marți, 23 decembrie 2014

"Improvizatie" cu ocazia Terra Madre Day, in 10 decembrie 2014

La NCRR, cu ocazia zilei Terra Madre a organizatiei Slow Food, în 10 decembrie, am prezentat înainte de proiectie, un punct de vedere. Filmul? "Slow Food Story"...Nu am avut parte de selfie...am apelat la public să imi transmită niște imagini cu myself.  De la Silviu Marin, proiectul http://www.bigcitylife.ro






(1) Prepacked food: câteva din regulile noi privind etichetare @Food_EU @EU_Health

Source: EU - DG Health

Etichetare înseamnă costuri dar mai înseamă și sinceritate față de consumator și posibilitatea acestora de a fi mai bine informați. Mai bine informați, mai multă competiție. Verificați în magazin dacă s-au schimbat etichetele Nu luați în seamă lamentațiile producătorilor, au avut 3 ani la dispoziție pentru conformare. ia

Nu Uniunea Europeană abstractă a impus noul Regulament privind etichetarea, ci statele membre, deci și România.

Deci mai ușor de citit, informații despre alergeni, despre nanomateriale, despre originea uleiului rafinat și a grăsimilor. Asta apropo de falsurile uleiuri de măsline....


Ne-am liniștit cu pesticidele, EFSA veghează pentru noi


Așadar pesticidele nu sunt o problemă și ne facem nervi degeaba. Zice EFSA: "Over 97% of foods in EU contain pesticide residues within legal limits". Cine este EFSA? Agenția Europeană pentru Securitate Alimentară, ANSVSA-ul european. După o muncă asiduă, a fost dat publicității raportul privind reziduurile de pesticide în alimente. It is no surprise. 

Normal, produsele certificate ecologic "Organic foods showed a lower MRL exceedance rate compared to non-organic products (0.8% versus 3.1%)". Adică aveau și mai puține reziduuri. 

Slow Food Radio @SlowFoodHQ

All the day, local music, fresh insights....Slow Food Radio


luni, 22 decembrie 2014

O urare de la DC Communication...Craciun happy

O cântare de la echipa DC Communication....enjoy improvisation LINK...fun....Tonul îl dau Crenguța și Doru....


Poti obliga pe ceilalti sa faca magiun dupa o anumita reteta?

Articolul referential, AICI. Eu sunt de partea d-nei Stanciulov in lupta pentru a obtine recunoasterea standardului, si anume ca "magiun" sa fie scris numai pe acele produse care sunt preparate intr-un anume fel. Sunt extrem de apropiat de fenomen, inca din anul 2007, prin proiectul "Targul Taranului", si actitivitatile miscarii Slow Food. Insa ce doreste dinsa este sa impuna un standard de fabricatie pentru magiun, obligatoriu pentru oricine ar realiza un produs pe a carui eticheta sa stea scris "magiun". De aici se deschid nenumarate consecinte. Ce anume poate fi etichetat drept "unt"? Ce anume poate fi etichetat "cascaval"? In fapt SONIMPEX doreste de reteta sa fie recunoscuta ca specifica. Pentru ca o anume reteta are drept consecinta cum anume denumesti produsul, preparatul. Pe de o parte sunt de acord cu dinsa ca nu poti numi "magiun" orice si oricum, dar nu ar trebui sa decida piata? Nu impunem bariere ne-comerciale? Cine va duce la succes sau la faliment o afacere care vinde mustar pe care scrie "magiun"? Sa gandim prin prisma consecintelor, a absurdului.

Pe de alta parte, discutia este despre protectia marcii inregistrate, o problema care este in alt registru. Cred ca refuzul OSIM este determinat de faptul ca "Magiunul de Topoloveni" este deja recunoscut european ca IGP, Indicatie Geografica Protejata.

Ceea ce exclude posibilitatea inregistrarii ca marca la nivel national sau european, este o situatie prevazuta in Regulamentul european.

Apararea unei retete se face prin marketing, comunicare, crearea unei marci colective cu caiet de sarcini. Marca colectiva inseamna o asociatie de producatori. Ceea ce SONIMPEX nu a reusit sa stranga.

Lupta SONIMPEX este de fapt cu competitia, cu competitivitatea. 

