Sfatul #3: Abonati-va la un coș bio !

Sfatul #3 pentru apărarea biodiversității: Abonați-vă la un coș bio !

"Cu ajutorul tehnicilor delicate de producţie, al culturii de specii indigene şi al renunţării la îngrăşăminte şi pesticide chimice, agricultura biologică evită epuizarea solurilor, limitează poluarea pânzelor freatice şi respectă accesoriile culturilor (albinele, râmele…) şi ecosistemele din împrejurimi. De altfel, destul de des, pune în valoare varietăţi locale uitate, alese pentru calităţile lor gustative sau nutriţionale: napi, grâu, mere delicioase…Abonarea la un coş bio înseamnă aderarea la o filozofie de ecologie globală. Asiguraţi-vă că fructele şi legumele sunt din producţia locală şi de sezon (puţină conservare, puţin transport) şi că ambalajul este redus la minim."

Sfatul meu!

Încercați să faceți asta folosind ceea ce se numește agricultura comunitară și lanțul alimentar scurt. Pentru București vă recomand, după mai mulți de activitate în mișcarea Slow Food și în promovarea produselor locale în București, dar și în scrieri și conferințe:

(1) "Coșul de legume", gestionat de Andrei Barbu și prietenii săi. Este un lanț alimentar scurt. Andrei livrează deja la fața locului, la Cărturești, o să fie prezent la Street Delivery. Adresa aici: http://www.cosuldelegume.ro/magento/despre-noi/

(2) "Coșul verde", un program de agricultură comunitară, gestionat de ASAT/CRIES din Timișoara. Este un program prin care mai mulți consumatori din urban, semnează un contract și la bine și la rău, cu un legumicultor din zona periurbană, în cazul nostru, București. Adresa aici: http://asat.ecosapiens.ro/, e-mailurile mai jos.

ATENTIE !!! Din aprilie 2013 cei care nu au produse certificate ecologic dar pretind că sunt bio, pot fi amendați cu amenzi de la 20.000 RON.

D-lui Lazea, un răspuns din public

Dl. Valentin Lazea, oferă aici,  și susține prin trei argumente, de ce societatea românească ar trebui să susțină marile exploatații agricole.

Valentin Lazea: Trei direcţii pentru agricultură, cu ochii pe anul 2014

Dl. Dacian Cioloș intervine în aceeași zi, și oferă o completare aici: 

Dacian Cioloş: România în politica agricolă comună europeană: despre ferme mari şi ferme mici. O a 4-a direcţie, adăugată la cele 3 ale lui Valentin Lazea

Între acești preopinenți, am propus într-un comentariu, un punct de vedere. Care este acesta de mai jos.

"Beneficiile sociale, culturale, de mediu, sunt cele care ne intereseaza si o hrana de calitate, nu sustinerea unor exploatatii imense.

Terenurile pot fi lucrate si asa, fara consolidare, prin crearea de cooperative fara ca proprietarii sa isi piara dreptul asupra terenului. Asta se petrece si in occident si de mai multe generatii. Daca prin consolidare autorul se gindeste la vanzarea pamintului si adunarea lui in mai putine maini si acelea romanesti, din interes patriotic, greseste. De fapt sustine monopolizarea autohtona a resurselor, si orice monopol este o problema pentru ca restringe concurenta. 

Pe urma sa ne spuna autorul, daca crearea de mari exploatatii va asigura locuri de munca celor 6-7 milioane de agricultori care lucreaza azi pamintul in Romania sau doar catev zeci de mii ? De unde va genera economia Romaniei in doar cativa ani atata amar de locuri de munca ? 

Autorul nu se gindeste la consecintele aplicarii ideilor sale. De fapt micile exploatatii, integrate corect intr-un flux economic, social, cultural, rezolva problemele. Rezultatul marii agriculturii si al industriei alimentare este la raft: mezeluri cu 75% apa, si imbolnavirea romanilor. 

Tot lantul alimentar propus de dl. Lazea nu asigura mincare de calitate romanilor. Da, poate asigura cresterea PIB-ului, dar cu ce pret ? Strainii pot cumpara si azi terenuri si au facut-o si lucreaza pamint, creind firme in Romania. Este falsa ideea pe care o sustine autorul, ca ne distrugem marii latifundiari.  

Cineva ar face bine sa calculeze ROI pentru banii injectati in marii latifundiari. Nu cumva suntem in pierdere, noi, in calitate de contiribuabili ? Desi primesc subventii, daca ai pune in balanta ce profit fac si ce subventii primesc latifundiarii, am vedea ca ei sunt mereu in pierdere. Ba chiar ne-a pune intrebari cat de bine isi conduc afacerile. Premisa ca o activitate in agricultura este mereu in pierdere si trebuie subventionata este nesustenabila, pentru ca nu exista un model practic, de piata, sa ne arate  ca trebuie creata o exceptie de la regulile economiei de piata. De fapt subventiile se intorc la buget, intr-o proportie mica, ca plata a impozitului pe profit. 

Si nu mai vorbim de pierderea biodiversitatii, orientarea catre monoculturi agricole, rase unice de vaci si de porci, distrugerea diversitatii alimentare: doar cateva soiuri de rosii, de cartofi, de griu. 

Mica agricultura, cu adevarat pretuita, trebuie sa fie viitorul. Beneficiile sociale, culturale, de mediu, sunt cele care ne intereseaza si o hrana de calitate, nu sustinerea unor exploatatii imense."