luni, 19 octombrie 2015

Berea artizanala ia avant in Romania?

Un trend care s-a născut cu ceva ani în urmă, cu o mică braserie al cărei nume nu îl mai știu, trendul de ofertare și de consum al berii artizanale, a căpătat amploare în țară și o consistență puțin bănuită chiar și de către antreprenorii care își încearcă puterile cu această aventură. La Creativ Est 2015 a existat un stand de bere artizanală, sortiment local sau de import. Poate vă înșir generalități. Detaliile sunt în piață dacă umblați pe ici, pe colo. Iată mai jos standul de beri aparte, aș spune alternative, de la Creativ Est.

Ce s-a baut la Creativ Est?

O privire în farfurie poate fi înlocuită cu o privire la ceea ce este în "sticlă". O secundă de atenție la o masă părăsită de convivi, ne poate spune ceva despre preferințele celor ce au participat la Creativ Est. Predomină băuturile alternative, cele quality. Mai puțin proletara Coca-Cola, în inferioritate, care ne-a obosit cu prezența pe orice masă și în orice tomberon. 


marți, 13 octombrie 2015

Ca sa ne amuzam: Al Baghdadi si figura voastra.....un colaj pe bani

Sistemul de afisare al publicitatii din siturile publishing ale grupului MEDIAPRO, face imaginea asociata legitim articolului sa aiba asociat si un banner total nelalocului lui. Sau da?

 

Biscuit si balerina Ana Pavlova: Lectia nr 1 de istorie a deserturilor.

Cum se spune, am trăit să o vedem și pe asta. Lecția nr. 1 de istorie a deserturilor. Astăzi: Pavlova. Adică prăjitura Pavlova.

Creata in cinstea Anei Pavlova, o balerina care in anii '20 a sustinut spectacole in Australia si Noua Zeelanda. Inspirat de dansul ei diafan a fost creat un desert spumos, din bezea, frisca si fructe. Nimic special pana aici, daca nu ar exista o rivalitate apriga la antipozi atat australienii, cat si neo-zeelandezii arogandu-si drepturile asupra ei. Istoria prajiturii nu se incheie aici insa, caci niste oameni de bine, Dr Paul Wood, neo-zeelandez si Annabelle Utrecht, australianca, au petrecut luni de zile cautand adevarul in peste 20000 ziare si 10000 carti de bucate. Ceea ce au descoperit este ca desertul exista inca dinaintea vizitei balerinei, iar originea lui trebuie cautata pe la 1890 cand in Noua Zeelanda a fost importata o marca americana de amidon, William Duryea, care avea tiparita pe ambalaj o reteta de prajitura similara Pavlovei. Sapand mai adanc, cei doi au gasit o reteta spaniola din secolul XIX, pe gustul Habsburgilor care au preluat-o sub diverse nume si pe care, imigrantii germani dus-o mai apoi in America. Astazi, cele doua tari sunt la fel de patimase ca oricand cu privire la Pavlova, iar rivalitatea nu va inceta cu siguranta nici in fata acestor noi informatii. Pe Pavlova noastra, cea din imagine, o gasiti aici.  

Adriana & Roxana ❤ Biscuit.ro 

luni, 12 octombrie 2015

Berea cu susul în jos..Schonbrunee Weissbier...artizanala bavareza

Grațiată de la pedeapsa pasteurizării....Se mai rătăcește pe rafturile retailului și ceva bere artizanală. Fără prea multe comentarii, este o selecție personală. M-a amuzat, poate sunt eu mai sensibil, customizare și localizarea berii bavareze. Un suport de pahar de bere care salută Bucureștiul și consumatorii de oraș pentru probabila lor alegere a acestei beri. Așa cum și eticheta de-andoaselea este interesantă. Bei, dai capul pe spate și citești. Iar textul explicativ, ușurel, amuzant, reduce distanța dintre consumator și produs. Crează familiaritate, nu-i așa? Din fericire importatorul nu este și producător și nu se pricepe să facă ce face Zăganu, și anume să fie aproape de oameni. 




 

Cântă măcelare, cântă!!!

