marți, 22 aprilie 2014

Modelul economic se schimba?

Cica nu mai este valabila paradigma urmaririi obtinerii de profit. Cititi eseul din Guardian. Click pe link...

Sustainable Business (@GuardianSustBiz)
Decades of being told that business is about profit only mean theories of sustainable growth are up against it. gu.com/p/3np6x/tw


Slow Food in Romania la conferinta FAO 2014, Bucuresti


Dacă aţi ratat să...

...ciocniţi ouăle CU vinul, ca la Murfatlar, mai încercaţi.....

Slow Europe, schimbarile climatice

Schimbările climatice. Una din cauzele schimbărilor climatice este însuşi sistemul de hrană, deoarece agricultura şi industria alimentară, transportul şi marketingul consumă mai multă energie din resurse fosile decât orice alt sector. Efectul de gaze de seră şi poluarea sunt exacerbate de sistemul agro-industrial, de creşterea intensivă a efectivelor zootehnice ce eliberează în atmosferă cantităţi ridicate de agenţi poluanţi. Slow Food crede că o cale de luptă şi prevenire a schimbării climatice este să se facă trecerea de la sistemul agro-industrial la practicile agricole sustenabile. Slow Food susţine

luni, 21 aprilie 2014

Slow Europe, pescuitul

Domeniul pescuitului. Pescuitul este o activitate critică, dacă ţinem cont de scăderea stocurilor globale de peşte, poluarea oceanelor şi impactul asupra modului de viaţă a milioane de comunităţi de pescari la scară mică ce trăiesc în zonele de coastă. Slow Food susţine o Politică Comună de Pescuit focalizată pe un echilibru potrivit între activităţile din pescuit şi conservarea mărilor şi oceanelor, pentru a se asigura dezvoltarea comunităţilor de coastă şi a pescuitului artizanal. Slow Food consideră că Politica Comună de Pescuit trebuie să asigure stimulente puternice pentru toate practicile sustenabile şi să penalizeze strict toate practicile nesustenabile, să adopte o abordare regională pentru a permite organismelor reprezentative ale comunităţilor locale să decidă în cel mai bun fel administrarea resurselor lor şi să finanţeze educaţia şi pregătirea profesională pentru a promova o atitudine sustenabilă faţă de pescuit şi consumul de peşte.





Paste la supermarket


Anul acesta, de Paşte, cât am lăsat la ţărani, cât am luat din gospodărie, cât am lăsat la supermarket?  Ediţie ZF de anul trecut...2013



duminică, 20 aprilie 2014

Slow Europe, agricultura

Agricultură. Slow Food consideră că obiectivul Politicii Agricole Comune ar trebui fundamentat pe două elemente cheie: producţie sustenabilă la scara mică şi tineri. Europa trebuie să redescopere rădăcinile sale adevărate în producţia agricolă la scară redusă, producţia de alimente cu impact redus asupra mediului, integrată cu natura, producţia de hrană de înaltă calitate, bogată nutritiv şi produs curat, cu respect faţă de mediu şi furnizarea către societate, de servicii de
mediu esenţiale şi de neînlocuit. În ce priveşte tinerii, doar 7% din fermierii Europei au vârsta sub 35 de ani. Slow Food crede că agricultura trebuie să devină o alegere validă pentru o investiţie în viitor, o cale care oferă satisfacţii şi împlinire, nu numai sacrificiu şi greutăţi, mai ales în condiţiile ratei ridicate de şomaj în rândurile tinerilor.



