miercuri, 27 august 2014

Sunt romanii prea putin nemancati?

"Românii lasă în restaurante, baruri și cafenele, 2,4 mld.euro pe an, cu 40% mai puțin decât cehii". Un articol recent din Ziarul Financiar semnalează, printr-o analiză extinsă, așa, mai la nivel european, că mai este loc. Mai este loc să mâncăm și să bem. Titlul, ca mai întotdeauna la astfel de articole, lasă de înțeles că la întrecerea fruntașă, pe ramură, ce scoate banii din buzunarul românilor și îi mută în cel al restauratorilor, este loc de mai bine. Dar este o viziune simplistă care nu ne spune cauzele. Adică să fie clar, românii nu beau sau nu frecventează barurile, pentru că nu vor. Hai să ne dăm cu părerea. 

Comisia Europeana este cu noi, la Tulcea

Festivalul Bărcilor cu Vâsle Rowmania. CE nu este "cu mine", pentru că eu voi participa la un eveniment de familie, de importanță majoră. Dar este alături de echipa de la Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, da. Alături şi împreună cu tulcenii. Eu, precum spun clasicii, cu sufletul. Pentru că sunt membru al asociației. Dovada interesului pentru Delta Dunării și Tulcea? Programul Șefului Reprezentanței, Angela Filote. În imaginea inclusă în articol.




De dimineață, arahide cu castraveți

Tot citind eu despre tot felul de combinații care mai de care inedite, am încercat. O pâine țărănească dela Lidl (da, mărturisesc), niște pastă de arahide crunchy, întinsă pe partea cu care nu cade pe podea fela de pâine. Niște semințe de floarea soarelui, așa, împrăștiate deasupra din zborul dronei. Și niște rondele de castraveți murați, de la piață, nu de la borcan. Poftă bună! Imagine în articol.


marți, 26 august 2014

In acest weekend se intampla Rowmania la Tulcea

Rowmania. LINK


Vin la Domenii, de-ale lui Costel Popa

Cu un pic de strădanie, şi dvs. puteţi găsi subiecte legate de hrana noastră cea de toate zilele. Demult vroiam să dau o raită pe la prăvălia cu vinuri (trivializez puțin dar nu fără respect) a lui Costel Popa. Se află pe lângă piața Domenii, de la biserica mănăstirii Cașin, în jos, spre piață, pe partea stângă. În viața "civilă", dl. Costel Popa este director executiv al ONG-ului Ecopolis, participă la proiectele Asociației "Salvați Delta și Dunărea". Însă cu acest wine shop, contribuţia sa şi indirect a organizaţiei, la creşterea calităţi vietii noastre, este de remarcat. Sunt invidios și mă exprim în rândurile următoare. 

Deci:
- Ce am observat la magazin, prezent în imaginile mele, un decor şi decoraţiuni interesante, plăcute, de cartier, nu sunt stridente, ci asigură un ceva familiar;
- Costel a nimerit-o, nu știm cum. Mergeți să cumpărați niște vin. Vadul este bun. Pleci de la piaţă cu câte ceva, iată şi magazinul cu vinuri. Şi tării;
- Proprietarul, nu întâmplător, este sincer şi aruncă peste preţul băturilor alese, un adaos comercial de 0-400%;
- Am găsit o tărie cunoscută unora, whiskey tras prin turbă, Laphroaig, vă recomand...este inconfundabil;
- Un intrigant Icewine Purcari;
- Și o selecție de Prosecco, gen, de unde poți alege;

Din 4.400 de produse tradiţionale au fost atestate doar

O legislatie care a functionat 10 ani, din 2004 pana in 2014, a generat 4.400 de "produse traditionale". Oricum, nici in acest moment specialistii de la MADR nu inteleg despre ce este vorba. Care a fost efectul? 
-Pozitiv, pentru ca, actiunea adaugata altor demersuri din societatea civila (gen miscarea Slow Food), a permis crearea unui curent antreprenorial de renastere a mici productii alimentare si impreuna cu aceasta cresterea interesului consumatorilor;
-Negativ, pentru ca legislatia privind produsele traditionale, fiind o reglementare imprecisa din punct de vedere cultural (niciodata MADR nu a inclus aspectul de patrimoniu imaterial in reglementare), a dat voie impostorilor sa intre in piata. Ceea ce a crescut si mai mult neincrederea, si asa destul de mare a consumatorilor;

Reportaj TVR aici LINK

Si-a asumat cineva raspunderea sau macar paternitatea acestui esec imens? Am propus de nenumarate ori desfiintarea legislatiei nationale si lasata sa functioneze legislatia europeana. Nu a avut niciodata sens sa creezi legislatie paralela. 