Primiți cu mandolina la măcelărie? La noi în cartier, a venit recent un obicei adus probabil din marile orașe europene. Însă acolo este vorba de mult-mult, foarte, foarte mult turism. Și ceva ce aduce într-fel cu tradiția trubadurilor, a trovatore. Cântatul pe stradă a apărut și în București și alte orașe, ca o formă locală de marketing pentru vânzarea de muzică de tip all times/medley/potpourri/evergreen. Ce este interesant este că o astfel de trupă a coborât din downtown-ul bucureștean, mai aproape de consumatorii din cartierele proxime centrului orașului. Și au încântat în acest început de octombrie, pe potențialii clienți ai măcelăriei "noastre", cu cântece din chitară și mandolină. Ce ziceți, v-ați fi gândit la o așa atragere a clienților? În imaginea de mai jos, patronul aranjează, din ce am auzit, să vină trupa să cânte de Crăciun. Făceau schimb de numere de telefon. Primiți cu mandolina la măcelărie?

2015 Nobel peace prize...Butterfly effect and some hot peppers to respect a choice.....Why?

Harissa de piment rouge...Le Phare du Cap Bon...Câți dintre noi s-ar întâlni, coincidental, cu un fapt care are legătură, la un alt nivel, cu alt fapt? Și cele două sunt ciudat conectate? Sau, dacă s-ar întâlni cu această coincidență, ar fi atent la așa ceva? Vineri seara, în 9 octombrie 2015 am fost la cumpărături de hrană. Joi în 8 octombrie 2015, Comitetul Nobel pentru Pace a atribuit premiul lui Tunisian National Dialogue Quartet. Un for social-politic constituit din patru forțe tunisiene care au dat posibilitatea acestei țări să iasă dibn spirala războiului civil așa cum nici o țară arabă nu a reușit până acum, din 2011 încoace. Așadar un premiu Nobel și o pastă de ardei iute. Da, nu este de râs, am cumpărat acel unic tub Phare du Cap Bon pentru că, chiar dacă nu are legătură directă cu Consiliul, prin alegerea mea am favorizat din multele produse de multinaționale, un micuț tub de produs tunisian. Cine știe, la capătul lanțului, decizia mea, precum bătaia din aripi a fluturelui, ajută și ea la această schimbare? Poate că Butterfly effect din Teoria haosului, se va îndeplini?




Giurgiu, Berceni, Oltenita...Lavazza coffee to go with Lukoil...

Într-o seară am umflat un pic "gumele" bicicletei la stația Lukoil de la podul Vitan. Au cele mai bune și funcționale automate de pompat aer în anvelope, cu reglarea presiunii de umflare, pornire și apoi oprire automată la atingerea parametrilor. Recomand, cum s-ar spune. Dar au și ce mai scumpă cafea la automat, marca Lavazza, este 3 lei paharul. Totuși, pentru că stația esta amplasată pentru o priveliște contemplatioară, pentru 15 minute de coffee drink, privind spre traficul de mașini, behind the window, am adăstat un pic. Iată cum se vede dinăuntru spre afară, un peisaj urban de seară. Road to everywhere, but Romania. Nu? 

 

5 to go, on the go

Este amuzant că din piața ofertei de piață de cafea-on-the-go, la un chioșc de ziare care găzduiește două automate de cafea, distribuitorul s-a gândit să plaseze în piață, pentru a captura curentul de opțiuni dinspre "5 to go" către un relativ mimetic "coffee to go". Sau este doar o coincidență?Modelul "5 to go" înseamnă un spațiu comercial care este organizat si semnificat sub o anumită unitate de stil. Care este exprimată prin mobilier, grafică, situarea dispozitivelor în spațiu. În acest spațiu comercial, se oferă mai multe produse alimentare, lichide și solide, preparate local sau preambalate, care pot fi cunmpărate în drum spre birou. Conceptul "5 to go" este de fapt un take-away, on the run, plasat pe rutele de tranzit ale consumatorilor urbani, spre marile noduri de transport sau în apropierea locului de muncă. Ar trebui sa returneze investiția dintr-o dată, dacă cineva ar avea suficientă putere economică în a deschide simultan câteva zeci de locații. Sau ar putea să monetizeze din desfășurarea unei rețele de punct de vânzarea, dacă poate aștepta suficient de mult. Sau lucrând în ambele direcțiii, multe locații cu franșizare. Oricum ar fi, este amuzant că din piața ofertei de piață de cafea-on-the-go, la un chioșc de ziare care găzduiește două automate de cafea, distribuitorul s-a gândit să capteze, relativ mimetic, curentul de opțiuni dinspre "5 to go"..."coffee to go". Sau este doar o coincidență?

