Din 4.400 de produse tradiţionale au fost atestate doar

O legislatie care a functionat 10 ani, din 2004 pana in 2014, a generat 4.400 de "produse traditionale". Oricum, nici in acest moment specialistii de la MADR nu inteleg despre ce este vorba. Care a fost efectul? 

-Pozitiv, pentru ca, actiunea adaugata altor demersuri din societatea civila (gen miscarea Slow Food), a permis crearea unui curent antreprenorial de renastere a mici productii alimentare si impreuna cu aceasta cresterea interesului consumatorilor;

-Negativ, pentru ca legislatia privind produsele traditionale, fiind o reglementare imprecisa din punct de vedere cultural (niciodata MADR nu a inclus aspectul de patrimoniu imaterial in reglementare), a dat voie impostorilor sa intre in piata. Ceea ce a crescut si mai mult neincrederea, si asa destul de mare a consumatorilor;

Reportaj TVR aici LINK

Si-a asumat cineva raspunderea sau macar paternitatea acestui esec imens? Am propus de nenumarate ori desfiintarea legislatiei nationale si lasata sa functioneze legislatia europeana. Nu a avut niciodata sens sa creezi legislatie paralela. 

NB: TVR face confuzie intre produsele traditionale atestate pe baza legislatiei din Romania si cele din celelalte state membre. Asta le-am scris celor de la TVR: "In reportaj s-a strecurat o eroare documentara. In Franta si Italia nu exista "produs traditional", ca atare nu se poate face nicio comparatie. Exista insa, pe legislatia europeana Specialitatea Traditionala Garantata. Care este reglementata prin Regulament european. Nu faceti confuzie intre cele doua feluri de organizarea a pietei. Legislatia romaneasc este nationala si diferita de cea europeana. Ca atare produsele sunt supuse altor reguli si deci nu pot fi comparate. Am participat la numeroase emisiuni TVR pe aceasta tema, la Viata Satului, la Stiri, etc. Ne puteti consulta in continuare pe acest subiect. Despre legislatia europeana si reglementari, aici: http://ec.europa.eu/agriculture/quality/schemes/index_en.htm"

NB1: In reportaj se vad recipiente improprii in care se vinde alcool distilat, fara autorizatie. Daca si ministerul incurajeaza evaziunea fiscala si proasta cailtate la PET....

Luni ora 16:00 Cum a fost la Terra Madre Balkans, la Dubrovnik?

Despre eveniment, descris de altii, aici. LINK

Luni ora 12:00 Whiskey-ul, biodiversitatea si legumele

"Reactivarea unor soiuri vechi care au disparut de pe piata romaneasca?" Iata antreprenori care se gandesc sa readuca, la nivel industrial, biodiversitatea legumicola.  Nu taranii legumicultori de la MATCA, care pretind ca consumatorul vrea rosii perfect rotunde. Este fals ca publicul vrea uniformitate si banalitate in materie de cartofi, tomate, alte legume. Ei, cei care produc, de lenevie si ptr. reducerea costurilor, restring paleta ofertei. In lumea mare se petrece o lupta intre agricultura industriala si cea "artizanala". Intre marea si intensiva agricultura si cea mica familiala, sau cea pana la limita patronului cu cateva zeci de angajati. Unul din efectele presiunii agriculturii industriale este standardizarea semintelor, care din traditionale, devin profesionale, iar celelalte devin "heirloom".

Ziarul Financiar

Luni ora 8:00 Daca vreti sa sustineti miscarea Slow Food

Deveniti membri, alegeti un Convivium. Aici LINK

Duminica ora 9:00 Ciofliceni, Snagov, RDD

Va intrebati ce inseamna RDD? Rachiu De Drojdie. L-am descoperit la amicii nostri Adriana si Florin, adus de Dan. O bautura distilata minunata, din drodjie de vin. Muncita si daruita de Dan. Aspecte din jurul analizei RDD, in imagini.