De ce s-ar ralia alti producatori luptei celor de la SONIMPEX, care restrange drastic posbilitatea de a numi "magiun" orice? Poate doar dorinta de exclusivism, insa economia romaneasca este dominata de copycat.

Premisele articolului sunt corecte, daca ai volum si nu ai calitate, marci, inseamna ca nu evoluezi. Suntem insa in Romania, nu-i asa, unde domina copiatul.

Articolul sursa, scris de dl. Victor Bratu, AICI


Bucuria sau bomboanele moldovenești

La metrou la Piața Unirii (c) Tiberiu Cazacioc
*Bucuria. Cred că aceste magazine de proximitate subterană, de la metroul bucureștean dar și din mall-uri, sunt un proiect antreprenorial de nișă. A început acum câțiva ani, timid, cu un magazin la suprafață, chiar al fabricii. A cedat nervos, era undeva pe str. Batiște. De câțiva ani este în mall-uri. Și subsoluri. Dar bomboanele sunt interesant nostalgice. Bomboanele noastre, de același gen, pe lângă faptul că erau și puține ca sortimente, s-au pierdut. Să ținem deci la alea moldovenești. Nu am încercat tabletele de ciocolată, care, la mărimea standard, costă 6,5 ron sau chiar 7 ron. O să încerc să văd dacă chiar bat la gust, la prețul acesta. Alte ciocolăți.


Mix de 20 lei (c) Tiberiu Cazacioc

duminică, 21 decembrie 2014

Ivan Turbincă la București

*Tabacioc. Prin perindările mele sunt atent la branduri locale. Dacă nu facem arheologie cât am vrea, măcar să capturăm istoria și trendurile. Aici, la Sala Dalles, recent deschis, un magazin de tutunuri, în centrul orașului București. Unde ați mai auzit despre tabacioc? În povestea clasică a lui Ion Creangă despre Ivan Turbincă, un hâtru muscal (rus). Decizia lui Ivan Turbincă, la sosirea sorocului biologic, de a rămâne sau nu în Rai a fost determinată de posibilitatea de a avea sau nu acces la băutură, femei și tutun? Vokda iest? Tabacioc iest? Dacă nu a primit răspunsuri favorabile la poarta Raiului, Ivan Turbincă a refuzat Raiul. Și a ales Iadul?


Tabacioc (c) Tiberiu Cazacioc

Vreti sa preparati cola open source? OpenCola?

Cautam pe net raspunsul la intrebarea: "Putem breveta o reteta de preparat culinar?". Evident am gasit toate dezbaterile posibile despre reteta Coca-Cola. Care nu este protejata prin patent, ci drept secret comercial. Si am dat peste...? OpenCola, adica Cola open-source.





Gastronomical hunt in Bucharest: new @Starbucks coffee-shop in Bucharest

*Starbucks and Foursquare an amiable divorce. In west, the two have joined their forces in the last years, to offer promotions to those who do check-in with Starbucks. Now the coffee providers announced they will develop their own system of incentives. How come? After 70% rising of mobile payment because of the cooperation with Foursquare, now dead? How come...? SEE HERE in Business Intelligence.

(c) Business Intelligence
*Maybe you have heard, a new venue Starbucks have opened in Bucharest, in the premises of Hanul lui Manuc. Saturday on the 20th of December, I have passed by. It seems that they succeed to magnetical attract young adults, teenagers, like everywhere in the city. The coffee bar is full of people at around 18:00 clock. 

Hanul lui Manuc, Bucharestm, new venue (c) Tiberiu Cazacioc

Un blogger gastronom la Divan, cafea și impresii

La Divan (c) Tiberiu Cazacioc
Ați încercat vreodată salată de portocale cu ceapă și ulei de măsline? Divan rămâne preferința mea de București în ce privește preparatele culinare ce țin de bucătăria cultă turcească. Am coborât dinspre Universitate către restaurant, pe Smârdan. Dacă nu ați fost niciodată la restaurantul Divan, încercați în str. Franceză, București, centrul istoric. Cel din Floreasca mi se pare departe. Evident, ambianța și preparatele sunt similare. Decorațiunile sunt perfecte, îmbinate funcțional și coloristic. Prețurile par a fi mai mari cu 35%. Însă merită să premiați conceptul. 

