Carlo Petrini despre Slow Food si Terra Madre

GMO Inside: #MONSANTO, #PIONEER, retragere cereri OMG

Nu este pe surse ci este oficial. #MONSANTO, #PIONEER au mai retras din lista de aprobări a UE, încă patru cereri pentru varietăţi vegetale OMG. Au mai rămas 9. 

Unde sunt germenii voștri?

Cineva,ne-a făcut un pustiu de bine, nouă ignoranţilor, ca să ne arate (în cazul în care ne cade mâncarea pe jos în bucătărie și nu ne aplecăm suficient de repede să o ridicăm) care sunt, de regulă, cele mai murdare locuri din context. Slow food, dar nici chiar așa. 

PS: Poate nu aveţi o bucătărie de fiţe, dar măcar ţineţi curăţenie.

Hai cu blueberry, ca ne intrec americanii

Cât costă somonul în America

Somon sălbatic, regal, adevărat. Se pune întrebarea etică, este bine că îl apreciem?

Pesticide în pâinea din România?

Pe marginea unei știri despre pâinea din UK. De aici. Așadar: cum stăm la pâinea autohtonă, cu reziduurile de pesticide, care este nivelul lor ? Cine verifică asta ? Dar verifică ? Și dacă stăm bine, de ce producătorii nu se laudă cu un nivel scăzut al pesticidelor ? De regulă când aflu despre un mod diferit de abordare a problemelor culinare, ale hranei, în altă parte a Europei sau lumii, mă întreb. Mai ales când acele abordări pun sub semnul întrebării, anumite scăpări. Una din acestea fiind că ne-am îndepărtat de producție și nu mai întrebăm, oare ce și cum se produce această pâine ieftină? Dacă este ieftină, mai este şi corect preparată?

NEW! Home #cooking in #French restaurants

Francezii au lansat un nou semn culinar. Care este afişat la restaurantele care oferă mâncare gătită, ca acasă. 

Capitalistii de la Whole Foods Market cheama copii la cursuri

O companie de renume din America, Whole Foods Market, cel mai mare aprozarist american, organizează școala pentru copii privind mâncarea sănătoasă. Oricât de discutabil ar fi conceptul (ce anume este sau nu este sănătos), este bine că educația gustului este un teren deschis. Câte piețe publice de legume și fructe din România organizează așa ceva? Câte lanțuri de retail care pretind că aprovizionează de la producători români de legume și fructe, fac așa ceva?

Propaganda pro-OMG de 1,4 miliarde dolari

ALTERNET MEDIA: În SUA, companiile din industria OMG au cheltuit 1,4 miliarde dolari în campanii de publicitate. Mai ales ca să demonteze "isteria" pro-produse ecologice.

Laura Laurentiu propune Retete ca la mama

Dacă vă jucați cu Android, Google Play sau Play Store. Și dacă ați revenit aici pentru că descoperiți ceva interesant, încercați și aplicația despre gătit a Laurei Laurențiu. Atenție, nu o cunosc, dar domeniul aplicațiilor electronice pentru micile pasiuni culinare, merită atenția mea și a dvs. Așadar, încercați pe "propria piele". Ce nu mi-a plăcut? Că este purtătoare de reclamă, fără să fii anunţat. 

Ugly tomatoes, tasty tomatoes

Tomate organice/ecologice din semințe tradiționale. Tomate inimă de bou. Nu, nu în România. Pentru că în România producătorii de legume cresc numai roşii de un singur fel, toate perfecte şi rotunde. Ei pretind că aşa cere piaţa. Au completat românii cereri în scris? Iată cum un retailer de legume și fructe american ne invită la roșii de toate culorile, urâte și diforme, ca pre vremuri. 

Lobby agroindustrial la Capitoliu

Stiți, Capitoliul este sediul Congresului american. O organizație nonguvernamentală, probabil una din numeroasele care funcționează ca un watchdog, a numărat banii, nu ouăle, cu care contribuie lobby-ul agroindustrial american la campaniile electorale locale. Sumele au ajuns până la peste 600 de milioane de dolari în ultimii 20 de ani, cu o creștere de 70%. Determinată și de politicile tot mai conforme cu mediul, sustenabilitatea, ce par a se arăta la orizont în America.