Oua de la Murfatlar...vechi din 2013

Hristos a înviat! Ciocniţi ouă ŞI vin în stilul Murfatlar? Un copy suferind...

sâmbătă, 19 aprilie 2014

Matzos, azima, vinerea mare

Aseara, vineri 18 aprilie 2014, eram pe afara cu catelul si in timp ce vorbeam la telefon, in fata blocului, tocmai ce venea dl. Mandel. Dansul este unul dintre vecinii nostri, aflat in cautarea perfectiunii, ca sa zic asa. Este evreu, este in trecere prin viata noastra, aflat pentru cateva luni, in Bucuresti si in blocul nostru, in drum, cu familia, spre Israel. Din fuga, mi-a intins o punga cu ceva in ea. Intr-o fractiune de secunda am vazut si am recunoscut azima evreiasca. Matzos. Inainte de 1989, la Sf. Gheorghe, in centrul Bucurestiului, la o sinagoga, se vindeau produe kosher. Vin, coniac, azima. I-am spus si i-am multumit. Dansul mi-a zis, "Uite cine cunoaste, cunoaste!".  Si ca ploua asa pentru ca asa este de Pastele evreiesc. Shalom!




Slow Europe, noile politici europene

Slow Food consideră că noile politici europene ar trebuie să se bazeze pe valori precum protejarea biodiversităţii, sustenabilitate, conservarea resurselor naturale şi dezvoltarea incluzivă. Slow Food doreşte să vadă că Europa îmbrăţişează un sistem agro-alimentar mai sensibil la produsele locale, la cultura teritoriilor sale şi nevoile comunităţii, şi că promovează activ această abordare în dezbaterile curente cu privire la viitorul hranei Europei. Politicile Uniunii Europene au un impact deosebit asupra modelului de producţie şi consum, şi de aceea este de importanţă deosebită ca sistemul hranei să fie în centrul politicilor de mediu.

joi, 17 aprilie 2014

Dispare cota de lapte.....dar

Apare un observator...Asta ca să vedem cât de bine sau prost stă România. Comisia Europeană prin DG AGRI a lansat astăzi, 16 aprilie 2014, Observatorul European al Laptelui. Odată cu dispariţia cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene, un instrument de analiză de piaţă era necesar. Aici LINK


Petrom decoreaza oua


miercuri, 16 aprilie 2014

Unde-i laptele polonez?

„Ar trebui să fie o problemă naţională că România, o putere agricolă, importă lapte din Polonia“. Corect ne răspunde unde-i laptele polonez, în interviul de aici, un director de la FM Logistics: în cutiile de lapte de la LIDL şi de la KAUFLAND. Deci, unde este laptele românesc? Pur şi simplu nu este acolo unde i-a fost luat locul. O remarcă retorică, spusă aiurea, pentru că pare că nu aude nimeni: „Ar trebui să fie o problemă naţională că România, o putere agricolă, importă lapte din Polonia“.

Ce fac producătorii de lapte, ce fac procesatorii, de ce nu avem la magazine lapte românesc competitiv şi cu indicaţie geografică?


Atracţia agriculturii convenţionale

Când majoritatea vorbesc despre tot mai multe pesticide, că fără ele nu se poate, de cât mai multe îngrăşăminte, că fără ele nu se poate, se mai ridică cineva şi investeşte foarte mulţi bani. În ce? Agricultura convenţională, agricultura ecologică cu valoare adăugată, sunt o investiţie pe care adesea o regăsim în planurile de afaceri. În ciuda celor care vorbesc şi vorbesc doar de agricultură industrială. Recent în presa de afaceri, în Ziarul Financiar, am aflat cum dl. Ion Lazăr ne mărturiseşte visul domniei sale. Astfel, cu doar un citat:

"Vrem fructe ecologice, de la prune, cireşe, vişine, dar şi ciuperci de pădure....Acum îi susţinem pe oameni să nu folosească îngrăşăminte chimice, ci numai îngrăţămând natural..."


Mişcări in structura exploatatiilor agricole, România

Căutam nişte cifre în Internet şi am găsit o analiză la DG AGRI (la Comisia Europeană) despre numărul şi suprafaţa exploataţiilor agricole. La România avem o dinamică interesantă. Care ne arată o schimbare structurală, poate nu nouă. Dar vizibilă rapid.

  • Ca dimensiune, avem o împărţire pe şase paliere (col.2)
  • O scădere de la anul 2003 la anul 2010 a celor din primele 3 categorii
  • O creştere relativă a celor de la categoria a III-a, ferme între 10-20 ha
  • Dar unde au dispărut scăderile din categoria I plus II plus III? Probabil în imobiliar dar mai ales, s-au transferat în categoriile mari 20-50 ha şi peste 50 ha.



luni, 14 aprilie 2014

Bunica punea coloranti in afinata?

