duminică, 28 decembrie 2014

O reflectie tardiva despre cum distruge retailul, comertul traditional


Nota bene: retailul modern a beneficiat în România de toate facilitășile inimaginabile pe care societatea occidentală le-a circumscrisese, În toate orașele occidentale, comerțul este în mâna micilor comercianți sau a celor mijlocii. Astfel sunt asigurate milioane de locuri de muncă. Ce s-a întâmplat în România? Citiți efectele și vedeți cum confortul și comoditatea noastră de a cumpăra de la supermarket, ucide zi de zi, micul comerț.....Trăiască...


,Această perioadă, a sărbătorilor, confirmă temerea noastră, că situația comercianților mici și mijlocii devine, pe zi ce trece, tot mai gravă. Desigur, nivelul vânzărilor a crescut și la ei, dar mult mai puțin decât în alți ani. Această situație, pe care am sesizat-o tuturor autorităților, este cauzată de concurența neloială a hipermarketurilor amplasate în centrul orașelor (nu la periferie, așa cum este în toate țările care înțeleg să-și apere și protejeze proprii comercianți). În ceea ce privește Capitala, există un lanț de retail, devenit deja un fenomen prin extinderea sa, a devenit unul toxic, iar Consiliul Concurenței ar trebui să observe că hipermarketul are deja poziție de monopol și să ia măsuri', spune Cora Muntean.

Nici marii furnizori nu au avut o atitudine mai corectă față de micii comercianți. Au preferat tot hipermarketurile pentru produsele de promoție.

,,În aceste condiții, oricât de mult patriotism ar avea cumpărătorul, se va duce acolo unde este mai ieftin. Dacă aceste locuri ar fi acolo unde trebuie, adică la câțiva kilometri distanță de oraș, cu siguranță cumpărătorul ar lua în calcul timpul și costurile pe care le-ar suporta deplasându-se acolo. Pentru a avea o imagine despre situația critică, trebuie spus că nu doar magazinele mici au avut vânzări foarte slabe, ci și cele care sunt de dimensiuni mai mari și care sunt sufocate, la figurat, dar și la propriu, de hipermarketuri', ne-a precizat Cora Muntean.

ANCMMR acuză autoritățile locale care au dat autorizații de construire pentru hipermarketuri exact în proximitatea magazinelor care funcționează de zeci de ani în anumite locuri.

,,Pentru aceste autorități nu a mai contat nimic, nici viitorii șomeri pe care-i generează închiderea magazinelor autohtone, nici calitatea și proveniența mărfurilor din hipermarketuri, nici faptul că la bugetul local încasează doar spuza de pe plăcintă.

Ei au dorit să fie amabili cu reprezentanții investitorilor străini. Nici presa nu are o contribuție benefică pentru comerțul autohton. În afara reclamelor plătite, se fac știri pozitive, publicitate mascată, hipermarketurilor. Am auzit, de exemplu, o știre potrivit căreia cheltuielile pentru sărbători scad la jumătate dacă se fac cumpărăturile din hipermarketuri și nu de la producătorii autohtoni. Patriotismul declarativ, cu fluturarea de steaguri, nu valorează nimic dacă nu înțelegem că primul gest de patriotism înseamnă încurajarea economiei autohtone', spune secretarul executiv al ANCMMR.

Micii comercianți au avut cumpărătorii lor fideli — cei care trec zilnic pragul micilor magazine, care, pe lângă cumpărarea celor necesare, simt nevoia să schimbe o vorbă bună.

,,Așa cum am spus, micii comercianți fac negoț din vocație: ei știu ce dorește cumpărătorul și mai știu că dacă omul este trist, are nevoie de o vorbă bună, iar dacă este vesel simte nevoia să-și împărtășească bucuria', mai spune Cora Muntean.

Vinul.ro

(c) Vinul.ro
Vinul.ro este cea mai importantă și puternică comunitate în jurul vinurilor. O echipă condusă de Cezar Ion, care militează de câțiva ani buni pentru educația gustului în materie de vinuri. Situl merită să facă parte din cunoașterea de către voi a vinurilor. 

Ce mi s-a părut interesant, ca reflecție, este faptul că după atâția ani de consolidare a presei de această specialitate, revista ca și situl sunt în limba română. Desigur este greu și costisitor să lucrezi bilingv. Dar un bilanț despre vinuri și despre reuniuni și realizări, este despre faptul că noi știm despre noi că ne adunăm forțele.

Nu ar fi cazul să existe o publicație de limbă străină care să spună celorlalți despre vinurile românești? Altfel suntem constrânși în limitele noastre culturale?

