Sfatul #3: Abonati-va la un coș bio !

Sfatul #3 pentru apărarea biodiversității: Abonați-vă la un coș bio !

"Cu ajutorul tehnicilor delicate de producţie, al culturii de specii indigene şi al renunţării la îngrăşăminte şi pesticide chimice, agricultura biologică evită epuizarea solurilor, limitează poluarea pânzelor freatice şi respectă accesoriile culturilor (albinele, râmele…) şi ecosistemele din împrejurimi. De altfel, destul de des, pune în valoare varietăţi locale uitate, alese pentru calităţile lor gustative sau nutriţionale: napi, grâu, mere delicioase…Abonarea la un coş bio înseamnă aderarea la o filozofie de ecologie globală. Asiguraţi-vă că fructele şi legumele sunt din producţia locală şi de sezon (puţină conservare, puţin transport) şi că ambalajul este redus la minim."

Sfatul meu!

Încercați să faceți asta folosind ceea ce se numește agricultura comunitară și lanțul alimentar scurt. Pentru București vă recomand, după mai mulți de activitate în mișcarea Slow Food și în promovarea produselor locale în București, dar și în scrieri și conferințe:

(1) "Coșul de legume", gestionat de Andrei Barbu și prietenii săi. Este un lanț alimentar scurt. Andrei livrează deja la fața locului, la Cărturești, o să fie prezent la Street Delivery. Adresa aici: http://www.cosuldelegume.ro/magento/despre-noi/

(2) "Coșul verde", un program de agricultură comunitară, gestionat de ASAT/CRIES din Timișoara. Este un program prin care mai mulți consumatori din urban, semnează un contract și la bine și la rău, cu un legumicultor din zona periurbană, în cazul nostru, București. Adresa aici: http://asat.ecosapiens.ro/, e-mailurile mai jos.

ATENTIE !!! Din aprilie 2013 cei care nu au produse certificate ecologic dar pretind că sunt bio, pot fi amendați cu amenzi de la 20.000 RON.

Perspective de dezvoltare a agriculturii mici și mijlocii în România

Pentru înscrieri la conferință, aici http://eurosfat.ro/inscriere/

"În România există un total de aproximativ 4 milioane de exploataţii agricole de diferite dimensiuni (inclusiv mici gospodării rurale) în care îşi desfaşoară activitatea aproape 2 milioane de persoane, adică 30% din populaţia activă a României. Mai mult, din cele 4 milioane de gospodării, aproximativ 2,5 milioane deţin sub 1 hectar și nu se califică pentru subvenţii din bugetul Politicii Agricole Comune, intrând în categoria fermelor de subzistenţă care produc doar pentru consmul propriu. Doar aproximativ 1 milion de ferme din România au cel puţin gradul minim de rentabilitate economică – cel puţin 1 UDE (Unitate de Dimensiune Economică). Dintre acestea, marea lor majoritate sunt ferme mici ce au între 1-8 UDE, fiind considerate a fi “ferme de semi-subzistenţă” care produc atât pentru propriul consum cât şi, la nivel marginal, pentru piaţă. Astfel, agricultura României este compusă, în mare parte, din ferme mici și nerentabile, fapt ce afectează productivitatea întregului sector și menţine subdezvoltarea mediului rural. Această dezbatere se va concentra pe posibilităţile și perspectivele de dezvoltare a fermelor mici, invitaţii urmând să dezbată pe marginea unor teme centrale precum mecanismele de asociere, creditarea, accesul la piaţă sau posibilităţile de implicare a tinerilor fermieri."

Dezbaterea va fi moderată de Cristian Ghinea, Director CRPE. 

Invitați: Mihail DUMITRU, Director pentru Dezvoltare Rurală, Comisia Europeană (DG AGRI) Alexandra TODERIȚĂ, Cercetător, Centrul Român de Politici Europene (CRPE)

Romeo VASILACHE, Director Programe Antreprenoriat, Romanian American Foundation (RAF) Nadege CHAMBON, Senior Researcher, Notre Europe-Jacques Delors Institute

Tiberiu CAZACIOC, Director, Asociația Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman

Andrei Peter HASCHI, Președinte, Federația Tinerilor Fermieri (tbc)