vineri, 15 august 2014

Prietenii nostri de la APC ne avertizeaza: mai mult apă decât pate

Nu suntem prieteni cu ANPC nici ANPPSCC sau cum îi spune, dar APC-ului îi dăm credit. Și spațiu de exprimare. APC România este o organizație de apărare a drepturilor consumatorilor, grassroots. De curând au atras atenția asupra unor practici comerciale înșelătoare, ale unor fabricanţi din industria alimentară. Citiți mai jos comnicatul de presă din 28 iulie 2014. Țeapă prin comunicare de marketing de la #VASCAR și #PREFERA FOODS? Să citim de la APC România. Şi să ne întrebăm cât de proşti ne crede industria alimentară şi de ce nu îşi respectă consumatorii? Oare cum se mai amuză directorii executivi despre cum păcălesc ei cumpărătorii cu înscrisurile lor?

"Consumatorii români ar trebui să fie corect informați și să știe exact ce pun pe masă. Informarea este realizată prin eticheta produsului alimentar, iar Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România a insistat întotdeauna asupra faptului că toți consumatorii ar trebui să fie atenți și să știe cum să citească o etichetă. Dar ce se întâmplă atunci când eticheta este una care induce în eroare consumatorii și îi poate determina pe aceștia să achiziționeze produse pe care altfel nu le-ar fi cumpărat?

Astfel, pateul de ficat ”Moldova în bucate”, produs de SC Vascar SA, afișează în denumirea produsului faptul că acesta este un ”pate de gâscă cu ficat din belșug”. În momentul în care citim lista ingredientelor însă, observăm că primul ingredient, în ordinea descrescătoare a cantității, deci cu ponderea cea mai mare în produs, este apa, urmat de ficatul de gâscă în proporție de 15%. În condițiile în care ficatul de gâscă reprezintă numai 15%, restul produsului fiind compus din apă, slănină, ficat de porc, făină albă de grâu, sare, condimente și altele, considerăm că eticheta produsului este una care induce în eroare consumatorii, creând impresia că acest conținut de ficat de gâscă este unul mult mai mare.

Alte două pateuri, de data aceasta produse de SC Prefera Foods SA, prezintă o altă particularitate pe etichetă, care poate fi considerată o practică comercială incorectă. Astfel pe eticheta produselor ”Capricii și Delicii” pate cu ficat de rață și pate cu ficat de gâscă, în imediata apropiere a denumirii produsului, apare o pictogramă ”45% ficat”. Din prezentare ar rezulta că este de vorba de pate cu ficat de rață/gâscă cu 45% ficat. Însă, surpriză, citind eticheta, vom observa că ambele produse au 40% ficat de pui și numai 5% ficat de rață/gâscă. APC România consideră acest lucru drept o practică comercială incorectă, care poate induce consumatorii în eroare.

Conform art. 6 din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii, cu modificările și completările ulterioare, ”o practică comercială este considerată ca fiind înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt , în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe” dintr-o serie de elemente.

„Având în vedere că etichetele celor trei produse sunt concepute într-un mod care poate însemna inducerea în eroare a consumatorilor, APC România solicită în mod public celor două companii producătoare modificarea etichetelor produselor, astfel încât consumatorii să poată face o alegere corectă, fără a fi influențați în mod fals să cumpere un produs pe care altfel nu l-ar fi achiziționat. APC-Romania va continua sa monitorizeze practicile comerciale si sa actioneze ori de cate ori va identifica practici comerciale incorecte. Initiativa APC-Romania face parte din “Campania Nationala impotriva practicilor comerciale incorecte pe piata din Romania”, demarata la data de 1 septembrie 2013” a precizat Domnul Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu, Presedinte APC Romania

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată în 10 februarie 1990. APC-Romania este singura organizatie de utilitate publica, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor - BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici şi instituţiile statului.Pentru mai multe amănunte puteţi apela numărul de telefon: 0723.004.407 (Domnul Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu, presedinte APC Romania) sau puteţi scrie la relatiipublice@apc-romania.ro."