La intrare în Divan te așteaptă un panel de deserturi, frumos separate pe tipuri. 


Echipa de șoc este din plin dotată cu personal. Suficienți ospătari ca să te servească.

La Divan, management meeting (c) Tiberiu Cazacioc
Încercați, chiar dacă pe fugă, o cafea turcească. Felul în care este ambalată mi se pare interesant și adaugă o valoare care justifică prețul. Este un truc, însă de bun gust. Și de bun simț. Ceașca de cafea este pusă într-un ansamblu de cupru, cu capac și cu o bucată de rahat alături. Ar fi mers un pahar de apă, completul ideal turcesc. Însă gazdele au oferit un ceai la păhărel, din partea casei, ce mi-a potolit cu fierbințeala lui, setea.

Modelul economic impune niște rigori, elemente de eficiență. Divan nu oferă apă plată turcească așa cum nu oferă sucuri carbogazoase turcești. Eu sunt un nostalgic și apa plată de prin Istanbul, vândută de puștii turci, îmi bântuie amintirile. 

Ca și la Meze, cu specific grecesc, un local concept al acelorași proprietari, am înregistrat aceeași lipsă de acolo, vinurile locale. Nici la Divan nu sunt oferite vinuri turcești. Spun asta pentru că am participat la un eveniment-degustare la Istanbul, am în proprietate un catalog impresionant al producătorilor de vin in Turcia. Deci vinuri există și sunt din multe soiuri de struguri locali.

Cafeaua matrioska (c) Tiberiu Cazacioc

Cafeaua ascunsă (c) Tiberiu Cazacioc

Un ceai fierbinte minunat (c) Tiberiu Cazacioc


vineri, 19 decembrie 2014

Corporate Santa Claus and his/her gift

Photographs from interwar period of Romania, from Bucharest. An anthology album based on the Nicolae Ionescu and Iosif Berman photographic works. LINK.


@unilever Do they truly believe in sustainability or is a washing cover-up marketing?



Producatorii agricoli vor fi obligati sa taie chitante "de mana" pentru produsele vandute

Dupa mai mult de o luna, nici o schimbare...Parerea mea

"Producatorii agricoli persoane fizice care isi vand produsele obtinute in gospodaria proprie vor trebui sa elibereze cumparatorilor niste documente asimilabile unor chitante. De asemenea, acestia vor fi obligati sa detina si un atestat de producator, care va inlocui actualul certificat de producator. Cei care nu vor respecta acesta reguli risca amenzi de pana la 22.500 lei."

Sursa: Avocatnet.ro-scris de Elena Voinea la 05.11.2014


5 Noiembrie 2014

Comercializarea produselor agricole in piete va functiona pe baza unor noi reguli, care au intrat recent in vigoare. Mai exact, Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor din sectorul agricol, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 794 din 31 octombrie 2014 si care a intrat in vigoare pe 3 noiembrie 2014, stabileste ca agricultorii persoane fizice care vand produse agricole proprii vor avea nevoie de noi documente.

Astfel, certificatul de producator, utilizat in prezent, va fi inlocuit cu un atestat de producator, iar pe langa acest act, va fi necesar si un carnet de comercializare, care va putea fi asimilat unui chitantier. Practic, atunci cand vor vinde produse, producatorii agricoli vor trebui sa elibereze cumparatorilor o fila din carnetul de comercializare.

Atestatul de producator va fi valabil un an calendaristic

Producatorii agricoli persoane fizice care vor sa comercializeze produse agricole vor trebui, mai intai, sa obtina un atestat de producator, care va inlocui certificatul de producator utilizat in prezent, se mentioneaza in reglementarile recent intrate in vigoare.

Conform Legii nr. 145/2014, atestatul de producator reprezinta documentul eliberat persoanei fizice care desfasoara activitate economica in sectorul agricol, valabil pentru titularul acestuia, si care atesta calitatea de producator agricol persoana fizica. Acest document va cuprinde numele si prenumele producatorului agricol, precum si denumirea produselor si suprafata de teren exploatata, respectiv efectivele de animale, care sunt inregistrate in registrul agricol organizat de autoritatile administratiei publice locale pe a caror raza se afla terenul/ferma/gospodaria.

