La masa cu oamenii Deltei

Plachie de peşte. Asociaţia "Ivan Patzaichin-Mila 23" şi SNSPA.

Cercetare de teren AIPM23-SNSPA

Cu magiunul, prinzi curaj...

Magiunul de Topoloveni, un deja celebru produs IGP, face un pas înainte. Doamna Stanciulov deschide magazin. De la testarea în târg, în cazul nostru la Târgul Ţăranului (un proiect la care am participat câţiva ani), apoi la târguri la MŢR, apoi organizarea chiar de către SONIMPEX de târguri şi urmată apoi de intrarea în Carrefour şi Mega Image, magiunul sare la etapa de magazin propriu. Vedeţi şi vizitaţi. Conceptul de magazin de prezentare este un pas logic, să vedem dacă va reuşi. Orice reţea de producători români, din mica industrie alimentară, trebuie să ajungă aici. Nu chiar să vândă ei, dar să fie stăpânii marketingului.

Cf. Agrointel, cum a ajuns telemeaua de Ibănești prima brânză românească recunoscută în UE?

AGROINTEL

Răspunsul corect este: nu, nu este recunoscută în UE. Nu credeţi ce se scrie în articolul din Agrointel.ro, pentru simplu motiv că este o hiperbolizare ieftină în scopuri de marketing. Baza de date a DG AGRI, DOOR arată că încă este în stadiul de analiză, vedeţi în imaginea de mai jos. Încă nu este înregistrată deci NICI RECUNOSCUTĂ. Şi nici nu este în procedura pentru PGI ca la magiun, ci în procedură de PDO. Nu înteleg de ce autorul articolului semnează informaţii despre schema de calitate a UE, la care nu se pricepe. 

Am scris de atâtea ori în favoarea produselor alimentare locale, a micilor branduri. Efortul de a duce produse în schema de calitate a UE, sunt lăudabile şi merită felicitate. Antreprenorii români au însă un talent de a coafa realitatea, dacă nu de a minţi, pe care nu îl înţeleg. Articolul din Agrointel.ro este încă un exemplu prost de cum funcţionează veşnica umflare în pene atât a politicienilor cât şi a antreprenorilor locali. Este lauda de sine, care nu miroase a bine. 

Colajul Vel Pitar, un Photoshop mai brutar

Vel Pitar, cel dintâi brutar. Ştiţi campania din ultimele luni, cu pâinile? Albă, intermediară şi neagră? Eei, am dat peste un camion. Din fugă nu se vede că sunt serioase probleme, vedeţi imaginea mai jos. De ce au ales să transpună filmul in stop cadru? Şi dacă nu le-a ieşit de ce au aprobat aşa ceva să iasă în stradă? Astfel.

• Consumatorii români în mare parte nici nu se mai gândesc la faptul că Vel Pitar este un producător industrial de pâine, nu este un brutar artizan, că se prevalează de substanţa ideatică şi prestigiul brutăriei artizanale, pentru a le alătura produselor de panificaţie industriale. Este un pic de înşelătorie să pretinzi că faci brutărie tradiţională la o fabrică industrială?
• Toată execuţia putea fi rezolvată pe bune într-un studio, cu personaje, lumini, produse. Ca să fie respectat consumatorul.
• A fost preferată execuţia din mouse, fiind vizibilă suprapunerea de layere din prelucrarea grafică, adică în circa 6-7 straturi.
• Personajele sunt în mod evident prost amplasate, combinate nenatural, contorsionate, parcă sunt aşezate pe nişte scăunele, pe nişte trepte?
• Care este subiectul spre care privesc cele 5 personaje, care sunt subiecţii cărora le aruncă priviri? Brutarul şi două din cele trei doamne se uită la stradă. Femeia din mijloc se uită undeva departe, în afara peisajului. Tânărul se uită amuzat la maestrul brutar. De ce se uită toţi aiurea? Cina cea de taină în diverse execuţii, putea fi un model bun de inspiraţie.
• Maestrul brutar pe ce îşi sprijină mâna, arată/indică ceva sau se ţine de talia şatenei? O împunge în centură?
• Pâinile din prim plan, sunt de-a dreptul lipite....
• Iar umbrele de pe obiectele/personajele din montaj, sunt rezultatul a mai multe surse de lumină aplicate pe cadru. Lumina bate sălbatic din toate direcţiile. De parcă s-a tras cu mitraliera prin geamuri.

Pegas speculativ

Da, despre biciclete? Da, pentru ca am publicat şi articole despre crearea de mici branduri locale. Apropo de deja celebra renaştere Pegas, am o singură întrebare. Ba nu, două. Priviţi fotografiile cu biciclete Pegas dintr-un supermarket. Şi priviţi imaginea unui Pegas autentic, mai întâi. De vânzare AICI....Apoi.....între ele, nedumeriri.

ASA DA Pegas!

• Întrebarea 1: Mi se pare mie sau combinaţia stranie de culori arată o crasă nepricepere şi suprema dovadă că degeaba ai un pic de fler dacă nu ai talent şi designeri la îndemână? Cadru NEGRU, anvelope PORTOCALII, şa prost confeţionată, aripi ALBE....
• Întrebarea 2: Cum oare să îţi treacă prin cap să vinzi biciclete de nişă la supermarket?

ASA Nu Pegas!

ASA Nu Pegas!

ASA Nu Pegas!

ASA Nu Pegas!