PS: Dacă cumva există totuși așa ceva, să iasă la lumină și să o aplaudăm....

(3) Again about new EU labelling, the third rule...Prepacked imitation foods...

Despre ce este vorba în regula a 3-a extrasă dintr-un grafic preparat de DG Health and Consumers? Dacă un ingredient a fost substituit de producător, această înlocuire trebuie menționată pe etichetă......

Hai sa mai scoatem ceva din noua reglementare a UE privind etichetarea, operațiune ce mă bucură pentru că eu văd aici constrângeri impuse industriei alimentare mari. Acea industrie care cu ipocrizie se preface că ne dorește binele, că ne oferă mâncare ieftină-foarte ieftină că suntem săraci și nu ne permitem. Dar patronii din industrie vor taxe și mai mici ca să aibă un profit și mai mare din procesarea mecanică a cărnii. Când scriu asta, mă gândesc la distanța planetară de la tocatul cărnii cu barda și rețeta de salam a lui Kogălniceanu și Negruzzi la mecanizarea de azi in din industria de salamuri. Un domn expert în horeca - toată stima - trasa simplu obiectivul - oamenii au nevoie pur și simplu să mănânce, doar să mănânce. Restul nu contează. Belly full și atât. Oare? Industria alimentară chiar crede că suntem niște animale care mâncăm și doar atât. 

Despre ce este vorba în regula a 3-a extrasă dintr-un grafic preparat de DG Health and Consumers? Dacă un ingredient a fost substituit de producător, această înlocuire trebuie menționată pe etichetă......


Un pic de ajutor pentru iubitorii vinului: Pivot Noir, sommelierul tau personal

(c) Pivot Noir
Începem cu vinul, ușor, așa, duminica dimineața, ca de cod galben. Pivot Noir este o aplicație ce se servește pe de o parte de localizarea utilizatorului, pe de altă parte din informații din piața vinului din România, pentru a facilita întâlnirea cererii cu oferta. Nu este rău, este o aplicație muncită de Tudor Bălan, creatorul Pivot Noir....Ca principiu, nu este o noutate este de tip clearinghouse, un mix&match. Însă face un pas înainte în educația gustului. Pivot Noir.

Pentru că am vorbit de Frâncușă mai ieri, iată cum ar trebui să apreciem un vin, conform Pivot Noir. Frâncușa mea era de 0 sau era de contrabandă?

(c) Pivot Noir

sâmbătă, 27 decembrie 2014

Nu incercați Wigo.ro! Malware


Atenție la wigo.ro ! Malware................................





Cum se taie mamaliga sau casul?

Credeați ca și mine că numai la noi se taie alimentele, gentil și delicat cu ață, aceasta fiind o metodă locală, românească, aparent arhaică de a face porții pentru meseni? Că la românia domina manualul și nu artizanalul, cu tacâmuri.....Eeei, uite ca în lumea mare au înlocuit ața de cusut sau ce-o fi fost ea, cu AȚA DENTARĂ sau ața de curățat dinții. Puteau încerca și cu gută, dacă tot ne-au stricat cheful, nu?
(c) Bangkok Globe



Art of Dar or the Romanian honey as pure gold

This is an apologetic opinion about the work of Asociatia AGAPIS (Alin Prunean), Fundatia ADEPT, Gerda Gherghiceanu, Maia Morgenstern and lots of others. When honey is framed in a designed carved wood form, embottled in a handmade designed glass bottle, coupled with a silver embossed teaspoon, and the project is named "Art of Dar", at a price of 365 euro, what can you say? 

Movie with Maia Morgenstern here



After you have seen the movie, do you think that are you buying honey or the art of honey? 

Some britts claimed that in a speculative move by some entrepreneurs from Romania, namely Mrs. Gherghiceanu using the prestige of Charles, Prince of Wales, attached to local culture., priced very high jam, honey, etc. Article of DAILY MAIL here

What a fuss, this recently, about a honey, produced in Salaj valley, Adevarul online, once a media campaigner against the hate speech about Romanian, took subject in depth.  Article of ADEVARUL here

My opinions are: 
  • I think that value, in what concerns food, stays in quality. 
  • Quality is not in producing serial food. Nor in the industrial food processing. 
  • Even the food industry is enough powerful in Romania (or people lack vigilance on the food issue), small food industry fights back with their brands.
  • The soft power of Romania should include quality food.
  • Differentiation between food industry and small, artisan food producers is in branding. 
  • This type of branding should include geographical indication, localisation. Because localisation brings in individuality: species, race, vegetal varieties, geography, seasonality, cultural uniqueness. 
(c) Adevarul, AGAPIS, ADEPT

Cotnari din frâncușa de la VINIA, o poșircă? Miorița, o încântare?