NB: TVR face confuzie intre produsele traditionale atestate pe baza legislatiei din Romania si cele din celelalte state membre. Asta le-am scris celor de la TVR: "In reportaj s-a strecurat o eroare documentara. In Franta si Italia nu exista "produs traditional", ca atare nu se poate face nicio comparatie. Exista insa, pe legislatia europeana Specialitatea Traditionala Garantata. Care este reglementata prin Regulament european. Nu faceti confuzie intre cele doua feluri de organizarea a pietei. Legislatia romaneasc este nationala si diferita de cea europeana. Ca atare produsele sunt supuse altor reguli si deci nu pot fi comparate. Am participat la numeroase emisiuni TVR pe aceasta tema, la Viata Satului, la Stiri, etc. Ne puteti consulta in continuare pe acest subiect. Despre legislatia europeana si reglementari, aici: http://ec.europa.eu/agriculture/quality/schemes/index_en.htm"

NB1: In reportaj se vad recipiente improprii in care se vinde alcool distilat, fara autorizatie. Daca si ministerul incurajeaza evaziunea fiscala si proasta cailtate la PET....



luni, 25 august 2014

Luni ora 16:00 Cum a fost la Terra Madre Balkans, la Dubrovnik?


Despre eveniment, descris de altii, aici. LINK


Luni ora 12:00 Whiskey-ul, biodiversitatea si legumele

"Reactivarea unor soiuri vechi care au disparut de pe piata romaneasca?" Iata antreprenori care se gandesc sa readuca, la nivel industrial, biodiversitatea legumicola.  Nu taranii legumicultori de la MATCA, care pretind ca consumatorul vrea rosii perfect rotunde. Este fals ca publicul vrea uniformitate si banalitate in materie de cartofi, tomate, alte legume. Ei, cei care produc, de lenevie si ptr. reducerea costurilor, restring paleta ofertei. In lumea mare se petrece o lupta intre agricultura industriala si cea "artizanala". Intre marea si intensiva agricultura si cea mica familiala, sau cea pana la limita patronului cu cateva zeci de angajati. Unul din efectele presiunii agriculturii industriale este standardizarea semintelor, care din traditionale, devin profesionale, iar celelalte devin "heirloom".

Ziarul Financiar














Luni ora 8:00 Daca vreti sa sustineti miscarea Slow Food

Deveniti membri, alegeti un Convivium. Aici LINK

duminică, 24 august 2014

Duminica ora 9:00 Ciofliceni, Snagov, RDD

Va intrebati ce inseamna RDD? Rachiu De Drojdie. L-am descoperit la amicii nostri Adriana si Florin, adus de Dan. O bautura distilata minunata, din drodjie de vin. Muncita si daruita de Dan. Aspecte din jurul analizei RDD, in imagini.



sâmbătă, 23 august 2014

Sambata ora 12:00 MADR sustine localizarea? "Produs in Romania" la inceput

In 23-24 august 2014. Vad ca MADR organizeaza in clasica sa curte, o manifestare dedicata produselor locale. Maine si poimaine. Sub semnul programului "Produs in Romania". Ca un proiect demonstrativ. Bine ca dupa mai multi ani, au reusit sa faca asta. Sa sustina localizarea si sa organizeze manifestari calitative. Dar oare ce inseamna "Produs in Romania"? Ce parere aveti? Imagini in articol.


Sambata ora 8:00 Hai la Slow Food Story

Incerc de anul trecut sa aduc "Slow Food Story" la Bucuresti. Va tin la curent, daca reusesc, va asteptam.



vineri, 22 august 2014

Vineri ora 14:00 Romanii, nu! Francezii reduc pesticidele in agricultura

Franța, când spun asta mă gândesc la ministerul de resort, care se ocupă de agricultură și dezvoltare rurală, se ocupă de reducerea consumului de pesticide de către agricultori. Dar împreună cu ei. Cum se petrece asta? Cu un întreg sistem de asociații, părți interesate. Cu un minister care vrea și se implică. Și cu conștiința că prea multe pesticide ne omoară. Ce face echipa de la MADR, în România, în ce privește folosirea pesticidelor? Există părți interesate în România să fie redusă folosirea pesticidelor? Păi nimic nu face MADR ca să rupă cercul vicios, pentru că suntem o țară originală. În timp ce Europa sau măcar o parte a ei, luptă să aibă o agricultură durabilă, în România, suntem undeva cu câteva decenii în urmă. Am uitat să vă spun, sistemul Ecophyto din Franța funcționează ca un sistem de calitate, reglementat, cu verificări. Vive la France!