Ficat doar 15% , nu din belsug, insa apa, da!

Ficatul de rata este DOAR 5%

Ficatul de gasca este DOAR 5%

joi, 14 august 2014

Vitele pe care nu le mai avem sau "asasinarea" biodiversitatii

(c) Tiberiu Cazacioc
Rasa Sură de stepă? Rasa moldovenească cu tipul bucșan? Rasa Roșie de Dobrogea? Unde mai sunt crescute animalele astea? Ce bovine autohtone se mai cresc în România? Răspuns: un efect al globalizării este uniformizarea diversitatii în ce privește rasele de vite/bovine crescute, exploatate și sacrificate local.  Douăzeci și cinci de ani de piață liberă, de haos, de dresare a consumului, au făcut ca vitele pe care le vedeți în tabelul de mai jos, dintr-o carte de specialitate, să nu mai fie crescute. Se poate spune că productivitatea, progresul genetic, metisarea și consumatorii ne-au adus aici. Oare? Este corect ca astăzi să mai avem diversitatea de feluri de carne de vită, de vaci de lapte odinioară? Unde începe și unde se termină, cu adevărat, slăbiciunea lanțului agroalimentar, care pretinde că a reacționat la piață? Mai degrabă este de crezut că tot lanțul agroalimentar este de vină și responsabil pentru subminarea agriculturii țărănești. Omogenizarea laptelui industrial a fost un procedeu impus de industria lactatelor, în anii '70. 
(c) Tiberiu Cazacioc

miercuri, 13 august 2014

Oameni pe care i-am cunoscut: Ghiță Bârză de la Tălmăcel

(c) Tiberiu Cazacioc
Pentru a înțelege povestea trebuie să vedeți. În anul 2008 organizam diverse evenimente în marja Târgului Țăranului, la Piața Amzei, cu multă plăcere. Jocuri libere despre hrană, ingenuitate, produse țărănești. Am creat "Ziua producătorului". Și de atunci nimeni nu cred că a mai îndrumat așa ceva. Vedeți în imaginile de mai jos, conceptul. Aveam la dispoziție o căsuță, în care puteam crea povești. Despre un producător, locul de unde vine, într-o scenografie și cu texte ad-hoc. Personajul fiind chiar el, țăranul, fermierul. Așa s-a întâmplat că am lucrat împreună cu Ghiță de la Tălmăcel la crearea a un pic de știință despre cârnați, produse carmangerie, locale. Pe scurt am avut hapenning, poveste, comunicat de presă, un context de comunicare local. Și eu MC. Totul a fost posibil, în acel proiect de câteva luni, eforturilor lui Doru, ale Danielei, ale multor parteneri de la Primăria sectorului 1.

(c) Tiberiu Cazacioc
(c) Tiberiu Cazacioc
(c) Tiberiu Cazacioc
(c) Tiberiu Cazacioc
(c) Tiberiu Cazacioc
(c) Tiberiu Cazacioc
(c) Tiberiu Cazacioc
(c) Tiberiu Cazacioc

marți, 12 august 2014

#SCANDIA, #VASCAR, #HAME: Care este adevărata reţetă de pate de ficat?

Încercaţi un pic de exerciţiu de creativitate. Sau de imaginaţie. Sau căutaţi în Internet. Ce credeţi, cum credeţi că trebuie preparat pateul de ficat? Scrieți pe o hârtie cum anume se prepară. Căutaţi la magazin produsele preferate. Observaţi cum sunt aşezate pe raft, în funcţie de preţul lor. Dar acesta este un efect al calităţii lor. Şi citiţi etichetele lor. Veţi observa ceea ce vă ascunde publicitatea şi marketingul în sensul că adesea conţinutul este scris mic, mic, foarte mic. Dar conţinutul procentual de pastă de ficat face diferenţa. Mai mult, ingredientele fac diferenţa. Vreau să vă propun un exerciţiu de reflecţie, pentru asta am inserat în articol un facsimil al unei rețete de pateu de ficat comunist, produs industrial. Reflecția propusă este: de ce pateul industrial din timpurile comuniste nu avea nicio umplutură aiurea în reţetă? Ce componente sunt acolo? Comparaţi la întâmplare cu #SCANDIA, #VASCAR, #HAME şi multe alte branduri şi vedeţi care este diferenţa la componente. Doar carne, slănină, ficat, carne de pe beregată, grăsime de supă, ceapă prăjită? Doar amestec de sărare, zahăr, măghiran, piper, boia de ardei, nucșoară? Știți ce ar spune industria alimentară, dar nu poate? Că ar da faliment. Evident. Nimic din ce este de calitate nu dă profit în producție industrială. Ce, am înnebunit? Suntem în Occident?



