David si Goliat...Kaufland si L'Oreal

Un caz recent a determinat sa fie repusa in discutia situatia din comertul autohton, acolo unde retailul modern este deja ocupantul unei cote de 45% din piata. Kaufland a delistat, adica a scos din produsele vandute in lantul de retail, produsele L'Oreal. 

Pentru cei care stiu ce este Kaufland dar nu stiu cine este L'Oreal: un producator si vanzator de iluzii de frumusete. Analiza, mult muncita de Ziarul Financiar, pe care o puteti citi aici, este concentrata pe puterea pe care au capatat-o supermarketurile, prin "santaj", coercitie. 

Trei chestiuni sunt interesante:

- banii pe care ii face retailul sunt din discount-urile de intrare in sistem, pe carca producatorilor, este vorba de 20-40%;

- retailul este discretionar, el face legea in materie de produse locale, marci internationale consacrate, propriile marci private si isi impune marcile cand vrea si unde vrea;

- retailul a devenit un pericol economic, pentru ca este un Behemoth ce si-a depasit functiunile, impunandu-si modul de viata asupra societatii, oriunde ar patrunde.

Small-Scale Cheese Production and Europe

De la Slow Food, câteva idei despre brânză și brânzari. Pentru că se apropie Cheese 2015.

At Cheese 2015, the issue of how to comply with European hygiene regulations while protecting local knowledge and traditions will take the spotlight

Tackling the issues of hygiene and flexibility for small-scale producers in the Food Hygiene Package is a topical issue given the plight of many small-scale food producers when it comes to overly stringent application of the rules. How can a traditional raw milk cheese be protected, while at the same time ensure consumer safety?

This issue will be discussed at Cheese 2015 (taking place in Bra, Italy, from Friday, September 18 to Monday, September 21) during the conference Small-Scale Cheese Production and Europe, on Monday, September 21 at 3 pm in the Biodiversity House.

Nou de la români: băutura funcțională @vodnar_dan @RCERomania @Digi24_HD

Acesta este tipul de inovatie asteptat de economia românească. Într-o competiție europeană de proiecte de inovare socială despre care am aflat de la Reprezentanța Comisiei Europene în România . 

Si de aici

O băutură de tip nou, funcțională, concepută de Dan Vodnar. Felicitări....Asta da, contribuție, nu competiția cu producătorii de carbogazoase....

Din ce? Deșeuri agro-alimentare, bacterii probiotice încapsulate, în butelii cu eliberare întârziată. 

PS: Vodnar este un nume predestinat?

 

 

Joburi de bucătar sau in social media? Incearca aici

M-am gândit: dacă Sabina Cornovac semnalează zi de zi în blogul ei joburi din social media, digital marketing, de ce nu aș interveni și eu cu niște joburi din restaurație? DE AICI.

 

Halele Carol sau lipsa unui obiectiv

Un proiect cu adevărat postindustrial. Cunosc zona Filaretului de prin anii 80, și am bătut-o și bătut-o la pas. Never heard of halele Carol. Dar este posibil ca autorii proiectului, din altă generație, din post-comunism, să cunoască mai bine. La deschiderea proiectului, inclus în Romanian Design Week, l-am vizitat. Nu mi-a spus nimic. The Ark, clădirea în care am lucrat 6 ani, este perfectă, un patrimoniu industrial impecabil repus în funcțiune. Lăsând deoparte ideea că preluarea drept pivot a halelor Carol ar fi ceva cool, nu am văzut acolo decât signalistică, o terasă cu bere și nici măcar bere Zăganu, ci una industrială. Post-industriala cere bere artizanală, nu? Plus o sală de film, amenajată cu de toate. Dar absolut nimic despre reinterpretarea locului, care fără sala de filme, ar fi doar un colt de centru vechi urcat pe dealul Filaretului. Intervenții soft și de suprafață. Bere și film. Cam atât. Prea puțin pentru o finanțare de la EEA Grants. Pentru că dacă scazi terasa, care este temporară și scazi și sala de filme, locul este plin de trecut, dar nu este plin de prezent. So?
 

Tomate "urâte" de la Suceava

Unchiul meu si-a dorit tomate din acelea inima de bou. Am cerut de la Suceava 5 soiuri de tomate si uite ce a iesit. Unchiul Traian nu le vroia crete, ca nu sunt frumoase, ci in format de inima de bou. Asteptam sa se coaca si va tinem la curent. 

 

Concurs de țărănisme cu vaza de flori: la ce folosea obiectul din imagine?

Ce să fie în fotografie? În Filantropica unul dintre momentele cheie mi s-a părut acela când, pentru a pune sub semnul întrebării caracterul interpretat de Marius Florea Vizante, pentru a-i distruge acestuia credibilitatea, profesorul jucat de Mircea Diaconu folosește un bilet RATB ca armă de luptă. Contra-opinentul său, interogat cu privire la ce folosește acel petic de hârtie, fiind un băiat de bani gata, nu știe răspunde. "Deci habar nu are despre cum își duc viața oamenii obișnuiți și uite cum vrea să îl distrugă pe bietul profesor". 

Nu avem un astfel de propunere care să pună în balanță binele cu răul. Doar că, în călătoria la țară, în Dobrogea, din iunie 2015, am văzut în curtea unchiului Traian, "montajul" de mai jos. Care este funcția de bază a recipientului devenit vas de flori? Si-a perdut functia de baza si a capatat una noua.  De ce? Exista o explicatie.

Restograf.ro: Cele mai frumoase locuri in care sa bei un vin bun

Restograf.ro revine cu un nou pivot la sfârșit de iulie. Vinul, vara, răcoare (sau canicula) și propuneri de contexte de a gusta plăcuta băutura, la o vinotecă, cramă, delicaterie. AICI recomandările.  Restul este decizia voastră.

