...Zeamil pentru copil
Am săpat ieri prin arhiva familiei și ce am găsit? Am găsit ceea ce am crezut că face parte din istoria noastră. Alimentară, ca să spun așa. Un prospect de Zeamil. Zeamil era o substanta substitut folosită în alimentația copiilor, înainte 1989. Nu știu dacă mai există. Este ceva din porumb, ceea ce azi ar fi un aditiv probabil, care servea drept bază pentru mâncăruri, în lipsă de lapte, la prepararea a diverse chestii.
Nu știu dacă face Zeamil face parte din galeria produselor și a ingredientelor alimentare care, renegate fiind în timpul comunismului, au revenit în mainstream și au devenit fashionable, like soya.
marți, 21 iulie 2015
Spotlight: Food startups in the states...bbbubble?
O frază am reținut din analiza TechCrunch referitoare la evoluția industriei food în lumea dezvoltată, iată: Fast food is no longer content to be fast; it now wants to be casual, local and green, tapping into an alert and voracious market.
6.4 asta da poartă in casăăă..consultanță gratuită pe PNDR
10 idei de proiecte, pentru consultanță gratuită! Una din mizele PNDR 2014-2020 este să scoată lumea din pământuri și să susțină start-up-uri la țară cu niște bani europeni. Din ce cunosc, acest tip de finanțare nu a mai existat în ciclul anterior. Paleta de CAEN-uri de înființat la țară este imensă, ce vrei și ce nu vrei, se poate face. GEA Strategy & Consulting S.A. Încercați că este degrabă.
luni, 20 iulie 2015
Fructe de mare congelate la "Restaurante cu pretentii si cu mezeluri expirate"
Din culisele restaurației din România, din care aflăm prea puțin, prea rar: mezeluri expirate și fructe de mare congelate. Cum, spuneți dvs., ar trebuie să fie altfel? AICI
Lăsăm deoparte teoriile conspirației conform cărora ANPC s-au dus acolo și nu la alții, pentru că. Restaurația din România este aproape nulă, dacă raportezi doar câteva excepții minore la nivel de țară, la ansamblul tavernelor care se nasc, pretind și mor, după un an-doi.
duminică, 19 iulie 2015
sâmbătă, 18 iulie 2015
Danemarca 100% agricultura organica/ecologica
In urmatoarele decenii, 2020 și un pic, guvernul Danemarcei si-a propus sa ajunga la 100% agricultura organica. Eu prevad ca toata agricultura Romaniei va deveni si ea organica. Fine Dining Lovers aici
Food in Hamcearca
Hamcearca este un sat și un centru de comună de pe valea Taiței, în podișul Dobrogei de Nord.Este situată pe linia de drum județean DJ222A care face latura de vest a Parcului Național Munții Măcinului, de la Luncavița spre Horia, dinspre nord spre sud. Am făcut o pauză la o masă la vărul meu Marin și la Marieta. În pauza de masă la ei am fotografiat hrană și contexte. Fotografiile sunt cu drept de autor, evident. La mine.
Dunărea la Smîrdan
Smîrdan este localitatea pe care o vedeți în fundal, noi fiind în trecere dinspre Brăila spre frumoasa Dobroge. O plăcută trecere cu bacul spre Dobrogea. În una din fotografii vedeți în spate, în fundal, brațul de Dunăre care vine de la Hârșova, dinspre Măcin. Smîrdan este locul unde s-a mutat în anii '60 ai secolului trecut fratele bunicului meu, unchiul Haralambie. Cazacioc. Din această cauză o ramură a familiei a trăit și trăiește la Ghecet, azi numită Smîrdan. O localitate unde românii au scufundat un vas militar al turcilor în cursul războiului de independență. Dar se vede că și această zonă a fost cucerită de bărci cu motoare, pentru că în vecinătate se află Insula Mică a Brăilei. Fotografiile sunt ale mele, cu drept de autor. Continuați? Mergeti la articol, in continuare.
Zolotoi Vek sau secolul de aur: halva ucraineană
Războiul din Ucraina se revarsă alimentar și la București, deși timid. Pe ici pe colo, se înfiripă segmente de comerț cu produse alimentare din estul sălbatic. Ost Markt în cartierul Tineretului lângă piața Norilor, magazinele din Moșilor și Pache Protopescu, încercarea tristă de a păcăli clienși, din str. Paris. Dar vă scriem să vă semnalăm produse și din Ucraina. Acum vedeți halvaua Zolotoi Vek.
Creștinii iau cu asalt magazinul iranian
Încă o poveste din viața unui consumator de hrană cu pedigree. Creștinii i-au exasperat pe iranienii care țin acest magazin din Calea Moșilor, București. Un strigăt disperat din anunțul de pe ușă: "Nu vindem alcool!" Dacă este scris pe firmă că este iranian, arăbesc (iar unele produse sunt turcești) de ce caută alcool la ei? Ca să îi enerveze sau pentru că nu sunt educați. Creștinii, zic. În Istanbul magazinele cu alcool sunt puține în cartiere, sunt specializate și vând numai liquors. Este drept că în magazinul iranienilor găsiți niște produse alimentare, gen conservate, interesante. Recomandat de Observatorul gastronomic.
vineri, 17 iulie 2015
Arla Food Innovation Food Challenge @cbc_cup
Lupta se dă nu numai în aplicații informatice pentru dispozitive digitale mobile, de găsit taximetriști de ocazie. Ci și în inovația în domeniul hranei. Food innovation.
În cadrul unei mari competiții globale dedicate inovatiei tehnologice Creative Business Cup, a fost creată o secțiune Food Innovation. Sponsorul este ARLA.
Substanța fundament pe care ARLA vă provoacă să o folosiți pentru inovație este laptele. Mai mult amănunte aici.......
Vrem brânza numai din lapte...Petitia Slow Food
Semnati? Poate face valuri internationale. Ca de acolo ne vine parte din branza. In Italia este interzisa folosirea laptelui praf in producerea branzei, interdictia fiind fundamentata de pastrarea traditiilor. Apropos, stiti de ce a aparut laptele praf?
Cheese 2015 si branza de burduf, prezidiul Slow Food
Prezidiul Brânza de burduf va fi prezent la evenimentul Cheese 2015 acolo unde se va discuta despre situatia proasta a zonelor montane.
Restograf recomandari pivotate
La sfârșit de săptămână, Restograf repune în poziție review-urile și astăzi le pivotează pe principiul masa în oraș cu un pic de distracție. Sper să nu fie localuri din alea unde mergi cu timpanele sparte.
Pastila de regulament: Vitamina C
Vitamina C. Mențiunea poate fi utilizată doar pentru produsele alimentare care asigură un aport zilnic de 200 mg de vitamina C. Pentru a putea fi înscrisă, mențiunea trebuie însoțită de o informare a consumatorului cu privire la faptul că efectul benefic se obține în condițiile unui consum zilnic de 200 mg, în plus față de aportul zilnic recomandat de vitamina C.
Ce se poate scrie pe produs și nimic altceva:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)