Fapt divers: Un bolnav grav ne arata jumatatea goala a paharului

Un bolnav grav a mobilizat in ajutorul sau o impresionanta armata de forte. Are un site propriu de tip jurnal in care isi tine la curent sustinatorii cu evolutia bolii lui. Are hashtag twitter si in twittosfera este frecvent re-ciripit. O multitudine de bloguri au scris, rescris si foarte multi consumatori de bloguri au retransmis mesajul despre campania de strangere de fonduri in favoarea acelei persoane. Strangere de fonduri necesare unei operatii in strainatate. Cu multa atentie poate fi pus pe hartie un model de comunicare in media sociala, un model de campanie sociala, chiar de fundraising online, dar mai ales despre cum se manifesta publicul din zona online ca sustinator al unei cauze. Si dovada ca aceste publicuri din online sunt publicuri ALE UNEI CAUZE, in sensul dat de teoriile comunicarii. Nota generala a acestei miscari sociale de masa in online este aceea de solidaritate, de putere, de "da mesajul mai departe!". De satisfactie ca foarte multe persoane care nu se cunosc, sunt capabile sa adune banut cu banut in contul de campanie. Insa aceasta parte pozitiva a campaniei ad-hoc ascunde ceva.

In primul rand, faptul ca acest caz, al unui bolnav grav, este semn ale unei disfunctionalitati grave a sistemului medical din Romania. Premisa fundamentala este ar trebui sa ne consideram protejati de sistemul medical, care este sustinut printr-un mecanism de colectare de fonduri de tipul intr-ajutorare mutuala. In realitate, in cazul amintit, operatia nu este acoperita de calitatea de asigurat. Operatia se poate realiza numai afara si contra cost. Nimeni nu se intreaba de ce? Pentru ca asa merg lucrurile in Romania? De ce merg asa si de ce ne aplecam asupra unui caz particular si nu ne revoltam impotriva sistemului? De ce acceptam sa contribuim la astfel de fonduri de salvare, dar aceasta masa de internauti online nu se transforma intr-o masa de cetateni off-line care sa iasa in strada impotriva sistemului, printr-un protest civic?

In al doilea rand, pe de o parte ar trebui sa ne bucuram, pe de alta parte sa ne intristam. Pentru ca aceasta mobilizare de forte in internet si mai ales prin media sociala ne mai spune ceva: despre decalajul digital intre membrii unei societati. Poate in Romania sunt foarte multe cazuri grave, nu este nevoie sa le asezam pe trepte, sa le ierarhizam. Poate este un vecin de scara, de cartier, un vecin. Sau un homeless. Ei cum sa ceara bani, cum sa stranga fonduri pentru a iesi din necaz? Nu au calculator, nu au acces la internet, deci nu sunt nici dotati tehnologic si nici alfabetizati digital. Si nici-daca le-ar avea pe astea-nu ar sti sa mobilizeze lumea, nu ar sti cum sa comunice. Da, aceasta poveste ne arata cum segregarea tehnologica si accesul la media sociala, creaza falii sociale, pe unii ii ajuta, pe altii nu. Cei neajutati sunt undeva in penumbra.

In al treilea rand, pozitia sociala si conectivismul, relationarea ta, te ajuta sa te folosesti de media sociala pentru a-ti sustine plasa de siguranta a conectivismului/networking-ului. Ca atare poti fi un individ la nevoie, poti avea acess la tehnologie, dar daca nu faci din clasa sociala a celor interactivi, ai sansele si mai scazute. Esti artist, free-lancer, programator, lucrezi in consultanta, folosesti netul zilnic, lucrezi in publicitate, marketing, PR, calatoresti mult si ai legat relatii? Probabilitatea de a avea relatii, cunostinte si prieteni SI pe net este foarte mare si reteaua foarte extinsa. Esti ospatar, vanzatoare, sofer de taxi, florar, mecanic auto? Sansa de a avea un network consistent pe net la care sa ai acces cand, sa zicem, esti intr-o situatie extrema, este foarte mica. Si in acest fel media sociala si gradul de acces la ea determina o diviziune sociala serioasa.

Este o viziune cinica, este una corecta? Ne bucuram de media sociale, dar sunt acestea accesibile tuturor? Este accesul larg deschis? Inchei amintind un subiect de acum ceva timp: Finlanda vrea sa faca din accesul la Internet, un drept fundamental al omului.