 

Micii fermieri si agrotehnologia, insa in Africa nu in Romania

Romania este o tara de mici fermieri. Romania este o tara care se afla in prima linie a telecomunicatiilor, a penetrarii Internetului (nu insa la punct fix). Cu toate acestea, abundenta de care vorbim, nu a dat nastere nici unei politici publice de sustinere a agrotehnologiei pentru micii fermieri, nici unor proiecte importante, private. Este paradoxul in care traieste Romania, prea multe resurse, prea bogata, si de aceea subutilizata (nu sub exploatata). Cititi un articol BBC despre tehnologie, IBM si micii fermieri in Africa si mirati-va. Fara sa faceti analize comparative sofisticate. Romania ar putea fi vectorul combinatiei dintre traditie, tehnologie si ecologie. Dar nu este si nu va fi niciodata. Pentru ca isi stabileste mize marunte de dezvoltare, toate tintind dezvoltarea cantitativa, incrementala si dialectica.

Guvernul susține sezonalitatea producției de fructe autohtone

"Grădina cultivată cu fructele viitorului!" Acest angajament hotărât și viguros, care are ca obiectiv creșterea producției și consumului de fructe autohtone se va concretiza prin suportul acordat cercetării științifice naționale. O astfel de orientare a guvernului este interesantă, deși pare că urmărește să desființeze sezonalitatea. Pe de altă parte, angajamentul de susținere a cercetării este interesant ca demers de politică publică pentru a avea fructe autohtone tot timpul anului. Deja s-a alocat o sumă importantă pentru identificarea din cele peste 3.500 de varietăți de fructe, pe cele care rezistă la condiții extreme.

Notă: Este vorba de guvernul Marii Britanii și al Irlandei de Nord, prin Department for Environment, Food & Rural Affairs, iar mesajul este "The best of British all year round"...Nu, nu guvernul României, nici MADR, care încă nu se gândește la producția autohtonă având ca caracterstică sezonalitatea.....

 

Rahat bilingv Praktiker

No shit. Avem parte de rahat de la Pratiker. De la casă la acasă, ceea ce este o deviza extraordinară. Dar nu este la fel de clar de ce numele produselor, sortimentul, nu sunt integral bilingve ci doar  parțial. 

În română, "Rahat turcesc - Rahat cu fistic".

În engleză, "Rahat turcesc - With pistaccio"

Parțial Praktiker.

 

Targul National al Mierii, Editia a 13-a / 4 - 6 sept 2015

Poate aflați mierea potrivită. Sau mai bine spus, povestea mierii. AICI

Iulian Dutu despre paine

AICI

Cum sa prepari maia

Slow Food: Good, Clean and Fair Food for Everyone

Vanzari si profituri in scadere la McDonald's, dar USA

Cum bine spune Mark Stevens, CEO of marketing firm MSCO, Inc.| Bestselling Author of Your Marketing Sucks & King Icahn. 

*US same store sales down 2 percent

*Net profits sagging 13 percent

Aegean Slow Food Festival #cevrecietkinlik @cevrecietkinlik

În timp ce Grecia a luat-o pe drumul mântuirii, la confluența a două culturi, cea greacă și turcă, este organizată o reuniune gastronomică bilaterală, Festivalul Slow Food al Mării Egee. Ca să vedeți că o latură mai puțin vizibilă a culturilor locale, se împletește beyond politics.

 

Slow Food International Press Review - July, 17 - 23

What did it happen in the field of slow, very slow food in the last weeks?

Slow Food International Press Review

Dear Slow Foodies,

Here is our weekly selection of articles:

Several articles feature Carlo Petrini's visit to Brazil:

On Saturday, July 18 he attended the launch of the second "Festival Binacional de Enogastronomia" in Santana do Livramento / Rivera, on the border between Brazil and Uruguay:

Brazil, Instituto Rio Grandense do Arroz: http://bit.ly/1Ojt3Wo
Brazil, Página Rural: http://bit.ly/1IanWDj
He attended the first edition of Mesa ao Vivo RS in Porto Alegre on Wednesday, July 22:
Brazil, Abrasel: http://bit.ly/1Ki2CTk
Brazil, Jornal do Comércio: http://bit.ly/1OnT4Uy
Brazil, BrandPress: http://bit.ly/1eiH1eY
Brazil, JorNow: http://bit.ly/1gPI9ss
Brazil, Maxpress Net: http://bit.ly/1Ig1j0t

He signed a technical cooperation agreement on Thursday, July 23 with the Ministry of Agrarian Development (MDA) to promote and support the production and consumption of food from family farms and rural settlements in the country:

Brazil, Portal do Ministério do Desenvolvimento Agrário: http://bit.ly/1Oz6pKD
Brazil, Centro de Inteligência do Feijão: http://bit.ly/1CWVGYP

Japanese in Istanbul / Maras Dondurmasi / Turkish Ice Cream

NOTĂ: Propunere de la Iulian Duțu...Diferența dintre o înghețată industrială și una artizanală. Stă uneori în măiestria, aparent inutilă, de a jongla cu oferta până la a crea o impresie de neuitat și memorabilăăăă....

Clair de Lune....Claude Debussy for Frankie and Johnny

Am vizionat pentru a treia oara "Frankie and Johnny" cu Al Pacino si Michelle Pfeiffer, o poveste romantica despre cum poate o terapie ad-hoc sa vindece si sa uneasca suflete. Melodia suport a povestii de dragoste dintre Frankie si Johnny este Claire de Lune a compozitorului Claud Debussy.