Restograf.ro revine cu un nou pivot la sfârșit de iulie. Vinul, vara, răcoare (sau canicula) și propuneri de contexte de a gusta plăcuta băutura, la o vinotecă, cramă, delicaterie. AICI recomandările. Restul este decizia voastră.
vineri, 31 iulie 2015
Micii fermieri si agrotehnologia, insa in Africa nu in Romania
Romania este o tara de mici fermieri. Romania este o tara care se afla in prima linie a telecomunicatiilor, a penetrarii Internetului (nu insa la punct fix). Cu toate acestea, abundenta de care vorbim, nu a dat nastere nici unei politici publice de sustinere a agrotehnologiei pentru micii fermieri, nici unor proiecte importante, private. Este paradoxul in care traieste Romania, prea multe resurse, prea bogata, si de aceea subutilizata (nu sub exploatata). Cititi un articol BBC despre tehnologie, IBM si micii fermieri in Africa si mirati-va. Fara sa faceti analize comparative sofisticate. Romania ar putea fi vectorul combinatiei dintre traditie, tehnologie si ecologie. Dar nu este si nu va fi niciodata. Pentru ca isi stabileste mize marunte de dezvoltare, toate tintind dezvoltarea cantitativa, incrementala si dialectica.
Guvernul susține sezonalitatea producției de fructe autohtone
"Grădina cultivată cu fructele viitorului!" Acest angajament hotărât și viguros, care are ca obiectiv creșterea producției și consumului de fructe autohtone se va concretiza prin suportul acordat cercetării științifice naționale. O astfel de orientare a guvernului este interesantă, deși pare că urmărește să desființeze sezonalitatea. Pe de altă parte, angajamentul de susținere a cercetării este interesant ca demers de politică publică pentru a avea fructe autohtone tot timpul anului. Deja s-a alocat o sumă importantă pentru identificarea din cele peste 3.500 de varietăți de fructe, pe cele care rezistă la condiții extreme.
Notă: Este vorba de guvernul Marii Britanii și al Irlandei de Nord, prin
Department for Environment, Food & Rural Affairs, iar mesajul este "The best of British all year round"...Nu, nu guvernul României, nici MADR, care încă nu se gândește la producția autohtonă având ca caracterstică sezonalitatea.....
joi, 30 iulie 2015
Rahat bilingv Praktiker
No shit. Avem parte de rahat de la Pratiker. De la casă la acasă, ceea ce este o deviza extraordinară. Dar nu este la fel de clar de ce numele produselor, sortimentul, nu sunt integral bilingve ci doar parțial.
În română, "Rahat turcesc - Rahat cu fistic".
În engleză, "Rahat turcesc - With pistaccio"
Parțial Praktiker.
miercuri, 29 iulie 2015
luni, 27 iulie 2015
Vanzari si profituri in scadere la McDonald's, dar USA
Cum bine spune Mark Stevens, CEO of marketing firm MSCO, Inc.| Bestselling Author of Your Marketing Sucks & King Icahn.
*US same store sales down 2 percent
*Net profits sagging 13 percent
*Net profits sagging 13 percent
Aegean Slow Food Festival #cevrecietkinlik @cevrecietkinlik
În timp ce Grecia a luat-o pe drumul mântuirii, la confluența a două culturi, cea greacă și turcă, este organizată o reuniune gastronomică bilaterală, Festivalul Slow Food al Mării Egee. Ca să vedeți că o latură mai puțin vizibilă a culturilor locale, se împletește beyond politics.
Slow Food International Press Review - July, 17 - 23
What did it happen in the field of slow, very slow food in the last weeks?