Atestatul de producator va fi valabil un an calendaristic de la data emiterii si va fi vizat semestrial, prin aplicarea stampilei si a semnaturii primarului comunei, orasului, municipiului, sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz.

Noile dispozitii prevad ca documentul se va elibera, la cerere, persoanelor fizice, dupa ce autoritatile vor verifica, atat pe baza datelor din registrul agricol, cat si pe baza celor din teren, daca exista suprafetele de teren, respectiv efectivele de animale pentru care se solicita eliberarea atestatului de producator.

Dupa aceea, primarul va elibera atestatul de producator in termen de 5 zile lucratoare de la data solicitarii, cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultura, dupa caz, constituite potrivit legii si organizate la nivel local si judetean.

Atentie! In conditiile in care atestatul de producator inlocuieste certificatul de producator, prevederile recent intrate in vigoare stabilesc ca certificatele emise in temeiul HG nr. 661/2001 pot fi utilizate pana la expirarea perioadei de valabilitate a vizei aplicate pe acestea, dar nu mai tarziu de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 145/2014, adica pana la data de 1 mai 2015.

Carnetul de comercializare a produselor agricole va functiona precum un chitantier

Agricultorii persoane fizice care vor detine un atestat de producator vor putea sa vanda produsele obtinute in ferma/gospodaria proprie fie in piata, fie altor comercianti, insa vor trebui sa aiba si un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol.

Potrivit Legii nr. 145/2014, carnetul de comercializare este documentul utilizat de persoana fizica care detine atestat de producator, precum si de sotul/sotia, rudele/afinii de gradul I, dupa caz, pentru exercitarea actului de comert cu ridicata sau comert cu amanuntul aproduselor agricole obtinute in ferma/gospodaria proprie.

Atentie! Vanzarea produselor cumparate de la terte persoane in baza carnetului de comercializare este interzisa. Carnetul de comercializare se va utiliza exclusiv pentru produse vegetale, produse zootehnice, precum si pentru produse apicole.

La fel ca atestatul de producator, si carnetul de comercializare se va elibera la cerere de catre primarul pe a carui raza de competenta se afla terenul/ferma/gospodaria in care se obtin produsele estimate a fi destinate comercializarii, in termen de 5 zile lucratoare de la data solicitarii, dar dupa verificarea existentei atestatului de producator, precum si dupa verificarea faptica in teren a existentei produsului/produselor supuse comercializarii, se mentioneaza in noile reglementari.

Prima fila din acest carnet va contine date privind identitatea producatorului agricol ca titular si, dupa caz, a sotului/sotiei, rudelor/afinilor de gradul I. De asemenea, vor fi incluse si informatii privind suprafetele cultivate si structurile corespunzatoare pe specii de legume, pomi fructiferi, cartof, cereale, oleaginoase, vita-de-vie pentru struguri de vin/struguri de masa, alte culturi, respectiv pe specii de animale, care sa reflecte productiile estimate a fi destinate comercializarii. Aceasta fila va fi semnata de primar si va ramane nedetasabila.

Dupa cum reiese din actul normativ, carnetul de comercializare a produselor va functiona practic precum un chitantier. Concret, atunci cand vor vinde produse, in orice cantitatea si structura sortimentala, indiferent de calitatea cumparatorului, respectiv persoana fizica sau persoana juridica, agricultorii vor utiliza filele din acest carnet, dupa cum urmeaza:

-primul exemplar se inmaneaza cumparatorului;
-al doilea exemplar se pastreaza de vanzator;
-al treilea exemplar se pastreaza la carnet

Totusi, exceptie de la aceste prevederi o reprezinta situatia in care vanzarea se va desfasura in piete agroalimentare, targuri si piete ambulante. In aceste situatii, producatorii agricoli vor fi obligati sa inscrie, la sfarsitul fiecarei zile, intr-o fila corespunzatoare, produsele agricole si cantitatile totale vandute in ziua respectiva.

Totodata, carnetele utilizate care vor contine al treilea exemplar al filelor se vor restitui primariilor emitente, in termen de 15 zile lucratoare de la data utilizarii ultimei file a acestora.