Salata de peste, pentru 10 portii (RECOM, editie '80)

Muştarul de sau din Tecuci? Sau cum copiază industria mare pe cea mică

Poate că şi voi v-aţi întâlnit cu muştarul DE Tecuci. Un brand local devenit notoriu. O legendă a micii industrii alimentare locale româneşti. Deci, mai au şi românii ceva de arătat, nu numai multinaţionalele. Aşa văd eu ce s-a întâmplat cu Muştarul DE Tecuci. Dar ca deobicei, industria alimentară, mai răsărită, nu ezită să atace. Iată un produs vândut la un supermarket. Ce asemănare. Muştarul DIN Tecuci? O copie neserioasă, o furăciune de marketing? Cine pe cine şuntează şi cât de fair este? Cum a acţionat OSIM în acest caz? 

Şi o ştire PRO TV despre Muştarul DE Tecuci............

Merge agricultura de la oras, la tara...

Business Magazin i-a numit biocorporatisti. Este gresit. Dar cine stie Cosul de legume sau Biodumbrava, nu se supara. Inca o incercare de a-i aduce pe niste oameni seriosi, care se ocupa de legume, in mainstream. Doar sa nu ramana impresia ca sunt niste ciudati. Nu, ei sunt un varf mai educat din acel grup, de milioane de mici fermieri. Aceia care unora ne le plac pentru ca nu sunt chipurile orientati spre piata. Gresit.

Business Magazin

Preparate din peste, volumul II

Inca o lucrare. Tot preparate culinare din peste. Tot din colectia mea....

Preparate din peste, volumul I

Am in colectia mea de carti, doua cu caracter istoric, de preparate culinare din peste. Iata cum arata coperta la aceasta.

Agricultura este viata noastra, CAP

Nume romanesti

Introduc o digresiune în tematica blogului, nu atât de departe de ea. Pentru că milităm împreună pentru localizare şi pentru că sunteţi, poate, interesaţi/interesate de genealogie, ca răspuns la întrebarea: "De unde mă trag eu?". Am găsit un site. Care vă propune o hartă cu nume româneşti. Daţi click, executaţi un search. Şi...?!

LINK: http://nume.ottomotor.ro/ro
AUTOR: Florin Lipan nume [at] ottomotor [punct] ro

Slow Europe, biodiversitate, anti-GMO

Biodiversitate. Slow Food este profund convinsă că practicile agricole tradiţionale pot juca un rol fundamental în păstrarea biodiversităţii şi apărarea fertilităţii solului, a ecosistemelor agricole şi a peisajelor. Cea mai bună abordare a agriculturii şi pescuitului este aceea care respectă mediul local şi bunăstarea animalelor, şi este bazată pe înţelepciunea comunităţilor locale. Din această cauză, producătorii pe scară mică care adoptă sisteme de producţie sustenabile şi resping folosirea pesticidelor şi a OMG trebuie să fie susţinuţi în rolul lor de salvgardare a biodiversităţii.

Legenda Mahmudiei, audio Maria Lascu

Verisoara primara a mamei mele, Maria Lascu, din Mahmudia, povesteste legenda localitatii (multumim Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie Tulcea). Legenda povesteste despre o fata romanca, crestina, care este pe cale de a fi data de sotie unui turc otoman. Dar povestea nu se sfarseste asa. Ascultati povestea de al d-na Lascu. Maria Lascu este din familia Olteanu din Topolog, mama este din familia Chiujdea din Topolog. Bunica mea, Alexandrina Chiujdea era sora cu mama d-nei Lascu, Marita Olteanu. Textul legendei in Adevarul.

Vermont adopta lege ptr. etichetare OMG

Lupta "feroce" cu greii biotehnologiei, dar iata ca publicul si o parte a legislativului statului american Vermont, au sustinut si adoptat legea etichetarii produselor OMG

	Mark Bittman (@bittman)
24.04.2014, 00:23 VT gov will sign GMO labeling bill: buff.ly/Qz1b9b

Slow Europe, consumul si productia sustenabile

Consumul şi producţia sustenabile. Întreaga agendă de politică publică trebuie să depindă de presanta problema despre cum să facem faţă resurselor limitate ale planetei noastre; pe cale de consecinţă orientarea spre un proces de management al resurselor şi al unei responsabilităţi individuale şi colective. Cadrul economic, social, cultural şi de politică publică ar trebui să se bazeze pe răspunsuri

la această problemă primordială. Pentru a face faţă acestei provocări, este necesar să se acţioneze la toate nivelurile, dar trebuie să se recunoască la nivel global urgenţa problemei. Europa foloseşte resurse de dincolo de graniţele sale prin importuri, în timp ce modele sale de producţie şi consum încă afectează negativ resursele minerale ale planetei, metale, păduri, combustibili, sol şi apă. Prin urmare Uniunea Europeană.....

Cosurile cadou ale Leilei Curtamet...

Un start-up de la ZF citire. Leila Curtamet mi-a fost colega la DC Communication, desi pentru scurt timp. Pe linga activitatea sa la Creative Community se ocupa si cu cosuri de produse traditionale. AICI

Lupta pentru etichetarea OMG, in SUA

Tom Colicchio Wants to Make Sure No One Outlaws GMO Food Labels

http://www.grubstreet.com/2014/04/tom-colicchio-food-policy-action.html

Video: Cat de multa hrana irositi?

A Visual Depiction Of Exactly How Much Food You Waste
http://www.huffingtonpost.com/2014/04/22/love-letter-food-minuteearth_n_5192385.html

Modelul economic se schimba?

Cica nu mai este valabila paradigma urmaririi obtinerii de profit. Cititi eseul din Guardian. Click pe link...

	Sustainable Business (@GuardianSustBiz)
22.04.2014, 22:02 Decades of being told that business is about profit only mean theories of sustainable growth are up against it. gu.com/p/3np6x/tw