Minte+corp=montaj dezasamblabil

De 50 de ani creierul meu este gazduit de corpul meu. Am gandit si exprimat corect ? Poate ca ar fi trebuit sa spun "mintea mea, care salasuieste in creierul meu, este sustinuta de corpul meu". De peste 50 de ani ? Da. De cate ori v-ati gandit la corpul vostru ca la un purtator al mintii, ca la un costum de haine, sa zicem ? Uneori, adeseori, niciodata ? De obicei mintea noastra nu face distinctie intre invelis si inteligenta care salasuieste acolo. Tot timpul par impreuna. Dar daca mintea mea, eul, intr-adevar, dupa moarte, isi gaseste alt corp, alt dulapior ? Daca intr-o buna zi alt eu se va naste in mintea noastra? Vreodata cand v-ati culcat, ati avut cumva macar o secunda gandul ca a doua zi corpul vostru s-ar putea trezi la activitate cu o alta minte in loc? Mai sclipitoare, mai inteligenta, mai creativa, mai...mai...si fara memoria neplacuta a unor momente din viata? Este oare imposibil? PS: Evident cele de mai sus sunt speculatii pentru un scenariu. Posibil de film.

Fapt divers: Premierul Boc taie bugetele de publicitate ale ministerelor

De regula publicitatea pe care o cumpara institutiile publice atunci cand nu este vorba de campanii de sensibilizare, este marea publicitate in presa centrala si locala. De regula criteriile de selectie a pachetului de media buying sunt rapoartele de audienta ale BRAT. Iar cand este vorba de campanii de amploare, este licitata combinatia de radio cu TV, eventual cu OOH. Revin la marea publicitate si ma intreb, fata de ceea ce se intampla azi cu media, de ce sa cumperi publicitate intr-un ziar de cateva zeci de mii de exemplare ? Este acela vehiculul potrivit ? De ce nu este cumparata o campanie integrata, care sa combine vehicule online, social media, bloguri, situri private cu audienta (nu media). In prezent instrumentele de comunicare iti pot asigura audienta necesara, ar putea foarte bine sa nu fie situl unei publicatii ci chiar situl unei companii de consultanta, sau al catorva, extrem de vizitate. Si pe aceste situri ai vrea sa publici, de exemplu, anunturi privind apeluri pentru proiecte. Acestea fiind cele care mai adesea trebuie publicate (mai intra aici vanzari de active, etc.). Remarc deci ca institutiile publice au ramas incremenite in proiect, paradigma mediilor clasice si usor de administrat, print plus radio plus TV. Lumea s-a schimbat si stirea din presa de azi 1 februarie, cu subiectul din titlu, ne-a readus cu picioarele pe pamant. Pe de o parte sa remarcam cat de in urma a ramas institutia publica fata de vremurile pe care le traim, pe de alta parte sa ne reamintim cum se irosesc resurse financiare publice, fara rost, pentru atingerea unor tinte de audienta ce nu mai pot fi atinse azi de print. Printul pentru marea publicitate, de tipul lichidari de active, apeluri pentru proiecte finantate din fonduri europene, nu mai este relevant. Nu a murit, dar nici nu se simte bine. Sigur o ratiune a cumpararii de publicitate este si sifonarea de resurse catre publicatii pentru a le oxigena artificial, via diversi intermediari, mai profesioniti unii decat altii. Dar asta este o alta discutie.

Sa peisajam bine!