Folosea bunica la preparea alimentelor coloranţi? Caramel? Albastru briliant? Multe persoane, instituţii, nu dau atenţie comportamentului pe piaţăîn ce priveşte marketingul practicat de industria alimentară. O industrie ce adesea îşi ascunde lipsa de calitate a produselor sub vorbe înşelătoare. Ce ne spune producătorul? 


  • "SABER, afine, băutură spirtoasă." Ce înseamnă asta, citit în viteză? Că este din afine, că este cu aromă de afine? Comunicarea nu este precisă şi lasă loc jocului confuziilor. Dar putem presupune că un consumator grăbit se va gândi că este o băutură din afine, cu aromă de afine. Ceva, pe acolo.
  • "SABER". Din cuvântul acesta înţelegem că este numele băuturii, şi din propoziţia în engleză, că română nu avem pe ambalaj, că SABER ar fi un produs tradiţional, local. "Made in the Classical Bucovina style".  
  • O indicaţie regională importantă. "Realizat în stilul clasic bucovinean". Puţin cam prea poetic şi la fel de imprecis? Este făcut ca la bucovineni? Cu mijloacele şi după o reţetă bucovineană? În stilul bucovinean, adică în ce fel? Există un stil clasic bucovinean. 
  • "Peste 200 de ani de tradiţie în distilarea alcoolurilor". Mă uit la producător, este un SRL contemporan înfiinţat după 1989, la ce s-o fi referind declaraţia asta, a cui este tradiţia, de la cine, de când, sunt cei ce conduc compania, urmaşii unor bucovineni care făceau alcooluri? Foarte ambiţioasă declaraţia, dar fără suport. Lăsăm logo-ul deoparte.
  • Ajungem la ingrediente. Aici surpriză. Ia citiţi-le şi întrebaţi-vă: bunica din Bucovina adăuga la Saber, coloranţi caramel, albastru briliant?
ŢEAPĂ?


duminică, 13 aprilie 2014

Slow Food, editie noua de newsletter


Pâinea care expiră în 24 oreeeeeeeeee

Ce se pune în această pâine dacă ea are termen de valabilitate 24 de ore? Cum este posibil ca o pâine bine făcută să expire după doar o zi? Şi nu cumva, cu asa ceva contribuim la dezvoltarea unui comportament de risipitori de alimente? Cine este de vina, cumparatorul sau supermarketul?





sâmbătă, 12 aprilie 2014

Critica iaurtului de oaie, NATURAL

DANONE vinde iaurt artificial? Aţi mâncat vreodată iaurt artificial, puteţi numi o marcă de iaurt artificial? Întreb asta pentru că am descoperit un produs. Un produs alimentar, fie el industrial sau artizanal, care lipsea din piaţa noastră: iaurtul de oaie. El ne parvine, istoric, din bucătăria musulmanilor de aiurea dar şi a mocanilor, a oierilor de pe la noi. Însă în panoplia culinară românească, nu a rezistat de-a lungul istoriei. La Constanţa, în piaţa Ovidiu, exista o plăcintărie înainte de 1990, care vindea, alături de celebrul standard, merdenelele, iaurt de oaie vărsat, la pahar. Iar istorica Lăptărie a lui Enache, interbelică, chiar aduna boema la lactate, nu în jurul unui bar. Un producător recent lansat pe piaţă (ARTESANA) ne propune iaurtul de oaie. Bine, bine, şi foarte interesant. Însă nu înţeleg de ce ei îşi diferenţiază iaurtul de altele, probabil tot de oaie, spunând că este iaurt natural. În primul rând, în acest moment nu există o altă marcă de iaurt de oaie, să zicem artificial, faţă de care să te diferenţiezi. În al doilea rând pentru ARTESANA se pare că această categorie este împărţită curajos în produsele lor şi produsele celorlalţi. Adică?