Oameni pe care i-am cunoscut: Coșul de legume, alese!

Consumați de la Coșul de legume? Andrei Barbu? Ani la rând am avut de-a face, mai bine sau mai rău, cu Târgul Țăranului. Sau Earth Market, cum i-am spus după ce a devenit o piață Slow Food. Unul dintre cutezătorii care au încercat și au perseverat în legumicultura pentru un grup țintă, educat, a fost Andrei Barbu. Ca atunci când refaci istoria unui proiect, răsfoiam imaginile pe care le capturam sâmbetele și duminicile la piața noastră, așa am descoperit că Andrei Barbu era demult în piața noastră. Dar anii trecuseră și el cu partenerii săi își urmaseră drumul. L-am mai regăsit pe Andrei .....la un seminar RNDR unde îl propusesem ca invitat alături de alții, importanți, din mișcarea pentru hrană din România. Apoi am avut


ocazia să îl propun și pe Andrei și Coșul cu legume, la un eveniment Eurosfat, la Palatul Parlamentului. Nu sunt autorul succeselor lor, în nici un caz. Dar l-am recomandat și susținut pe Andrei și echipa sa, ori de câte ori s-a putut. Pentră că agricultură cu suflet și respect, puțini mai practică, azi în România. Găsiţi produsele muncii lor, în locuri selectate, anume. LINK

(c) Andrei Barbu, Cosul de Legume



sâmbătă, 9 august 2014

Allrecipes.com și porumbul fript în de toate

Cum gătiți la bloc porumbul? Aici. Bine, dar voi în câte feluri preparați porumb fript și cu ce sosuri? Și la porumb fript suntem în urmă prin lipsa de imaginație. Niște cetățeni de pe alte meleaguri s-au gândit să frigă porumbul și să îl înfășoare în bacon, șuncă. Yahooooooooooooooooo!!!! De la Allrecipes.com.

(C) Allrecipes.com

vineri, 8 august 2014

O aplicație de pus în Android: Evernote Food 2.0

Dacă folosiţi Evernote, utilitarul Google Chrome cu care vă puneţi notiţele în cloud, iată că aceeaşi companie Evernote Corporation oferă şi Evernote Food. De ce? Memoraţi 1) Rețete; 2) Restaurante; 3) Agenda de rețete proprii: 4) Mese pregătite, fotografii. Încercaţi pe dispozitivul mobil, oriunde v-ați afla. 


Vinete mov-alb

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când văd mai mult de un tip de legumă la piaţă, mă încânt. Înseamnă că mai putem spera. Sau că eu de-abia acum aflu că totuși diversitatea mișcă. Așadar iată în acest articol niște culori minunate. La pătlăgele. 

Vinete cu alb (c) Tiberiu Cazacioc

joi, 7 august 2014

Celu' Dovlecelu'

Tot la piața despre care vă vorbean, niște dovlecei stăteau aparte. Rotunzi, rotofei, nu lunguieți. Ați avut relații cu dovleceii sferici? Soția îmi spune că sunt potriviți pentru umplut. Interesanți, bravo lor!

Celu' Dovlecelu (c) Tiberiu Cazacioc
Celu' Dovlecelu (c) Tiberiu Cazacioc

miercuri, 6 august 2014

Numai pentru brăileni din toate părțile, uniți-vă. Ghionea revine.