Sambata ora 12:00 MADR sustine localizarea? "Produs in Romania" la inceput

In 23-24 august 2014. Vad ca MADR organizeaza in clasica sa curte, o manifestare dedicata produselor locale. Maine si poimaine. Sub semnul programului "Produs in Romania". Ca un proiect demonstrativ. Bine ca dupa mai multi ani, au reusit sa faca asta. Sa sustina localizarea si sa organizeze manifestari calitative. Dar oare ce inseamna "Produs in Romania"? Ce parere aveti? Imagini in articol.

Sambata ora 8:00 Hai la Slow Food Story

Incerc de anul trecut sa aduc "Slow Food Story" la Bucuresti. Va tin la curent, daca reusesc, va asteptam.

Vineri ora 14:00 Romanii, nu! Francezii reduc pesticidele in agricultura

Franța, când spun asta mă gândesc la ministerul de resort, care se ocupă de agricultură și dezvoltare rurală, se ocupă de reducerea consumului de pesticide de către agricultori. Dar împreună cu ei. Cum se petrece asta? Cu un întreg sistem de asociații, părți interesate. Cu un minister care vrea și se implică. Și cu conștiința că prea multe pesticide ne omoară. Ce face echipa de la MADR, în România, în ce privește folosirea pesticidelor? Există părți interesate în România să fie redusă folosirea pesticidelor? Păi nimic nu face MADR ca să rupă cercul vicios, pentru că suntem o țară originală. În timp ce Europa sau măcar o parte a ei, luptă să aibă o agricultură durabilă, în România, suntem undeva cu câteva decenii în urmă. Am uitat să vă spun, sistemul Ecophyto din Franța funcționează ca un sistem de calitate, reglementat, cu verificări. Vive la France!

Vineri ora 11:00 Supa chinezeasca de pui la KUNG FU KING

Am incercat dar am renuntat. Am platit si am plecat. Imi mai trebuie obisnuinta. Dar asa ceva nu am vazut. Pana acum.

Vineri ora 10:00 #EXPUR și "Untdelemn de la bunica"

Când ai timp, cauţi un pic prin referinţe. Sensul originar al cuvântului "untdelemn", la 1929, este acela de ulei din măsline (DEX Online). Mai târziu a devenit un substantiv care denumea un produs alimentar extras din seminţe de plante în general. Oare bunica, chiar şi o bunică legendară, mitică, de prin preajma Primul Război Mondial, era chiar aceea care storcea măslinele de ulei? Puțin probabil. Așa că marca este pe piață, a devenit brand, dar este încă o dată o demonstrație că acolo unde istoria culinară este slabă de conținut, ca la noi, din laboratoarele tinerei generații de marketeri iese şi se poate propune orice. Pentru că și consumatorii ieșiți din comunism, la rândul lor au și ei prea puțină istorie gastronomică ca bagaj. Bani să iasă, nu Departamentul de Marketing? Așadar, dacă vă place, consumați în continuare uleiul preferat, "Untdelemn de la bunica". Cu puţin spirit critic şi mai ales spirit critic cultural faţă de exagerările marketingului.

Joi ora 17:00 Varanul este de #VARANCHA sau de #VRANCHA?