Vinul pe care l-am găsit în sticla din imagine, m-a dezamăgit. Miros de doagă, neplăcut, un sec acru. Asta nu înseamnă că nu v-ar putea place și dvs. Eu am zis să aleg un vin alb, sec, dintr-un strugure românesc. Am ratat. 

Mă întreb uneori (poate și dvs.), atunci când sunt critic sau pozitiv, pe ce mă bazez? Sunt eu un priceput în domeniul respectiv, o somitate, am o certificare sau sunt o autoritate ca să fie pentru sau contra? 

Sunt un patriot consumator sau un consumator patriot. Depinde din ce direcție abordez problema. Dar mă strădui să aflu cât mai multe despre gastronomie, în speță, despre vinuri. Poate nu mă pricep eu? Dar nu mai iau Cotnari din frâncușă, niet, never, jamais.

Întrebare întrebătoare: un sommelier nu ar trebui să ne învețe cum să detectăm vinurile proaste și nu doar să ne învețe despre vinuri? Un sommelier nu ar trebui să ne spună care sunt vinurile proaste din România? De ce lecțiile de educație a gustului privind vinurile, povestesc despre vinuri, așa la modul general?

Așa că, după la amiază am ratat o experiență gustativă și degustativă cu Cotnari din frâncușă, seara de Crăciun am dres-o cu o gură de Miorița. Vinars, frate, vinars, X.O.







vineri, 26 decembrie 2014

Christmas miracles happen, @Lavazza, @LCWaikiki

Unbelievable, Christmas miracles happen. To me, Tiberiu Cazacioc. On 24th of December 2014.

Do you believe in Christmas spirit? Or at least in Christmas miracles? I do believe as of 24th of December 2015. Santa Claus delegated me, this year, the task of finding gifts for the family. After 4 hours wandering in the huge almost, Unirea Shopping Mall, and routes back and forth, I finally chosen some things.

I will shortcut the story telling that I arrived at home with minus 1 (one gift). 

Where did I left it? At L.C. Waikiki? At Lee Cooper? At Pull&Bear?

Rapidly I searched the internet, and called each of the stores. Fortunately all the phone numbers were directly linked with shops. No result, they do not have had any left alone plastic bag L.C. Waikiki.

What to do? Going to the Unirea Shopping Mall again, and talk directly with shopkeepers. Sa, very sad, not for the value, but for the time spent and joy invested. 

I did used the same back entrance in Unirea Shopping Mall. Where, when I left, I took an espresso from the coffee machine, a Lavazza.

So going back on my paths, surprise!!!!! The plastic bag, after one hour and all the traffic in and out the mall, was waiting for me. 

Unbelievable, Christmas miracles happen. To me, Tiberiu Cazacioc.


Sibiu la Targul National de Turism 2014

Da, a funcționat. Era înainte de alegeri, nu era scris "Ich Liebe Hermannstadt"...Dar a avut rezultate....PS: Era standul CJ Sibiu. Însă dintre toate standurile de CJ acesta era cel mai coerent vizual.




Good or bad ca nu se mai construieste industrie alimentara?

Uneori un titlu sintetizează foarte bine o tendință. Ce ne spune Ziarul Financiar? Că foarte multă mâncare este produsă în afara țării și că transferăm bani în alte economii comunitare. Da, este piață internă. Dar noi ce scoatem din agricultură, doar cantitate? Am uitat ăsta este obiectivul politic nedeclarat al guvernului. Șlepurile cu grâu nu calitatea produselor alimentare. 

P.S. Sau mai poate însemna, că există foarte mult fabrici mici de produse alimentare?



miercuri, 24 decembrie 2014

Radio for the soulfood....Slow Food radio online

All the day, local music, fresh insights....Slow Food Radio


(2) Noua etichetare. New labelling. About allergens.

De ce este importantă etichetarea? Astăzi o nouă regulă europeană, cea privind alergenii. Și alimentele neambalate.

Pentru că poate face diferența dintre industria alimentară mare și industria alimentară mică. 

Pentru că dacă industria alimentară poate avea de ascuns ceva, mica industrie alimentară care face produse de calitate, nu are ce să ascundă.