Producatorii cu atestat vor vinde in spatii special amenajate in piete

Conform Legii nr. 145/2014, producatorii agricoli persoane fizice care vor detine un atestat de producator si un carnet de comercializare vor putea sa-si vanda produsele in spatii distincte, care vor fi amenajate in acest sens in piete.

Procentul de alocare a spatiilor de vanzare distincte va fi de minimum 40% din totalul spatiilor de vanzare existente.

De asemenea, acelasi act normativ stabileste ca producatorii agricoli vor fi obligati sa afiseze la locul de vanzare eticheta de produs, care va contine informatii cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obtinerii produsului si pretul de vanzare.

Amenzi de peste 22.000 lei pentru comercializarea produselor agricole fara atestat si chitanta

Reglementarile care au intrat recent in vigoare prevad si o serie de sanctiuni pentru producatorii care nu vor tine cont de regulile privind atestatul de producator si carnetul de comercializare.

Astfel, cei care vor utiliza carnetul de comercializare fara sa respecte regimul de utilizare al filelor, ar putea fi sanctionati cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei.

De asemenea, producatorii agricoli care vor transporta produse agricole de la locul de detinere la locul de comercializare, dar nu vor respecta obligatia de a detine o fila completata corespunzator cantitatilor si structurii sortimentelor transportate, ar putea primi o amenda de la3.000 lei la 4.000 lei.

In plus, daca nu vor afisa eticheta de produs, comerciantii vor fi pasibili de o amenda care va fi cuprinsa intre 100 lei si 300 lei.

Amenzile cresc considerabil in cazul in care producatorii comercializeaza produse, insa nu au un atestat de producator valabil si un carnet de comercializare a produselor. In aceasta situatie amenzile sunt intre 15.000 lei si 22.500 lei.

Mai mult decat atat, daca producatorii vor vinde, in baza carnetului de comercializare, alte produse decat cele din productia proprie, atunci fapta constitutie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei la 15.000 lei.

Reglementarea comertului in piete, la a treia incercare

Legea nr. 145/2014 care reglementeaza modul de comercializare a produselor agricole in piete vine in contextul in care Ministerul Agriculturii a mai propus in 2013 doua initiative legislative in acest sens.

Mai exact, Ministerul Agriculturii a lansat in dezbatere publica in august 2013 un proiect de ordonanta de urgenta prin care intentiona sa reglementeze activitatea producatorilor agricoli persoane fizice, in special comercializarea produselor in piete.

Conform acestui document, agricultorii ar fi urmat sa-si vanda produsele in piete pe baza unui carnet. In plus, ei ar fi avut nevoie si de un atestat de producator.

Aceasta nu a fost singura initiativa de acest fel a ministerului, propusa anul trecut. Concret, infebruarie 2013, Ministerul Agriculturii a lansat in dezbatere publica un proiect de ordonanta de urgenta prin care producatorii agricoli ar fi putut sa comercializeze produsele doar in baza unui card de acces in piete, insotit de un certificat de producator si de fila dintr-un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol.

1989, un manifest istoric: manifestul Slow Food

În 1989, niște tipi, ca urmare a unui proces de devenire, s-au reunit la Paris și au pus de un manifest, baza mișcării Slow Food de azi. Ce țară din Europa răsăriteană a fost reprezentată? Ungaria. Mai jos, în traducerea noastră, a mișcării Slow Food în România.


MANIFESTUL SLOW FOOD (1989)

Născut şi hrănit sub semnul industrializării, acest secol a inventat prima dată maşina şi apoi şi-a modelat viaţa după ea. Viteza a devenit puterea noastră. Am căzut pradă aceluiaşi virus: “viaţa în viteză” care fracturează obiceiurile noastre şi ne asaltează chiar în casele noastre, forţându-ne să ingerăm “fast-food”.

Homo sapiens trebuie să îşi recâştige întelepciunea şi să se elibereze de “velocitatea” care ne împinge pe drumul spre dispariţie. Să ne apărăm de nebunia universală a “vieţii în viteză” cu plăcerea materială, liniştită.

Împotriva acelora – sau, mai degrabă, a vastei majorităţi – care confundă eficienţa cu frenezia, propunem vaccinarea cu o porţie adecvată de plăceri gurmande senzoriale, care să fie administrată cu o înceată şi prelungită încântare.