 

luni, 5 octombrie 2015

De la Gusturi romanesti la Gusturi comuniste? Iata de ce....

Florin Dumitrescu mediteaza AICI in Catavencii cu privire la nostalgia noastra fata de brandurile comuniste de industrie alimentara. Dupa ce identifica cateva cauze ale acestei stari de captura in trecut a multora dintre noi, in ciuda calitatii scazute a produselor (tigari, alimente, bauturi carbogazoase), Florin Dumitrescu propune un nou brand umbrela, care sa concureze Gusturi romanesti: Gusturi comuniste. 


Pâinea a murit....iata de ce....

Ce este pâinea? Suntem astăzi în situația să nu mai avem ce denumi drept "pâine", pentru că de fapt în piață nu mai există un produs pregătit doar din făină, apă și drojdie, elementele esențiale ale pâinii. De fapt ceea ce avem la dispoziție la raft, este un aliment care substituie pâinea originară, îndeplinește funcțiile pâinii. Dar nu mai este pâine. De aceea persistența comerțului modern de a denumi pâine ceea ce nu mai este pâine, a industriei alimentare de produce ceva ce numește pâine semnalează un o gravă dezorientare societală. Mai jos vă recomand un studiu despre pâinea care nu este pâine și un punct de vedere despre pâine AICI.


 

"Dieselgate", semnalul unui nou raport de putere intre consumatori si corporatii?

Tema care ne preocupă, respectiv hrana și lanțul de producție, poate privită și din punctul de vedere are unei revoluții a consumului. O modificare de paradigmă care a început cu 2008, și care a pus în discuție cât anume este real, conținut, din ceea ce ne oferă corporațiile? Cât anume din ceea ce ne oferă economia de consum este necesar, are cu adevărat valoare? Iată un extras din buletinul săptămânal editat de Mona Dârțu și Andreea Roșca, o reflecție, probabil dintre mii, cu privire la noile raporturi dintre cei mari si cei mici si multi. Puteti privi criza declansata de poluare si conformare, ca pe un moment de cotitura privind corporatiile. Care, multe dintre ele, mint si mint si mint. Cand o corporatie devine prea, si ea nu stie cand devine prea mare, devine un elefant care nu mai poate sta in copac.

 

vineri, 2 octombrie 2015

Ivan Pescar

"Dai Boje, zavtra toje!"...Cu ocazia inaugurarii restaurantului Ivan Pescar de la Tulcea (un proiect Ivan Patzaichin-Teodor Frolu and comp.) am fost profitat de ocazie sa contribui la meniul Restaurantului. Notele de subsol imi apartin. Este drept ca uitandu-ma din nou peste ele, le-as mai corecta, că de! chiar daca unele din ele par inspirate, mai suporta imbunatatiri. Dar principalele idei pe care am vrut sa le transmitem, sunt acolo. In meniu. Il gasiti in Slideshare.net. 

Despre restaurant au scris Patrick de Hillerin in Catavencii, un cronicar pofticios de la Restograf.ro si Victor Kapra

 

Buniol? Ce sunt astea, tomate heirloom? Si ce are rosia cu avocatura? Cu avocatura?

Despre roșii se poate vorbi destul. Dar despre tomate? Când facem exercițiul de reverse engineering dinspre roșii (toate sunt numite "roșii" la piață) către tomate de toate culorile, din soiuri heirloom...Am spus "tomate"? Păi da, ce poți spune că sunt chestiile vegetale care-s de orice culoare numai roșii nu? O avocată din zona Moldovei, susține un proiect al părinților ei, cu contribuție proprie la partea de marketing,
publicitate, vânzări....Claudia Rugină a fost prezentă la RuralFest 2015, la standul propriu, Buniol. Despre Buniol aflați AICI. Mi-am permis să o "angajez" pe Claudia Rugină într-o dezbatere despre "tomate sau
roșii?", despre semințe "tradiționale" sau "heirloom"?.....Am cedat în ce privește semințele heirloom.....care stau la originea acestor frumoase exemmplare de tomate...Claudia este doctor în "heirloom"...

La tara, cu strugurii si tomatele la cutie? De ce?