Slow Food International Press Review
Dear Slow Foodies,
Here is our weekly selection of articles:
Several articles feature Carlo Petrini's visit to Brazil:
On Saturday, July 18 he attended the launch of the second "Festival Binacional de Enogastronomia" in Santana do Livramento / Rivera, on the border between Brazil and Uruguay:
Brazil, Instituto Rio Grandense do Arroz: http://bit.ly/1Ojt3WoBrazil, Página Rural: http://bit.ly/1IanWDj
He attended the first edition of Mesa ao Vivo RS in Porto Alegre on Wednesday, July 22:
Brazil, Abrasel: http://bit.ly/1Ki2CTk
Brazil, Jornal do Comércio: http://bit.ly/1OnT4Uy
Brazil, BrandPress: http://bit.ly/1eiH1eY
Brazil, JorNow: http://bit.ly/1gPI9ss
Brazil, Maxpress Net: http://bit.ly/1Ig1j0t
He signed a technical cooperation agreement on Thursday, July 23 with the Ministry of Agrarian Development (MDA) to promote and support the production and consumption of food from family farms and rural settlements in the country:
Brazil, Portal do Ministério do Desenvolvimento Agrário: http://bit.ly/1Oz6pKDBrazil, Centro de Inteligência do Feijão: http://bit.ly/1CWVGYP
Japanese in Istanbul / Maras Dondurmasi / Turkish Ice Cream
NOTĂ: Propunere de la Iulian Duțu...Diferența dintre o înghețată industrială și una artizanală. Stă uneori în măiestria, aparent inutilă, de a jongla cu oferta până la a crea o impresie de neuitat și memorabilăăăă....
duminică, 26 iulie 2015
Clair de Lune....Claude Debussy for Frankie and Johnny
Am vizionat pentru a treia oara "Frankie and Johnny" cu Al Pacino si Michelle Pfeiffer, o poveste romantica despre cum poate o terapie ad-hoc sa vindece si sa uneasca suflete. Melodia suport a povestii de dragoste dintre Frankie si Johnny este Claire de Lune a compozitorului Claud Debussy.
vineri, 24 iulie 2015
Despre sifoane si paranormal
Ce să consum, o apă minerală Bucovina, promoțională la 1,5 lei sau un sifon de viață lungă tot de 1,5 lei?
Urban Fest la București, 2015
Urban Fest. 2015. A fost un proiect propus din scurt, rezolvat repede, a convins multă lume să dea o mână de ajutor. Meritul altora. Ca deobicei, s-a întâmplat să fiu pe acolo. Eu am lucrat la o chestie banală de culise, colectare conținutului pentru expoziție, partea de dat la butoane la sală, și o moderare de atelier. Unde poate am tutuit pe unii și alții. Dar și eu sunt dispus la așa ceva nu?
Urban Fest a fost un eveniment conferință, expoziție, dezbateri, dedicat orașelor inteligente. Și Dâmboviței ca un vehicol și axă verde a orașului. După semn imaginile continuă....
De ce suedezii sustin micii fermieri? Despre fân la MȚR
Din proiectul Tranzițiile fânului poți afla destul de multe pentru a fi pus pe gînduri. Fânul este produs, nu se face de la sine. Are un ciclu economic aparte. Producția de fân nu este parte a sistemului productivist de azi, decât parțial. Funcționează două paliere în realitate. Un palier al producției de fân pe subvenție, care este subvenționat. Și un alt palier, cel care folosește mai mulți arini decât trebuie pentru a face umbră. Un proiect expus la Sala Acvariu a Muzeului Țăranului Român, cu niște suedezi, cu Anamaria Iuga și Bogdan Iancu, Monica Stroe. MORALA: Și suedezii au avut biodiversitate, pajiști și acum se luptă să păstreze ce mai au. MORALA I: Guvernul suedez sprijină micii fermieri. GALERIA FOTO după semn......
Vodafone acest Poltergeist al României #VodafoneBuzz
Păi nu? Un fals cultural. Sau poate noi suntem niște falsuri? Ghiță ciobanul a fost absorbit de marketingul Vodafone. Înainte era el însuși un anonim cetățean român, îmbrăcat banal de la chinezi. Sau turci. Astăzi a trecut granița din realitate în virtual.
PS De ce doar asta? Pentru este vorba de un cioban împâiat care vinde cartele. Și am vrea ca Vodafone să salveze ciobănitul nu profitul. Sau nu?