Moara Ghionea. Cornulețe din aluat cu borș? Pâine de calitate și credință în produsul bine făcut, de accea azi vă scriu despre o ieșire în buricul României, a unui brand local, de la Chiscani, Brăila. Magazinul despre care am scris de curând este chiar un adevăr. Astăzi vă ofer, prin amabilitatea d-nei arh. Stela Ghionea, profesor universitar la UAIM și partener al fratelui dânsei, Cristache Ghionea cel care conduce fabrica, imagini cu decorațiunile și marcarea culturală a magazinului care oferă brutărie și patiserie de calitate, aduse de la Brăila. Dar despre povestea afacerii Ghionea, a trudei și credinței în produse alimentar, pâine, dulciuri, așa cum trebuie, de calitate, voi reveni. Deocamdată, imagini de interior. Adresa? Calea Moșilor, înspre Bucur Obor, pe partea dreapta, înainte de magazinul Mega Image de pe stânga, de lângă Bancpost.

Moara Ghionea, magazin (c) Tiberiu Cazacioc

Moara Ghionea, magazin (c) Tiberiu Cazacioc
Moara Ghionea, magazin (c) Tiberiu Cazacioc

Moara Ghionea, magazin (c) Tiberiu Cazacioc


Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală, fără România

Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală, fără România. Da, în ultimii doi ani, România nu a mai avut un cadru de consultare multi-stakeholder, precum în celelalte state membre. Vă dau ca exemplu ENDR, care este o rețea a RNDR din fiecare stat membru. Mai departe explic de ce această construcție este importantă ptr. România. Europa, adică Europa aceea care formează o uniune, a inclus, în multele mecanisme de lucru cu societatea civilă, la nivelul fiecărui stat membru, o rețea de dezvoltare rurală. Istoric această rețea s-a născut probabil ca o necesitate impusă de evoluția Politicii Agricole Comune. Nu mă gândesc că a fost și nici avea cum să fie, o instituție creată și dictată de Comisia Europeană. În 2007 și România trebuia să aibă o Rețea Națională de Dezvoltare Rurală. S-a întamplat mai târziu, după multe suferințe birocratice și instituționale, de-abia în 2010. Dar nu intru în acest subiect, îl voi dezvolta altădată. Importanța unei astfel de rețele (formată din organizații ale societății civile non-guvernamentale, organizații de dezvoltare rurală) dacă Europa ne împinge de la spate, este dată mai ales de faptul că aici la Românica coagularea unei rețele de contrapondere civilă a greutății pe care o dețin structurile de putere publică în domeniul agriculturii, este un lucru care ar dura ani buni. Eii bine, cum-necum, în 2012, viața scurtă a RNDR a încetat. De politețe în situl ENRD, apare România. Dar RNDR, canci (sic!)






Despre tomatele mici

V-am dat un pic trezirea cu acest titlu. Sper să vă deschidă bine și curat dimineața subiectul meu. Eu am dat o raită pe la piața noastră urbană. Să măsor subiectiv evoluția ei. Și anume sezonalitatea, diversitatea. Și am găsit într-o piață asediată de tomate cu coaja tare, că așa vor clienții, o lădiță cu tomate mici și pricăjite. Așa că am luat 1 kilogram. La 2 RON/kg. vs. celelate tomate, vedeți comparația în imagine, tomate mari care costă 4 RON/kg. Așadar m-am înscris și eu în campania de susținere a tomatelor urâte, neobișnuite, mici, foarte mici. Că așa le-am găsit. Poftă mare și mergeți și voi la piață să căutați tomatele ciudate. Sunt gustoase.


marți, 5 august 2014

Europa si dialogul cu societatea civila

Good Food, Good Farming Campaign sau Good Food March, vă mai aduceți aminte? David și Goliat. David sau Goliat. Ultimii șapte ani au fost marcați de reașezarea raporturilor de forțe, în societatea europeană, în ce privește modelarea agriculturii și reforma Politicii Agricole Comune. Good Food March a fost doar una din sutele de manifestații care au pledat pentru agricultura familială, agricultura țărănească, agricultura pe suprafețe mici. Nu, nu murim de foame dacă vor exista în continuare sute de mici ferme. Doar producția și distribuția poate fi alta. Dar calitatea ar fi mai bună. 