Draga Radu,

Pe masura citirii mesajului tau despre indicatoarele in peisaje naturale, actiune ce pare a fi mai degraba manata de interese comerciale, am rememorat una din caracteristicile importante a N documentare despre natura, biodiversitate, etc. pe care le urmaresc frecvent pe canalele tematice (National Geographic, Nat WILD, Discovery, Linea Blu -RAI UNO, etc.) si anume: chiar nu prea am vazut indicatoare care sa te agreseze, am vazut doar natura (sigur, poate erau evitate la montaj). In doilea rand, pot spune ca in calatoria mea prin Turcia, am remarcat si mi s-a parut inventiv si caracteristic pentru spiritul antreprenorial al turcilor, sa vad mai peste tot, pe orice colt de stanca, pe marginea highway-ului, panouri obosite despre cazari, ulei de masline, vanzari de vile sau restaurante. Dar gandindu-ma a doua oara la chestia asta, cred ca este o interventie gresita. In alt treilea rand exista alte instrumente mai civilizate pentru a usura accesul la natura, fara a o vatama: harti tiparite, harti digitale, IPhone, telefoane cu acces Internet, GPS cu POI, puncte de informare la primarie/autoritatea locala (se finanteaza din POS Mediu), alte instrumente electronice, doar traseele sa fie marcate si sa fie panouri la intrarea pe traseele de acces in parcurile naturale, rezervatii. Este adevarat ca trebuie sa incepem a gandi calatoria in natura ca pe o experienta speciala, pentru care trebuie sa te echipezi corespunzator, deoarece te inhamezi la a explora frumuseti naturale si nu doar cu slapii si punga de plastic la tine. Ceea ce trebuie discutat si explicat opiniei publice pe termen lung si eventual reglementat este faptul ca o constructie, o interventie umana intr-un anumit tip de context local, sa nu afecteze peisajul. Exemplu, plaja de la Mamaia: de cate ori nu v-ati simtit inconfortabil, uitandu-va in zare vazand constructiile de la rafinaria Petromidia ? Ca atare sunt si eu de partea celor care vor sa vada natura salbatica, mai curand, decat indicatoare cu sigle de sponsori. Dar traim intr-o lume in care omul este specia dominanta, nu ?

To be or not to be online

Am dat peste un articol care pune in discutie reglementarea mediului online. Punctele de vedere exprimate sunt fundamentate pe doua premise: prima, ca exista CNA cu rol de reglementor al mediului audiovizual si a doua ca mediul online trebuie sau ar trebui reglementat ca si mediul audiovizual. Cele doua premise corelate induc ideea ca CNA ar fi poate, in pozitia sa mai primeasca (sau nu), atributii si pentru reglementarea continuturilor online. Eu imi bazez adesea rationamentele, pe punerea in discutie a intelepciunii conventionale sau conventional wisdom. Prima provocare ar fi: De ce ne trebuie un CNA si mai ales de ce ne trebuie acest organism in anul de gratie 2010, cu 2 ani inainte de trecerea la televiziunea digitala ? Nu accept si nu astept un raspuns de la cei care castiga de pe urma existentei acestei institutii. Oare nu ar fi mai natural ca problemele legate de libera exprimare, protejarea persoanei, sa fie puse serios in bratele justitiei ? A doua provocare este: De ce trebuie mediul audiovizual reglementat si celelalte medii nu ? Exista o cercetare relevanta care ne arata azi ca mediul audiovizual este dominant, este mediul preferat de public ? Raspunsul este mai degraba nu, si mai ales nu pare ca am avea cercetari relevante despre publicul din Romania. Vorbind de media, care este locul OOH intr-un eventual pachet media, el nu ar trebui reglementat ? Dar presa tiparita, de ce nue este reglementata, gandindu-ma la reglementarea mai ales legate de exprimarea politica ? Dar pliantele publicitare, care sunt un vehicul de comunicare comerciala, pe care le primim in cutia de scrisori ? Dar mediul online la care avem acces printr-o statie de calcul sau cu telefonul sau in viitor cu smartbook-ul ? De ce societatea si in speta societatea contemporana romaneasca a adoptat si creat organisme de tip CNA? Se mai justifica o astfel de institutie pe termen scurt ? Dar pe termen lung, cand vom avea televiziune digitala ? Si as deschide o paranteza cu privire la o situatie amuzanta. De ce trebuie realizate impartiri aritmetice pentru expunerea in audiovizual, si de ce au loc batalii de strada pentru cat de multa suprafata acoperim sau nu cu afise in campaniile electorale ? Exista o dovada sigura, inatacabila, ferma, indubitabila, ca daca vom vedea figura unui politician pe cat mai multe garduri, ecrane, online-uri, noi in proportie de masa ne vom schimba atitudinea, motivatiile, perceptiile si vom alege ceea ce doreste political advertiser-ul sau vom avea un sentiment de respingere? Ce dovezi avem, atotputernice, irefutabile si valabile universal ? Sunt sute de studii care arata ca poti fi influentat in directia dorita si sute de studii care dovedesc contrariul, ca nu poti fi influentat. De aceea cred ca problema publishing-ului online, a regulilor dupa care functioneaza, este de domeniul initiativei private si a responsabilitatii aferente. Abaterile de la prevederile privind protejarea demnitatii persoanei, etc. trebuie reglate prin instante civile. Publisherii trebuie sa adopte prin autoreglementare coduri de conduita, care ar fi SI dovada responsabilitatii lor sociale. Iar in situatia bloggerilor, ei isi asuma raspunderea civila personala pentru ceea ce scriu. A fi online nu este diferit de a te plimba prin parc sau a merge la cumparaturi ! Nu scuipa, nu arunca priviri deocheate, nu fi rasist...nu arunca cu pietre in geam. Sau cu alte cuvinte, iubeste-ti aproapele ! Oriunde te-ai afla...