Vineri ora 11:00 Supa chinezeasca de pui la KUNG FU KING

Am incercat dar am renuntat. Am platit si am plecat. Imi mai trebuie obisnuinta. Dar asa ceva nu am vazut. Pana acum.





Vineri ora 10:00 #EXPUR și "Untdelemn de la bunica"

Când ai timp, cauţi un pic prin referinţe. Sensul originar al cuvântului "untdelemn", la 1929, este acela de ulei din măsline (DEX Online). Mai târziu a devenit un substantiv care denumea un produs alimentar extras din seminţe de plante în general. Oare bunica, chiar şi o bunică legendară, mitică, de prin preajma Primul Război Mondial, era chiar aceea care storcea măslinele de ulei? Puțin probabil. Așa că marca este pe piață, a devenit brand, dar este încă o dată o demonstrație că acolo unde istoria culinară este slabă de conținut, ca la noi, din laboratoarele tinerei generații de marketeri iese şi se poate propune orice. Pentru că și consumatorii ieșiți din comunism, la rândul lor au și ei prea puțină istorie gastronomică ca bagaj. Bani să iasă, nu Departamentul de Marketing? Așadar, dacă vă place, consumați în continuare uleiul preferat, "Untdelemn de la bunica". Cu puţin spirit critic şi mai ales spirit critic cultural faţă de exagerările marketingului.



joi, 21 august 2014

Joi ora 17:00 Varanul este de #VARANCHA sau de #VRANCHA?

(c) Vinexport Trade-MArk
Hip-hip-hip-uraaaa! Varanul este deja pe un vin. Sau altfel pusă problema: cum se numeşte ţinutul varanilor? "Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latină, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA. Referindu-se la la VARANCHA, B.P. Haşdeu a emis opinia că termenul aparţine fondului lexical de origine traco-dacicã (Vran ar însemna pădure, munte)." Cei de la Vinexport Trade-Mark s-au gândit, nu mult, și au inventat o marcă de vin: VRANCHA. Cum s-o fi citind în română? VRANK-HA? În franceză? VRAN-ȘA? În engleză? Habar nu am. În spaniolă? VRANCIA? În bulgară? Nu știu la ce s-au gândit și cărei piață vor să i se adreseze. Doar de la bulgari se găsesc referinţe, că foneticul VRANCEA trebuie scris altfel. Este ca şi cum ăia de la CHAMPAGNE ar fi scris denumirea regiunii ŞAMPANIĂ, pentru piața românească. Sau rusească. Nu sunt singurii, am descoperit un întreg curent epigonic, local care folosește ba marca VARANCHA, ba marca VARANCHA, pentru a-și localiza vinurile. Oricum ar fi, trebuie multă muncă de lămurire cu ospătarii din Italia pentru a-i învăța cum se pronunță numele regiunii, tipărit pe sticla de vin. La urma urmei indicația geografică este "Dealurile Vrancei" nu VARANCHA sau VRANCHA. 

Wikipedia


(c) Tiberiu Cazacioc

Joi ora 14:00 Oliviera nu este ce ați crede

OLIVIERA: Iată că au și românii o aplicație.  În Google Play. Despre ce? Și pentru ce? După cum spun chiar cei care o oferă, "Comanda mancarea preferata cu Oliviera - prima aplicatie in care gasesti rapid meniul celor mai renumite restaurante cu livrare la domiciliu din Bucuresti." Eei, aici este aici, renumite restaurante sunt Jerry's Pizza, WuXing, Pizzicato, și altele. Cred că dăm un înţeles diferit. Eu zic că sunt notorii, nu renumite. Renumite pentru ce? Sunt fast-food-uri. Prima așteptare pe care am avut-o de la aplicație era să am acces prin ea la restaurante renumite și să fac rezervarea de locuri, să îmi aleg meniul. Restaurante unde îţi pui fundul pe un scaun, la o masă. De fapt este doar o aplicaţie, un grupaj de oferte de fast-food pre-împachetat de programator/publisher (adică au ales ei de la cine să comanzi). Dacă vreți să o încercați dați o instalare și răsfoiți-o. Meritul ei este că aduce la un loc mâncarea. Meritul 1 este şi singurul. Celelalte îţi dau bătaie de cap. Meritul ar fi fost dacă comandând prin OLIVIERA ai fi obţinut mâncarea la un preţ mai mic decât la comanda directă sau la faţa locului. Ăsta da avantaj consumator!