Pentru că este o șansă pentru produse de calitate. În serie mică. Produsele locale.




marți, 23 decembrie 2014

"Improvizatie" cu ocazia Terra Madre Day, in 10 decembrie 2014

La NCRR, cu ocazia zilei Terra Madre a organizatiei Slow Food, în 10 decembrie, am prezentat înainte de proiectie, un punct de vedere. Filmul? "Slow Food Story"...Nu am avut parte de selfie...am apelat la public să imi transmită niște imagini cu myself.  De la Silviu Marin, proiectul http://www.bigcitylife.ro






(1) Prepacked food: câteva din regulile noi privind etichetare @Food_EU @EU_Health

Source: EU - DG Health

Etichetare înseamnă costuri dar mai înseamă și sinceritate față de consumator și posibilitatea acestora de a fi mai bine informați. Mai bine informați, mai multă competiție. Verificați în magazin dacă s-au schimbat etichetele Nu luați în seamă lamentațiile producătorilor, au avut 3 ani la dispoziție pentru conformare. ia

Nu Uniunea Europeană abstractă a impus noul Regulament privind etichetarea, ci statele membre, deci și România.

Deci mai ușor de citit, informații despre alergeni, despre nanomateriale, despre originea uleiului rafinat și a grăsimilor. Asta apropo de falsurile uleiuri de măsline....


Ne-am liniștit cu pesticidele, EFSA veghează pentru noi


Așadar pesticidele nu sunt o problemă și ne facem nervi degeaba. Zice EFSA: "Over 97% of foods in EU contain pesticide residues within legal limits". Cine este EFSA? Agenția Europeană pentru Securitate Alimentară, ANSVSA-ul european. După o muncă asiduă, a fost dat publicității raportul privind reziduurile de pesticide în alimente. It is no surprise. 

Normal, produsele certificate ecologic "Organic foods showed a lower MRL exceedance rate compared to non-organic products (0.8% versus 3.1%)". Adică aveau și mai puține reziduuri. 

Slow Food Radio @SlowFoodHQ

All the day, local music, fresh insights....Slow Food Radio


luni, 22 decembrie 2014

O urare de la DC Communication...Craciun happy

O cântare de la echipa DC Communication....enjoy improvisation LINK...fun....Tonul îl dau Crenguța și Doru....


Poti obliga pe ceilalti sa faca magiun dupa o anumita reteta?

Articolul referential, AICI. Eu sunt de partea d-nei Stanciulov in lupta pentru a obtine recunoasterea standardului, si anume ca "magiun" sa fie scris numai pe acele produse care sunt preparate intr-un anume fel. Sunt extrem de apropiat de fenomen, inca din anul 2007, prin proiectul "Targul Taranului", si actitivitatile miscarii Slow Food. Insa ce doreste dinsa este sa impuna un standard de fabricatie pentru magiun, obligatoriu pentru oricine ar realiza un produs pe a carui eticheta sa stea scris "magiun". De aici se deschid nenumarate consecinte. Ce anume poate fi etichetat drept "unt"? Ce anume poate fi etichetat "cascaval"? In fapt SONIMPEX doreste de reteta sa fie recunoscuta ca specifica. Pentru ca o anume reteta are drept consecinta cum anume denumesti produsul, preparatul. Pe de o parte sunt de acord cu dinsa ca nu poti numi "magiun" orice si oricum, dar nu ar trebui sa decida piata? Nu impunem bariere ne-comerciale? Cine va duce la succes sau la faliment o afacere care vinde mustar pe care scrie "magiun"? Sa gandim prin prisma consecintelor, a absurdului.

Pe de alta parte, discutia este despre protectia marcii inregistrate, o problema care este in alt registru. Cred ca refuzul OSIM este determinat de faptul ca "Magiunul de Topoloveni" este deja recunoscut european ca IGP, Indicatie Geografica Protejata.

Ceea ce exclude posibilitatea inregistrarii ca marca la nivel national sau european, este o situatie prevazuta in Regulamentul european.

Apararea unei retete se face prin marketing, comunicare, crearea unei marci colective cu caiet de sarcini. Marca colectiva inseamna o asociatie de producatori. Ceea ce SONIMPEX nu a reusit sa stranga.

Lupta SONIMPEX este de fapt cu competitia, cu competitivitatea. 

De ce s-ar ralia alti producatori luptei celor de la SONIMPEX, care restrange drastic posbilitatea de a numi "magiun" orice? Poate doar dorinta de exclusivism, insa economia romaneasca este dominata de copycat.

Premisele articolului sunt corecte, daca ai volum si nu ai calitate, marci, inseamna ca nu evoluezi. Suntem insa in Romania, nu-i asa, unde domina copiatul.

Articolul sursa, scris de dl. Victor Bratu, AICI