Babanu si District 9

Babanu este unul dintre cei 2 cunoscuti fara-de-casa ai cartierului in care locuiesc. Ii vezi cand te intorci de la lucru, stand de vorba cu cine vrea si cine nu vrea, in fata la magazinul alimentar deschis non-stop. Asteapta sa i se dea ceva, Babanu, sa cumpere o bere, si sa te tina de vorba. Babanu vorbest incontinuu si inconfundabil il auzi ori cand iesi din bloc ori in deplasarea prin cartieri: are un debit verbal continuu si nu il poti banui de lipsa de inteligenta. Daca ai timp si daca depasesti tentatia de respingere, din teama fata de comportamentului lui si de aspectul neingrijit, Babanu iti poate expune fara punct si virgula, tot felul de rationamente ciudate despre diverse situatii. Babanu face parte din cultura locala a cartierului. Cum traiesti Babanu si din ce, nu poti decat banui. Dupa cum am spus sta in fata la magazin, te mai acosteaza pe ici si colo, intra in blocurile din vecinatate si face curat pe la ghenele din scara blocului. Unde de regula, proprietarii si locatarii lasa tot felul de produse de nearuncat pe burlan: piese de instalatii sanitare, fiare de calcat defecte, pantofi uzati, lucruri ce parca ar mai putea fi utilizate in a treia viata, de cineva. Si vine Babanu si le recupereaza. Uneori insa Babanu se si adaposteste cateva ore in ghena de pe palier. Si al auzi vorbind continuu cu prietenul lui, ore in sir. Te deranjeaza, este si sunt niste ciudati murdari care adasta acolo ? Poate da, si esti tentat sa te duci sa ii usui, sa plece de acolo ca iti aduc neliniste in traiul tau - zgomot, comportament diferit, atitudine. Dar daca l-am goni pe Babanu am rezolva problema ? Problema este ca Babanu nu isi gaseste suportul in societatea in care traim. Daca il gonim la trei blocui mai incolo, nu ar fi o rezolvare. Asa si cu extraterestrii din filmul District 9. O lume fericita si nerealista asteapta si sustine realizarea unui vis: stramutarea extraterestrilor la mai multi kilometri de Johannesburg. Cu alte cuvinte indepartarea problemei ar fi solutia ei ? Nu, in nici un caz. Babanu ar trebui sa fie ajutat de societate. Extraterestii sunt nomazii de aiurea, homelesii din Romania, napastuitii cu voie sau fara voie de pretutindeni. Babanu, fara sa fie un 'crevete', este precum un personaj din District 9: un segregat.

Gaozar, este de bine sau de rau ?!