(c) Vinexport Trade-MArk

Hip-hip-hip-uraaaa! Varanul este deja pe un vin. Sau altfel pusă problema: cum se numeşte ţinutul varanilor? "Numele Vrancea este atestat printr-un document scris în latină, datat 2 iulie 1431, în transcrierea VARANCHA. Referindu-se la la VARANCHA, B.P. Haşdeu a emis opinia că termenul aparţine fondului lexical de origine traco-dacicã (Vran ar însemna pădure, munte)." Cei de la Vinexport Trade-Mark s-au gândit, nu mult, și au inventat o marcă de vin: VRANCHA. Cum s-o fi citind în română? VRANK-HA? În franceză? VRAN-ȘA? În engleză? Habar nu am. În spaniolă? VRANCIA? În bulgară? Nu știu la ce s-au gândit și cărei piață vor să i se adreseze. Doar de la bulgari se găsesc referinţe, că foneticul VRANCEA trebuie scris altfel. Este ca şi cum ăia de la CHAMPAGNE ar fi scris denumirea regiunii ŞAMPANIĂ, pentru piața românească. Sau rusească. Nu sunt singurii, am descoperit un întreg curent epigonic, local care folosește ba marca VARANCHA, ba marca VARANCHA, pentru a-și localiza vinurile. Oricum ar fi, trebuie multă muncă de lămurire cu ospătarii din Italia pentru a-i învăța cum se pronunță numele regiunii, tipărit pe sticla de vin. La urma urmei indicația geografică este "Dealurile Vrancei" nu VARANCHA sau VRANCHA. 

Wikipedia

(c) Tiberiu Cazacioc

Joi ora 14:00 Oliviera nu este ce ați crede

OLIVIERA: Iată că au și românii o aplicație.  În Google Play. Despre ce? Și pentru ce? După cum spun chiar cei care o oferă, "Comanda mancarea preferata cu Oliviera - prima aplicatie in care gasesti rapid meniul celor mai renumite restaurante cu livrare la domiciliu din Bucuresti." Eei, aici este aici, renumite restaurante sunt Jerry's Pizza, WuXing, Pizzicato, și altele. Cred că dăm un înţeles diferit. Eu zic că sunt notorii, nu renumite. Renumite pentru ce? Sunt fast-food-uri. Prima așteptare pe care am avut-o de la aplicație era să am acces prin ea la restaurante renumite și să fac rezervarea de locuri, să îmi aleg meniul. Restaurante unde îţi pui fundul pe un scaun, la o masă. De fapt este doar o aplicaţie, un grupaj de oferte de fast-food pre-împachetat de programator/publisher (adică au ales ei de la cine să comanzi). Dacă vreți să o încercați dați o instalare și răsfoiți-o. Meritul ei este că aduce la un loc mâncarea. Meritul 1 este şi singurul. Celelalte îţi dau bătaie de cap. Meritul ar fi fost dacă comandând prin OLIVIERA ai fi obţinut mâncarea la un preţ mai mic decât la comanda directă sau la faţa locului. Ăsta da avantaj consumator! 

Joi ora 8:30 Consumatorul român înghite orice minciună de marketing?

O brutărie autentică se afirmă, nu se dovedește. Dar ce înseamnă autentică? Am intrat să văd și aveți și o imagine cu produsele oferite. Pizza de la brutăria autentică. Pandișpan de la brutăria autentică, etc. Pe șos. Ștefan cel Mare, minciuna nici nu mai are picioare. A  răposat. A ajuns atât de banal să minți cumpărătorii că probabil nici nu mai contează ce scrie pe firmă. Și nici ce le vinzi. Cred că poate fi scris și "Cărămidă" sau "Jucării". Sau "Tehnometal". Dacă ce se vinde este ce se vinde, nu contează firma. Marketing pentru IMM, vax albina.

APC Romania: Cum ne inseala hipermarketurile cu #ZUZU, #DR.VITAMIN, #OCEAN FISH

Citez din ultimul newsletter APC Romania, ca merita. "Produse gratis, preț special, reducere extraordinară și multe alte mesaje de acest gen menite să ia ochii și mințile consumatorilor  și să-i determine să cumpere tot felul de produse. Iar adevărul din spatele acestor practici? Un pic de atenție ar putea să ne ajute să luăm decizii care s-ar putea dovedi mai putin costisitoare pentru noi."

Si ne spune APC Romania, am preluat doar partea despre comertul modern: "Cum ne fură hipermarketurile?"