De aceea, vom începe în bucătărie, cu Slow Food. Pentru a scăpa de plictiseala “fast-food”, să descoperim bogatele varietăţi şi aromele bucătăriilor locale.

În numele productivităţii, “viaţa în viteză” a schimbat felul nostru de a fi şi acum ne ameninţă mediul, peisajele dar şi mediul urban. Slow Food este alternativa, este riposta avant-gardei.

Aici trebuie găsită adevărata cultură. În primul rând, putem începe prin cultivarea gustului, mai degrabă decât sărăcirea lui, prin stimularea progresului, prin încurajarea programelor de schimburi internaţionale, prin susţinerea proiectelor de valoare, prin susţinerea culturii culinare istorice şi prin apărarea tradiţiilor culinare vechi.

Slow Food ne asigură o mai bună calitate a vieţii. Având ca patron şi simbol, melcul, ales în mod special, este o idee şi un mod de viaţă care are nevoie de un sprijin sigur dar ferm.

joi, 18 decembrie 2014

Gala Fondurilor Structurale The Movie


Dragi prieteni,

Gala Fondurilor Structurale a fost un eveniment extraordinar, un eveniment foarte fain! Am primit extrem de multe mesaje de felicitare si emailuri de la beneficiari si oficialitati.
Feed-back-ul a cost coplesitor si emotionant.
Va multumesc sincer in numele echipei www.fonduri-structurale.ro, succesul Galei vi se datoreaza si voua, ati credibilizat intregul eveniment si ati oferit consistenta in jurizarea proiectelor.
Daca doriti sa *(re)vedeti* Gala poate fi urmarita pe site-ul privesc.eu la urmatorul link.


Foarte multi oameni au vizionat Gala FS pe net, peste 24.000
Sunt convins ca vom colabora si cu alte ocazii, la alte evenimente sau in diferite proiecte

Va doresc Sarbatori fericite !

Cu drag,

Dragos Jaliu

Happy human thighs vs. the happy chicken thighs with bones

A agricultural business in Bucharest - Advertising says Happy chicken thighs with bones

La Agricola International am descoperit o marcă de pui, mai bine spus, o pulpă de pui Fericit. Nemărginite sunt căile marketingului, ooh Doamne al aviculturii românești! Există și pulpe nefericite?

At the Romanian food company Agricola International I have discovered a chicken meta brand, better said, a chicken Happy thigh with bones. Unbeknown are the ways of the marketing, ooh God of Romanian chicken factories! Are there any Unhappy thighs? 

                                         

What is Salone del Gusto? @SlowFoodHQ

Slow Food and Terra Madre 2014, a movie by me...play and enjoy not being there....Privit si doriti-va sa fi fost la Torino

Intrebari si raspunsuri la FB Conference

Food Bloggers conference 2014

Who shot the Christmas pig

In Bucharest, Romania, street advertising- Pigs for sale, peasant yard brought up

Are you late? Pigs for selling, pigs for Christmas feast still available. So, Christmas is near. And the chosen pig, from the family farm, is sacrificed. The air of Romanian rural area is filled with the smell of burnt pig skin and hair. Then pig meat specialties are prepared. Fresh pork sausages, various local meat products, smoked ham, mixed liver products, etc. All for the Christmas meals. Fasting is ok, Jesus birth will be celebrated. But a family table covered with pork meat products, will bring all family around. It is a kind of Thanksgiving Day. 

Sunteți întârziați cu pregătirile? Porci de vânzare, porci pentru sărbătoarea de Crăciun, încă disponibili. Deci, Crăciunul este aproape. Iar porcul ales, din ferma de familie, este sacrificat. Aerul spațiului rural românesc este umplut de mirosul de piele și păr de porc, pârlite. După aceea se pregătesc preparate specialități. Cârnați proaspeți de porc, diverse preparatea locale din carne, șuncă afumată, produse din amestec cu ficat, etc. Toate pentru preparatele pentru masa de Crăciun. Postul este ok, nașterea lui Isus va fi celebrată. Dar masa de famile acoperită cu produse din carne de porc, va reuni toată familia în jurul ei. Este un fel special de Thanksgiving Day.