PS De ce doar asta? Pentru este vorba de un cioban împâiat care vinde cartele. Și am vrea ca Vodafone să salveze ciobănitul nu profitul. Sau nu?
Domnilor nu v-aș dori așa ceva.. DonCafe se joaca cu.....
Mică? Mare? Măcinată? Poate vioaie și tare. Fără lapte, fără zahăr.
De rută bucureșteană.....Transcentral Urban Bucuresti si tururile alternative
Tururile alternative, încercați interestingtimes.ro Credeți că vă cunoașteți orașul? Anul trecut și cred că și acum doi ani, s-au născut câteva proiecte de tururi urbane. Pluteau în aer din primul deceniu de după anul 2000. Adică prin 2004-2005 când se vorbea despre Transcentral Urban București. Dacă despre TUB vreți să aflați mai multe, căutați AICI. Ideea este că acest tururi fac legătura cu proiectul nostru și umplu un gol. Nu îți oferă o vilă la masa de joc, dar este clar că în materie de turism urban, de tururi urbane ghidate posibilitățile sunt imense. V-ați gândit vreodată la cum ar fi să plimbi lumea pe acoperișurile orașului?
Supa lui Warhol renunta la ......aromele artificiale
Regretăm dezamăgirea industriei alimentare dar trendul se amplifică. Campbell renunță la arome artificiale.
joi, 23 iulie 2015
Numai în România se produce așa ceva?
RETETE CONSCRATE ROMANESTI. O reglementare care a creat ceva ilogic, ca sens, fără susținere culturală. Sau despre cum se face patrimoniu alimentar fără să ai studii, nici eu nu le am, din cabanosul românesc. A dovedit cineva că produsele, nu rețetele lor, sunt specific românești?
Conscrate de cine? De MADR împreună cu industria alimentară? Vi se pare că pot valida cultural rețetele românești? Se pricep la altceva, dar nu la mâncare.
Sa manince mere cine poate, din Romania
La AGROINTEL am gasit recent un videoclip cum nu face nici o organizatie de pomicultori din Romania, pe banii lor. Cred că își urăsc clienții, pomicultorii români, ce spuneți? Clipul moldovean, poate patetic, spune un lucru simplu, pe care noi, europenizatii, nu vrem sa il spunem. Cumparati romaneste, cititi etichetele si alegeti de la noi! Iar cei care face politici publice se multțumesc să dea doar dimensiune mărului pe bani europeni, dar nu și să stimuleze consumul când nu se mai dau fonduri dincolo de cele 9 luni ale programului, în fiecare an.
Cooperati, cooperati, c-o-o-p-e-r-a-t-i-v-a
O cooperativă poate fi un big employer, poate fi un alt tip de coprorație. Dacă ajunge mare, mare de tot. Până atunci, de-abia intrat în vocabularul corect politic al ministrului agriculturii, iată ce înseamnă o mișcare internațională și un grup de cooperative. Că tot ne gândim la țărani, mici fermieri. Link
miercuri, 22 iulie 2015
Z-E-A-M-I-L...Zeamil pentru copil
Am săpat ieri prin arhiva familiei și ce am găsit? Am găsit ceea ce am crezut că face parte din istoria noastră. Alimentară, ca să spun așa. Un prospect de Zeamil. Zeamil era o substanta substitut folosită în alimentația copiilor, înainte 1989. Nu știu dacă mai există. Este ceva din porumb, ceea ce azi ar fi un aditiv probabil, care servea drept bază pentru mâncăruri, în lipsă de lapte, la prepararea a diverse chestii.
Nu știu dacă face Zeamil face parte din galeria produselor și a ingredientelor alimentare care, renegate fiind în timpul comunismului, au revenit în mainstream și au devenit fashionable, like soya.
marți, 21 iulie 2015
Spotlight: Food startups in the states...bbbubble?
O frază am reținut din analiza TechCrunch referitoare la evoluția industriei food în lumea dezvoltată, iată: Fast food is no longer content to be fast; it now wants to be casual, local and green, tapping into an alert and voracious market.