AUCHAN, #ZUZU

In hipermarketul Auchan - Avem o ofertă de genul "8 la preț de 6", este vorba despre iaurt Zuzu, degresat, la 140 g și cu 0,1% grăsime, care se vinde cu 5,93 lei, iar pretul per kg este de 7.06 lei. La câțiva pași se găsește aceeași marcă de iaurt, a se vedea cea de-a doua poză, Zuzu, la 140 gr, degresat, 0,1% grasime la prețul de 0,98 lei bucata. Înmulțind 6 cu 0,98 lei și obținem 5,88 lei, preț care este mai mic decât 5,93 lei, prin urmare niciun fel de reducere, dimpotrivă. Pe această etichetă prețul per kg este de 7,00 lei.

AUCHAN, #DR.VITAMIN

Un alt exemplu este si Dr. Vitamin, realizat dintr-un amestec de suc de mere și pere, comercializat la 4 l. Pe etichetă se menționează că ni se vând 4 l la preț de 3 l. Niște calcule aritmetice elementare ne oferă următoarele informații: dacă 1 l costă 6,25 lei, atunci 3 l ar trebui să coste 18,75 lei, nu 24,98 lei cât apare pe etichetă; mai facem o încercare, dacă 1 l costă 6,25 lei, atunci 4 l ar trebui să coste 25 lei, nicidecum 24,98 lei! Comerciantul nu face nicio reducere!

KAUFLAND, #OCEAN FISH

O „reducere” asemanatoare este practicata si de hipermarketul Kaufland: 1200 g hering Ocean Fish costă înainte de aplicarea reducerii 21,99 lei; după aplicarea reducerii de 11% la prețul vechi de 21,99 lei ar trebui să coste 19,57 lei, dar pe etichetă apare 19,49 lei. Tot pe etichetă se menționează că 1kg din acest produs costă 26,99 lei, cu toate că în realitate 1kg din acest produs ar trebui să coste 16,31 lei, dacă 1200 g ar costa 19,57 lei."

Miercuri ora 16:00 #GREEN WEE si reciclarea

Mineritul din deseuri se dezvolta. Dupa ce au pus pe picioare, la Buzau, o investitie importanta de anvergura sud-est europeana, cei de la GREEN WEE, vin la strada mare. Cu containere specializate care ca au ca scop sa aspire din societate deseuri reciclabile., dar si stimuleze un alt comportament, plus sa isi faca publicitate. Este textul meu, nu va ingrijorati, are la baza faptul ca la un moment dat, cu 3-4 ani in urma GREEN WEE a fost clientul nostru si am vazut la Buzau cum isi fac treaba, serios. Cred ca un numar mare de consumatori responsabili vor fi interesati ca, in loc sa lase in spatele blocului diverse echipamente sau in loc sa astepte primaria care nu vine, atunci cand merg la Vitantis sau la Baneasa, de regula cu autoturismul, sa puna in portbagaj ce au pus deoparte selectiv, in casa. Sigur ca GREEN WEE face profit din asta, dar si noi suntem in castig. Un calculator aruncat aiurea, nu ajunge la groapa de gunoi, ci este dezmembrat si aruncat la marginea drumului. Se transforma in gunoaie, si cred ca multor dintre noi, nu le place peisajul cu carcase al patriei. Go, GREEN WEE.

Miercuri ora 13:30 Un add-on de la #BBC Good Food

BBC Good Food este brațul înarmat cu furculiță, tocător, ingrediente, jurnaliști și guru ce propovăduiesc pentru a convinge publicul că slow food este mai bine. Franșiza locală este deținută de Intact Media Grup, are ca redactor șef pe Cristina Mazilu, pre numele ei de cook wizzard, "Mazilique". Dacă vreți să dați o raită prin aventurile ei suprarealiste prin lumea gourmetilor, încercați blogul Mazilique. Asta este paranteza. Subiectul este aplicația pe care o găsiți și o puteți descărca din Google Play. Ce poate face jucăria asta, având și ea, la bază, informații din contextul social anglo-saxon (inclusiv cu limitarea doar la limba engleză)? Vă poate da idei de gătit mâncare, trucuri, soluții, toate marca BBC Good Food. Aveți acces pe bază de achiziție, la culegeri de rețete, la arhiva lor. În categoriile precum "rapide", "sănătoase", "sezoniere", "meniuri pentru prieteni", etc. Enjoy!