Primo: lupta între forțe

Sumarizez ceea ce am urmărit în ultimii ani, la nevoie pot demonstra, deși ar fi nevoie de un doctorat pe tema asta. Grupurile care s-au confruntat în jurul PAC au fost două în mare. Unul cel al societății civile, format din organizații ale micilor fermieri, ale țăranilor fermieri, organizații de dezvoltare rurală. Aici au intrat și organizațiile importante de mediu precum WWF dar și ce ecogastronomică, Slow Food International. Asta ca să enumăr pe scurt. Celălalt grup a fost celălalt al lobby-ului agroindustrial, cum adesea se spune, în mod critic. Au fost șapte ani, dar mai ales patru ani finali, ani până în 2013, de aprige bătălii politice. Și în stradă, dar și în birouri. Aici s-a ajuns.


Secundo: succesul

Una din bătălii a fost aceea a formării comisiilor de expertiză, din reprezentanți ai societății civile. Aceste comisii care asistă DG AGRI la luare anumitor decizii, cu rol consultativ, erau la un turning point. Se formaseră ca expresie a unor raporturi de forțe, la sfarșitul anului 2006, iar în decembrie societate civilă europeană legată de agricultura familială, cu tentă anti-coporatistă, a cerut o altfel de reprezentare, echilibrată. Ceea ce s-a și întâmplat. Astfel și Slow Food Internațional este din iulie a.c. membră a unei dintre comisii. Dar și alte organizații ale societății civile.

PS: Nu acelaşi lucru se poate spune despre felul cum se lucrează cu societatea civilă la MADR. Pe parcursul pregătirii PNDR a fost în mare ok. Dar cum stăm cu RNDR? Dar nu este vina numai a celor de la MADR. Dialogul social stabilit prin lege, se bazează pe legea numerelor mari. 

The Directorate General for Agriculture and Rural Development (DG AGRI) of the European Commission has today finalised the review of the composition of the civil dialogue groups dealing with matters covered by the Common Agricultural Policy such as environment and climate change, animal products, organic farming, forest or quality and promotion.

Civil dialogue groups provide an important forum for consultation, providing high-level input from a wide range of sources and stakeholders in the form of opinions, recommendations and reports, complementing other sources, consultations and in-house expertise of the European Commission. DG AGRI is fully committed to intensify the debate with the citizen trough civil dialogue groups and in other instances.



#AQUA CARPATICA vs. Naturel, cât mai naturel

#AQUA CARPATICA? Apa la bidon mai sare cu un competitor în față. NATUREL. Toate atributele și farmecele marketingului sunt aici. V-ați întrebat vreodată ce înseamnă pentru dumneavoastră apa de izvor, adică ce anume vedeți în mintea dvs. Și ce vor să spună acești antreprenori minunați și cuvintele lor înșelătoare: că au găsit așa, un izvor, o izbucnire de apă și hop cu fabrica peste ea? Hai să fim serioși, este vorba de apă din pânza freatică. O banală captare. Cum anume demonstrează că este apă de izvor? Nu au cum și nu au de ce. Apa de izvor este ceea ce dânșii vor. 


1) NATUREL adică natural, nu? Imediat se produce declicul. Nu, ei nu zic că ar fi naturală. Sau probabil că la OSIM nu aveau cum să înregistreze natural.  
2) Apă naturală de izvor? Dacă este de la izvor, nu ar trebuie să fie naturală? Și există cumva opusul, apa artificială? Nu prea.
3) Sursă arteziană Valea Nandrii? Păi asta este numele unei localități, după cum ne arată Google și România liberă. Nu este chiar numele unei văi ce ar sugera ape curgătoare. Primele 10 rezultate ne arată că nu se scrie nimic despre Valea Nandrii pe Internet
4) Se aude #AQUA CARPATICA? Cei de la Naturel dau și ei apă cu nitrați și nitriți 0. 