Inghetata ricotta de casa

CE împotriva supermarketurilor, de ce nu chiar guvernul Romaniei?

Marți, 15 iulie, Comisia Europeană va adopta o comunicare care încurajează statele membre să găsească modalități de îmbunătățire a protecției micilor producători și a vânzătorilor cu amănuntul împotriva practicilor neloiale ale partenerilor lor comerciali, care sunt uneori mult mai puternici. 

Sa traiasca coacazul

Coacăz? O țară de la vest către care, atunci când este vorba de eficiență, ne uităm la parametrii agriculturii sale. Eei, uite că sunt și nuanțe. Ministerul American al Agriculturii adică USDA sau poate DG Agri al Europei, scoate în evidență locul I al statului Maine, pe toată SUA în ce privește. În România, MADR laudă public culturile fructe de pădure ? Nu căutați, la noi agricultura industrială este la mare preț. 

Omagiu de 14 iulie: Ziua Nationala a Cartofilor Prajiti Frantuzesti...

Top subventii PAC: #Cotnari, #ROMPAN, #TCE 3Brazi, #FNGC

După calcule neoficiale, cine sunt cei care iau cele mai multe subvenții de la UE, pe PAC, în România? Pentru un răspuns simplu, trebuie muncit mult. Deşi există date cât de cât publice, referitoare la plata subvenţiilor către fermieri, analiza lor, fără să intri în discuţie cu autorităţile pentru a obţine fişierele într-un format abordabil și prelucrabil, nu este la îndemână. Există organizații în Europa, precum consortiul EU Farmsubsidy.org care au organizat ad-hoc, sisteme de prelucrare a informațiilor. Răspunsul? Cine ia banii?

Balotul de paie și retailul reinventeaza "țărănismele"

Retailul suferă uneori de iluzii. În studiul meu de caz, ilustrat, se vede cum încearcă să creeze iluzia unei oferte de produse de tip artizanal, ce provin de fapt din producția industrială. Cu nişte baloţi de paie. Help!

Agricultura industriala si justificarea nevoii

Citind cu amuzament despre încercările MADR de a face ceva, cu un grup de lucru, începând de anul trecut 2013, cu privire la risipa de hrană, am mai răsfoit încă odată raportul oficial al UE. Oamenii se chinuie să se afle cum pierd ei materii prime. Doar faptul că oferă 3 cârnați la preț de 1, se vede cu ochiul liber că este unul din motivele pentru care se pierde hrană, la consum. 

Este strigător la cer faptul că, în spațiul public agricultura industrială și avocații securității alimentare, cer subvenţii care se duc în lanţul alimentar, dar nimeni, aproape nimeni nu le cere responsabilitate socială. Cum este posibil ca în lanţul de producţie să se piardă atât hrană? Și de ce să contribuim la profitul lor, pentru ca, chipurile, ei să potolească foamea mondială? Cauzele sunt altele, raportul le spune.

RAPORT referitor la evitarea risipei de alimente: strategii pentru creșterea eficienței lanțului alimentar din UE (2011/2175(INI)

....Întrucât în fiecare an în Europa o cantitate tot mai mare de alimente sănătoase și comestibile – conform mai multor estimări, până la 50 % – se pierde de-a lungul lanțului alimentar, inclusiv până la consumator, transformându-se în deșeuri....

Nou DOP: #Charolais

Gata, #Charolais este recunoscută ca brânză DOP. Brânza de capră „Charolais” se caracterizează prin complexitatea aromelor sale, prin densitatea pastei sale de culoare crem și prin textura sa moale, fină și netedă. Are un gust pronunțat, cu note vegetale (iarbă, fân, paie proaspete, ciuperci etc.), de fructe uscate (alune de pădure) și de unt, care vor apărea în cursul celor cel puțin 16 zile necesare pentru a fabrica și a matura brânza „Charolais”. Deci.  Ce brânză românească se poate ridica la această descriere poetică? Telemeaua?