6.4 asta da poartă in casăăă..consultanță gratuită pe PNDR
10 idei de proiecte, pentru consultanță gratuită! Una din mizele PNDR 2014-2020 este să scoată lumea din pământuri și să susțină start-up-uri la țară cu niște bani europeni. Din ce cunosc, acest tip de finanțare nu a mai existat în ciclul anterior. Paleta de CAEN-uri de înființat la țară este imensă, ce vrei și ce nu vrei, se poate face. GEA Strategy & Consulting S.A. Încercați că este degrabă.
luni, 20 iulie 2015
Fructe de mare congelate la "Restaurante cu pretentii si cu mezeluri expirate"
Din culisele restaurației din România, din care aflăm prea puțin, prea rar: mezeluri expirate și fructe de mare congelate. Cum, spuneți dvs., ar trebuie să fie altfel? AICI
Lăsăm deoparte teoriile conspirației conform cărora ANPC s-au dus acolo și nu la alții, pentru că. Restaurația din România este aproape nulă, dacă raportezi doar câteva excepții minore la nivel de țară, la ansamblul tavernelor care se nasc, pretind și mor, după un an-doi.
duminică, 19 iulie 2015
sâmbătă, 18 iulie 2015
Danemarca 100% agricultura organica/ecologica
In urmatoarele decenii, 2020 și un pic, guvernul Danemarcei si-a propus sa ajunga la 100% agricultura organica. Eu prevad ca toata agricultura Romaniei va deveni si ea organica. Fine Dining Lovers aici
Food in Hamcearca
Hamcearca este un sat și un centru de comună de pe valea Taiței, în podișul Dobrogei de Nord.Este situată pe linia de drum județean DJ222A care face latura de vest a Parcului Național Munții Măcinului, de la Luncavița spre Horia, dinspre nord spre sud. Am făcut o pauză la o masă la vărul meu Marin și la Marieta. În pauza de masă la ei am fotografiat hrană și contexte. Fotografiile sunt cu drept de autor, evident. La mine.
Dunărea la Smîrdan
Smîrdan este localitatea pe care o vedeți în fundal, noi fiind în trecere dinspre Brăila spre frumoasa Dobroge. O plăcută trecere cu bacul spre Dobrogea. În una din fotografii vedeți în spate, în fundal, brațul de Dunăre care vine de la Hârșova, dinspre Măcin. Smîrdan este locul unde s-a mutat în anii '60 ai secolului trecut fratele bunicului meu, unchiul Haralambie. Cazacioc. Din această cauză o ramură a familiei a trăit și trăiește la Ghecet, azi numită Smîrdan. O localitate unde românii au scufundat un vas militar al turcilor în cursul războiului de independență. Dar se vede că și această zonă a fost cucerită de bărci cu motoare, pentru că în vecinătate se află Insula Mică a Brăilei. Fotografiile sunt ale mele, cu drept de autor. Continuați? Mergeti la articol, in continuare.
Zolotoi Vek sau secolul de aur: halva ucraineană
Războiul din Ucraina se revarsă alimentar și la București, deși timid. Pe ici pe colo, se înfiripă segmente de comerț cu produse alimentare din estul sălbatic. Ost Markt în cartierul Tineretului lângă piața Norilor, magazinele din Moșilor și Pache Protopescu, încercarea tristă de a păcăli clienși, din str. Paris. Dar vă scriem să vă semnalăm produse și din Ucraina. Acum vedeți halvaua Zolotoi Vek.