luni, 4 august 2014

Etichetarea cârnaților din porci clonați

DG AGRI (directoratul de specialitate încă condus de dl. Dacian Cioloș) a lansat o licitație pentru a răspunde unei teme publice, și anume servicii de cercetare despre cum anume să se realizeze etichetarea produselor alimentare din animale clonate. Cred că este o temă etică, legată de industria alimentară, la care merită să ne gândim. Dumneavoastră care citiți aceste rânduri, ați vrea de exemplu să fie etichetate și cum anume, produsele de la animalele clonate. Așa de chichi? Dacă vă întrebați de ce oare v-ar interesa asta.

Propun, pornind de la acest anunț de licitație, niște observații. Care subliniază câte ceva.

1) Orice politică publică, darmite una europeană, are nevoie de un studiu, evaluări de impact, sondaje de opinie adesea. În Europa mecanismele de elaborare a politicilor sunt complexe, complicate și greoaie, dar nu se poate spune că nu implică societatea. Mă refer la CE. 
2) Dar. Nu oricine și orice are nevoie de o politică publică. De exemplu, cel mai adesea, cei mai mulți din cei ce guvernează România, nu au nevoie de politici publice. Se ghidează după inspirația divină. În general politicile publice din România se bazează pe epifanii. Așa se risipesc foarte mulți banii de la niște direcții de acțiune spre profitul unora sau altora. Dar măcar să se spună pe față, nu?

#URSUS demolator din victorie în victorie

Involuntar, Ziarul Financiar ne arată fața lui #URSUS demolatorul. Aveam și noi o industrie a berii autohtonă, și pe asta au distrus-o multinaționalele fabrică, cu fabrică. Mă scuzați că așa de dimineață, vă scriu despre bere. Dar firul acesta roșu îmi stă în minte: Heineken demolează fabrică de bere, Griviţa, uite aşa. La Filaret, fabrica de bere Bragadiru a încremenit de peste 15 ani. Dar în vecinătate, culmea marketingului, o berărie denumită Bragadiru, vinde bere Heineken, chipurile germană. Iar la Cluj Napoca mişcarea a fost mai demult. Astăzi deci, un memento despre berea românească de pe vremuri. Şi o trecere în revistă a faptelor #URSUS Breweries. Anul şi demolare, ăsta da urs. Păcat că de la prima fabrică privatizată din România, prin vânzare publică de acţiuni (remember dl. Theodor Stolojan), s-a ajuns doar aici.


sâmbătă, 2 august 2014

Din oaie, de oaie

Am pus la acest articol, o imagine colaterală, care marchează, la Provița, locul unei tragedii. Dar să vorbim de oi. Despre nişte produse interesante şi de testat. Cei care se ocupă de brandul ARTESANA lucrează pe șest. Am văzut toată gama de produse cu care sunt prezenți acum în magazin. Surpriză. Produsele din lapte de oaie sunt făcute la compania X, să zicem, asta este un nume fictiv. Produsele din lapte de vacă, la compania Y. Miroase a marketing cover-up, precum fac de ani de zile cei de la DELACO. Care nu sunt producători. Dar testați în continuare ARTESANA, singurele produse lactate din lapte de oaie, de care știm. De ce nu se prepară și la modul artizanal? Hai oieri români, hai ciobanu Ghiță!



vineri, 1 august 2014

Hot-dog-ul românesc

Există şi hotdog românesc. Cred că ar trebui interzisă folosirea anumitor cuvinte, în mica şi marea publicitate. Sau în firmele ce însoţesc micile magazine. RUSTIQ? Sau MERINDE? Nu este ce credeţi, este doar un chioşc de lângă o şcoală, unde se vând nişte preparate alimentare industriale. Mai tricolore la firmă, dar la fel de proaste la stomac. Este drept că aici ar trebui să intervenim cu buzunarul nostru. Nu cumpăraţi de la Merinde. Căutaţi în DEX şi o să vedeţi că sunt, ar trebui să fie, altceva decât hot-dog-ii.