Azi dimineata ma gandeam, inca o data, la felul in care, in dezbaterea publica este ratat subiectul) La acel mod inegalabil si inimitabil al liderilor de opinie din Bucuresti de a nu se raporta la temele de pe agenda publica. Spre exemplu, presedintele Basescu, intr-un context anume, s-a referit la o persoana care lucra pentru presa, si care aparent ii statea in coaste, cu apelativul "gaozar". Era unul din putinele momente cand seful statului a parut a fi incomodat de prezenta presei, de altfel binevenita atunci cand ar fi fost necesar sa fie lansate mesaje catre natiune. Ceea ce a starnit reactia unei bune parti a presei, a fost folosirea cuvantului "gaozar", ca adjectiv cu sens peiorativ si jignitor, de catre Traian Basescu. Si acesta este un caz tipic de eludare a problemei. Intrebarea mea este, de ce caracterizarea cuiva drept "gaozar", fie chiar si de catre presedinele Romaniei, este considerata jignitoare ? Presupun ca aceasta se datoreaza semnificatiei atasate de catre public prin acest cuvant: homosexual. Ca atare, am inteles ca foarte multi considera, din interpretarea reactiei lor fata de cuvantul folosit, ca presedintele l-ar fi jignit pe gazetar cu apelativul "gaozar". Intrebarea mea este atunci catre o ipotetica lista deschisa a celor care s-au inscris in acuzatiile la adresa lui Basescu, insa si in corelare cu pretentia de toleranta, permisivitatea si modernitate, ce pluteste in spatiul public romanesc, dar si atitudinea pe care par a o afisa liderii de opinie angrenati in dezbatere: ce este rau in a fi etichetat cu apelativul "gaozar" a.k.a homosexual ?! Si daca este rau, din punctul lor de vedere, de ce au o atitudine ipocrita si duplicitara si nu se manifesta deschis in public impotriva homosexualilor ? Iar acel "missing the point" pe care l-am invocat in ce priveste dezbaterea publica, este tocmai faptul ca adevaratul subiect era nu cum a vorbit presedintele (i.e. efectul) ci cum priveste opinia publica, cu adevarat, si nu cu ipocrizie, problema homosexualitatii in Romania. De ce a fi numit "gaozar" este o rusine, "disgrace", cum ar zice anglo-saxonii ?! Iar daca este, atunci liderii de opinie sa ne spuna de ce, daca da, de ce, daca nu ? Subiectul era tema, nu cuvantul. Oglinda, oglinjoara, cine-i mai gaozar din tara ?!

De ce, pentru Romania ?

...sau 10 pentru Romania de ce ? Dupa 5 editii anuale si o gramada de resurse irosite dintr-o parte, dar castigate in alte parti (se umeste sifonare) s-a reusit a se dovedi ca scara valorilor are nevoie de generatii pentru a fi schimbata, ca iesirea din comunism ne-a lasat cu principiile varza...Daca interesul a fost cel de mai inainte punctat, a fost un succes...Daca insa s-a dorit un experiment empiric, pentru a fi testata o teorie, nu a avut nici un rost, il puteau intreba cei de la Realitatea TV, pe domnul acela boschetar, care foloseste colajele ca sa arate de ce au fost in stare romanii in ultimii 50+20=70 de ani....daca are sens sa cheltuie atatia bani, nu ?!

1 decembrie

Incerc sa imi amintesc ce se intampla azi ? Stai asa, trebuie sa ies cu catelul inainte de a merge la lucru. Da, dar asta fac de fiecare data, inainte de a pleca la birou. Trebuie sa verific contul, sa vad daca mai am bani, sa pun pe card si sa-i scot ?! Nu, acum sunt intre 2 plati, mai tragem o zi-doua de ei, hai sa ne abtinem. Sa ma uit pe Bookmakers.com sa vad care este cota lui Basescu si Geoana ? A, nu, m-am uitat ieri. Pare cam dezechilibrata, fata de ce simt eu. Pfui, nu-mi aduc aminte...acum ca am iesit de la dus, ma tot gandesc - sa imi iau o pereche de chiloti pe mine, oare maioul ala mai largut il nimeresc de prima oara ? Da, uite ca este in sertarul comodei. Sa vad in sifonier ce camasa imi aleg, stai asa, oare dau si peste niste sosete nici mai lungi, nici mai scurte, cu elasticul bun si de acelasi fel ? Ei uite ca daca le-am facut ghemotoc imperecheate ok, le-am nimerit. Am dat cu un pic de deo solid sub brat, un pic de colonie pe la urechi si un pic de deodorant de corp. Stai asa, deci sa ies cu cainele afara..Ricky, potoleste-te ! Unde sunt cheile de la usa, sa iau si niste pungi de plastic pentru pooh-pooh, cum zic americanii...Nu inainte de a manca ceva, nu mai fac un pas fara un pic de aliment....ia sa vad ce avem in frigider, o branzica Fagaras, niste pateu Hame, ia sa vad aici ! aaa, niste masline, hmmm ! bune frate...parca mai era si laptele....sa pun in cana....sa dau si drumul la radio la Realitatea FM...hopa, ce zice, 1 decembrie Ziua Nationala a Romaniei ? ce chestie era ca un lapsus, acum mi-am adus aminte...la multi ani Romanica, eu ma duc la lucru...servesc patria...