Miercuri ora 9:00 Dovada ipocriziei unei părți din industria cărnii din România

Ce își mai făceau de cap comuniștii cu industria alimentară. Haideți azi să ne uităm și prin rețeta de drob de porc. De prin anii 1970. Desigur că ar fi interesant de văzut ce conține o rețetă azi. Dar la vremea ei, în rețeta de drob de porc intra numai carne și ceva derivate, în funcție de prelucrarea mecanică folosită. Iar la ingrediente, totul de la natură. Drob măi!!! Ia uitați pagina de referință și vă rog, vorbiți în șoaptă. Să nu vă audă cei din industria cărnii de azi. Da, știm, consumatorii din România vor mezeluri ieftine și proaste. Da, și măgarul citește, nu?

Marti ora 17:00 Țeapa de Bucureşti cu produse sibiene

Sos. Stefan cel Mare, (c) Tiberiu Cazacioc

Silă. De câte ori văd pe firmele unor magazine indicaţii geografice, ce cu siguranţă sunt neatestate/neverificate, mă întreb ce ar trebui să facem noi, consumatorii? De ce ar trebui să facem ceva este și asta o întrebare. Poate pentru că și în acest domeniu, ca și în viața civilă, fără atitudine nu facem decât să ne afundăm tot mai mult în ipocrizie și fățărnicie, față de hrana curată și adevărată. Pe de altă parte, ce înseamnă să închizi ochii și să deschizi portofelul pentru a cumpăra de la unii care pretind că vând marfă de pe lângă Sibiu dar este o minciună? Nu suntem complici? PS: Nu ăsta era scopul acestui articol, dar vă recomand ca produse de Sibiu, pe cele de la Tălmaciu, de aceea căutaţi-o pe d-na Maria Oancea, la ASAS. Acelea, da!, sunt produse de calitate. Marca "Oancea Trei Cuțite".

Sos. Stefan cel Mare, (c) Tiberiu Cazacioc

Sos. Stefan cel Mare, (c) Tiberiu Cazacioc

Marti ora 12:00 Food Network in the Kitchen

Am mai dat o raită prin Google Play și am găsit o extensie din viața unora către viața altora. Food Network in the Kitchen. Există în America o rețea de televiziune, pe cablu, cum se poartă la ei. Food Network. Care își încântă audiența cu maeștri bucătari și rețete. În acest moment mă întreb și scriu asta, oare ei au plasare de ulei gen "Untdelemn de la Bunica" (care la origine ar fi ulei de măsline)? Asta pentru că, fac o paranteză, să organizezi Master Chef ca să gătești cu produse industriale, este penibil. Dar să revenim la exemplul american.

Așadar au extins producția de televiziune, în dispozitivele mobile, corect? La urma urmei asta este tendința, să fii în toate mediile. Utilizatorul are parte în toate device-uri de elementele de entertainment. Maestrul tău bucătar preferat, rețetele lui, chiar și cum anume se prepară. Ce vinde emisiunea, sper, sunt pauzele de publicitate. Nu plasarea de sos de roșii la borcan.

Marti ora 8:30 Am gasit încă o brutărie

"Brutăria din sat". Avea ceva pâine bună, chiar sâmbătă dimineața, după Sfânta Maria, 15 august 2014. De data asta, brutăria este mai veche, de peste un an. Deci a rezistat. Oferă un compromis, la prima vedere, între o cofetărie-patiserie de cartier și o brutărie de calitate. În șos. Ștefan cel Mare. Încercați și aflați. Dacă este sau nu de calitate oferta lor.  Eu am luat o pâine de tărâţe, cu 4,5 RON.