Fiecare imagine spune o poveste. Aici aveti cateva de la o vizita fulger, la Balabancea, judetul Tulcea. O gospodarie aparent abandonata pentru ca proprietarii erau la cules la vie, la Petrica Dan. Via atarna bogat, parca ca niciodata, deasupra curtii interioare. Butoaiele pregatite sa primeasca mustul la urma operatiunii de "extragere". Cutia de carton este plina cu ceea ce am reusit sa "inhatam" din gosopdaria fratelui tatalui meu si a matusii mele, Traian si Victoria. Si in solar vedeti rezultatul unei activati de un sezon, productia de tomate cu seminte de la banca de resurse genetice de la Suceava



 

sâmbătă, 26 septembrie 2015

Vă urez mult rahat...de bine sau macar un WC uscat ecologic.Cum? Aici....

Niște amici din Galați, cu activități non-guvernamentale de impact, au testat la țară, un wc ecologic, așa-zisul wc uscat. Separă lichidul-urina, de excremente, de rahat. Iar rahatul devine substanță organică, îngrășământ. Cum arată această construcție? Uite aici, mai jos. O soluție "temporară", acolo unde nici nu este apă curentă. La țară. 

Organizația se numește "Prietentii pământului", este în legătură cu organizația internațională "Friends of Earth". Camelia și Ion Zamfir. 



 

miercuri, 23 septembrie 2015

Ce este in mancarea ta? Clear Labs iti raspunde

O companie startup din SUA vine cu o idee noua in piata si anume sa ofere analize despre hrana. Abordarea traditionala si conservatoare in ce priveste analiza substantelor este aceea de a porni in aceasta abordare, de la ce anume cauti. Cei de la Clear Labs (sursa GigaOM) iau o proba la "puricat", o descompun in toate elementele si iti spun din ce este compusa.

Revenind la Clear Labs, la ce ar folosi si cui? Pai chiar industriei alimentare pentru a identifica linii de produse care contin, de exemplu, chiar 0 grame, 0 miligrame gluten pentru o sustine o linie de produse gluten free. Asta pentru ca pe foarte multe produse este scris, daca ati observat, "poate contine urme de gluten" sau "poate contine urme de...". Acesta "poate" ar urma sa fie eliminat.

Liniile de fabricatie nu sunt perfecte. 

Tendinte sosuri: consumatorii vor non-industrial

Analizele confirma si retailul se supune. Campaniile ad-hoc, cresterea nivelului de trai, in mod inevitabil duc la rejectarea produselor industriale. Multumim Magazinul Progresiv, pentru restul articolului cititi la ei in site. O tendinta interesanta pentru cei care activeaza in productia artizanala de sosuri, mustar, ketchup (chiar, nisa asta nu a fost atacata de nimeni, cu ketchup de casa).


Ce-am mai citit, ce va recomand: despre jertfele pentru capitalism si traditionalismul folosit in marketing

Un pic mai subtil, pentru că mânuiește scriitura mai bine, Florin Dumitrescu face legatura intre două evenimente din trecut, unul din anul 2007, cu moartea a două persoane, în slujba capitalismului (care capitalism? cum mă întreba cineva ieri în Linkedin), pe altarul muncii peste măsură și al aspirațiilor consumeriste. Pe dea alta parte realitatea , după 8 ani,  'pedala' pe care apasă publicitatea și marketingul este aceea a tradiționalismului cu mămăi și tătăi care te aduc cu picioarele pe pământ, în ogradă, la țară, când este vorba de mâncare și papa de la industria alimentară. Florin Dumitrescu va lansa o carte despre asta, cu titlul "Tradiții la ofertă". +florin dumitrescu 

Cumpărații Cațavencii din 24 septembrie a.c. ca să aflați mai în detaliu ce spune Florin Dumitrescu. 

Legume si fructe vrac, de la retail

(c) http://www.retail-fmcg.ro
Teoretic asta ar trebui sa ofere un retailist (și nu detailist). Știrea ASTA mă face să gândesc din nou la Piața de Gros București, care a fost, este și nu știm ce va fi. Ofertarea vrac, cu factură, versus achiziția din piață, va pune un pic presiune pe piețari și alți retaileri. Bănuiesc că sunt mai scăzute cheltuielile, determinate de oferta în cantitate mai mare dar și de faptul că sunt mai scăzute cheltuielile de ambalare. Mă întreb și dacă va însemna și crearea unei linii de absorbție mai puternice, din producția locală de legume și fructe. Depinde totuși și ce fel de soiuri de fructe și legume. 

Multe semne de întrebare. Este această abordare una care se adaugă celorlalți retaileri? Este o ranforsare a atitudinii retailului?