Creștinii iau cu asalt magazinul iranian
Încă o poveste din viața unui consumator de hrană cu pedigree. Creștinii i-au exasperat pe iranienii care țin acest magazin din Calea Moșilor, București. Un strigăt disperat din anunțul de pe ușă: "Nu vindem alcool!" Dacă este scris pe firmă că este iranian, arăbesc (iar unele produse sunt turcești) de ce caută alcool la ei? Ca să îi enerveze sau pentru că nu sunt educați. Creștinii, zic. În Istanbul magazinele cu alcool sunt puține în cartiere, sunt specializate și vând numai liquors. Este drept că în magazinul iranienilor găsiți niște produse alimentare, gen conservate, interesante. Recomandat de Observatorul gastronomic.
vineri, 17 iulie 2015
Arla Food Innovation Food Challenge @cbc_cup
Lupta se dă nu numai în aplicații informatice pentru dispozitive digitale mobile, de găsit taximetriști de ocazie. Ci și în inovația în domeniul hranei. Food innovation.
În cadrul unei mari competiții globale dedicate inovatiei tehnologice Creative Business Cup, a fost creată o secțiune Food Innovation. Sponsorul este ARLA.
Substanța fundament pe care ARLA vă provoacă să o folosiți pentru inovație este laptele. Mai mult amănunte aici.......
Vrem brânza numai din lapte...Petitia Slow Food
Semnati? Poate face valuri internationale. Ca de acolo ne vine parte din branza. In Italia este interzisa folosirea laptelui praf in producerea branzei, interdictia fiind fundamentata de pastrarea traditiilor. Apropos, stiti de ce a aparut laptele praf?
Cheese 2015 si branza de burduf, prezidiul Slow Food
Prezidiul Brânza de burduf va fi prezent la evenimentul Cheese 2015 acolo unde se va discuta despre situatia proasta a zonelor montane.
Restograf recomandari pivotate
La sfârșit de săptămână, Restograf repune în poziție review-urile și astăzi le pivotează pe principiul masa în oraș cu un pic de distracție. Sper să nu fie localuri din alea unde mergi cu timpanele sparte.
Pastila de regulament: Vitamina C
Vitamina C. Mențiunea poate fi utilizată doar pentru produsele alimentare care asigură un aport zilnic de 200 mg de vitamina C. Pentru a putea fi înscrisă, mențiunea trebuie însoțită de o informare a consumatorului cu privire la faptul că efectul benefic se obține în condițiile unui consum zilnic de 200 mg, în plus față de aportul zilnic recomandat de vitamina C.
Ce se poate scrie pe produs și nimic altceva:
joi, 16 iulie 2015
Pastila de regulament: Nuci
Nuci. Mențiunea poate fi utilizată doar pentru produsele alimentare care asigură un aport zilnic de 30 g de nuci. Pentru a putea fi înscrisă, mențiunea trebuie însoțită de o informare a consumatorului cu privire la faptul că efectul benefic se obține în condițiile unui consum zilnic de 30 g de nuci.
Ce se poate scrie pe produs și nimic altceva: Nucile contribuie la îmbunătățirea elasticității vaselor de sânge.
Campanie: semnati petitia Slow Food de sustinere a interzicerii laptelui praf in branza
O fi in Italia, unde legea interzice branza SI cu lapte praf, dar este o atitudine de sustinere a patrimoniului cultural. AICI AICI AICI
miercuri, 15 iulie 2015
Brânză? Cheese 2015 #SlowFoodHQ
Prezidiul Brânza de burduf este și el prezent la evenimenul Cheese 2015. Presiunea economiei de tip industrială pun in pericol culturală alimentară dar și agricolă de la înălțimi. Și în România se discută despre valorizarea producției montane în condițiile în care de anul trecut a apărut și indicația de calitate "produs de la munte". Iată comunicatul de presă al Slow Food.
Spotlight: Blue Apron, un Unicorn in food
V-am mai scris despre ideea asta traznita. Blue Apron va ofera. O lista de feluri de mincare, un box cu ingredientele necesare. Si apoi va preparati singuri masa. Ideea este minunata pentru ca incurajeaza gatitul versus fast food. Este drept ca rupe consumatori din cei ce ar merge la restaurant, modalitate si aceasta de a savura mancarea nu doar de a baga la stomac nutrienti. Blue Apron este al doilea fenomen american dupa Uber, est un "Unicorn" care aduna de pe piata sume imense pentru finantare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)