Spotlight: #WWOOF Romania

Pentru o experiență unică în viață, dacă trăiți la oraș sau sunteți profund de lumea rurală, gospodăriile WWOOF din România sunt locuri deosebite în care să vă regăsiți personalitatea. Pe scurt: o vacanță la o fermă organică. Pregătiți-vă și spiritual.

WWOOF (World Wide Opportunities on Organic Farms / Oportunitati din Lumea Intreaga la Ferme Ecologice) este o retea de ferme ecologice care ofera oamenilor posibilitatea de a voluntaria si de a (re)intra in contact cu lumea satului.

Voluntarii (wwooferii) muncesc la fermele care ii gazduiesc iar in schimbul acestui ajutor, fermierii le asigura mancare, cazare si o experienta unica de a trai si de a explora viata la tara.

Wwooferii au ocazia sa discute si sa invete din experienta fermierilor despre biodiversitate, agricultura ecologica si miscarea ecologica. Din intregul schimb cultural beneficiaza atat fermierii cat si voluntarii.

Spotlight: Cutia Taranului, lant alimentar scurt

Uneori modelelele sunt aproape de noi si nu le vedem. Cutia Taranului are inca o cutie inauntru - cutia cu branzeturi. Incercati?

Pastila de regulament: Carne sau pește

Carne sau pește. Mențiunea poate fi utilizată doar pentru produsele alimentare care conțin cel puțin 50 g de carne sau pește într-o singură porție cuantificată. Pentru a putea fi înscrisă, mențiunea trebuie însoțită de o informare a consumatorului cu privire la faptul că efectul benefic se obține în condițiile unui consum de 50 g de carne sau pește împreună cu unul sau mai multe alimente care conțin fier non- heminic.

Ce se poate scrie pe produs și nimic altceva: Carnea sau peștele contribuie la îmbunătățirea absorbției fierului atunci când se consumă împreună cu alte alimente care conțin fier. 

Rooftop food de la Restograf

La alții este o tradiție să fii la înălțimea orașului. Sau ce spuneți despre o excursie pe acoperișurile orașului, București? Interesant este pasul în față pe care îl face Restograf. Este un site de review-uri privind locurile unde poți să mănânci, cu articole pe teme gastronomice, descoperiri și critici. Săptămânal sunt pregătite pachete de recomandări, twist-uri din conținutul pe care l-a acumulat situl. De data asta vă transmit ceva inedit, sigur  nu au surprins totul. Alimentația la înălțime. 

 

Bio, eco???

Singurele produse care sunt ecologice sau organice sunt cele certificate de organismele de specialitate, recunoscute de România, pe baza regulamentelor europene. Doar produsele cu semnele de mai jos pot fi numite ecologice sau organice. 

Pastila de regulament: Fibre din boabe de ovăz

Fibre din boabe de ovăz. Mențiunea poate fi utilizată doar pentru produsele alimentare având un conținut bogat în astfel de fibre, astfel cum apare la mențiunea BOGAT ÎN FIBRE, prevăzută în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.

Ce se poate scrie pe produs și nimic altceva: Fibrele conținute în boabele de ovăz contribuie la creșterea volumului bolului fecal.

MADR baga bani in promovarea PNDR in online

Divan, o greșeală de poziționare, ghiciți care?

Un singur cuvant nu este la locul lui in titlul articolului din Ziarul Financiar si asta arata lipsa de pregatire a reporterilor. Daca nu cumva Andrei a folosit cuvantul respectiv. Ceea ce este si asa o problema. Divan este un restaurant cu specific turcesc. Interviul AICI.

 

Republica Bio, doua principii corecte

Două concepte sănătoase și diferențiatoare. Republica Bio.

Promovarea pe baza unei scheme de diseminare, bazată doar pe resurse media locale. Are sens pentru că produsele sunt aduse de afară și aici se caută valorizarea lor. Și pe de altă parte este vorba de principiul corect, banii să stea aici, în țară.

Apoi, este prima dată când cineva oferă doar produse certificate BIO și ECO, certificare pe bază de organism de certificare, inspecție și control. 

Chestiile astea două recomandă oferta de la Republic Bio. Dacă găsiți ceva ce încalcă principiile, sancționați prin necumpărare.

Interviu in Wall-Street.ro AICI

 

What is a biscuit?

Daca v-ati adanci in enciclopedia Wiki ati afla cat de profund si adanc este conceptul de biscuit. 

Tartelier made school

Desi au trecut doi ani de cand Tartelier a intrat in conservare, tot cred ca au creat o mitologie. Nu vom renunta sa asteptam revenirea lor. LINK.

 

Spotlight: cooperativele pe lista MADR de cuvinte corecte politic

De-abia acum? Cooperativizarea a fost un lucru rău pentru țăranii care au fost forțați să își cedeze proprietatea. Presiuni psihologice, depresii, închisoarea. A fost bine din punct de vedere economic? Nu știm. Însă pentru generația celor care urmat țăranilor cooperativizați, acelora cred că nu le-a mers rău. În sfârșit la nivel oficial am renunțat la ipocrizia ce a caracterizat MADR pe această temă. S-au ferit de cuvântul cooperativizare pe motiv că au alegătorii rețineri. În realitate a organiza o cooperativă înseamnă răspundere, democrație, economie la vedere, fiscalizare. Dar nu poți face, în această etapă, agricultură fără marketing, fără rețele, fără comercializare. De aceea cooperativa este forma cea mai potrivită să fie susținută. Când am vorbit despre cooperativă în 2013 la TVR, s-au amuzat de mine.....

Pastila de regulament: Culturi vii din iaurt

Culturi vii din iaurt. Când poți scrie ca producător că ai în produs culturi vii din iaurt? Pentru ca mențiunea să poată fi înscrisă pe acestea, iaurtul sau laptele fermentat trebuie să conțină cel puțin 108 unități formatoare de colonii de microorganisme vii (Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus) per gram.

Ce se poate scrie pe produs și nimic altceva: Culturile vii din iaurt sau lapte fermentat facilitează digestia lactozei din produsele alimentare la persoanele care au dificultăți în ceea ce privește digerarea lactozei.

Din nou muntii Macinului - We Singing Colours

We Singing Colours - Bridal Hands. Filmat în întregime în munții Măcinului, acum două săptămâni. Video by Mihai Dragolea & Radu Mocanu (vagabondfilms13@yahoo.com) // Song Mix & Mastered at Space Magnetic Studios (Belgium) // PR & Booking: Bianca Boitan-Rusu

Brutarie cu Cartea Brutarului

Interesante sunt rețetele din timpul comunismului și înapoierea lor tehnologică: făină, drojdie, extract de malț. De aici de mai jos. 

CARTEA BRUTARULUI from Dacian Florin Dedu

Balabancea içinde Türk mezarlığı. Turkish old cemetery in Balabancea. Vechiul cimitir turcesc din Balabancea.

Balabancea içinde Türk mezarlığı. Turkish old cemetery in Balabancea. Vechiul cimitir turcesc din Balabancea.

Un cimitir vechi de peste doua sute ani, cu pietre deja cucerite de vegetatie. La Balabancea, in judetul Tulcea, Romania. Pietre de o frumusete si stranietate aparte, sunt urma unei culturi care a inceput acum cateva sute de ani, odata cu instapinarea Dobrogei de catre otomani. Apoi a fost fracturat de schimbul de populatii dintre cele doua razboaie mondiale. Iar dupa 1947, emigratia determinata de cele doua blocuri mari politice din Europa, a trimis la Istanbul pe ultimii urmasi ai turcilor din Balabancea. 

An old cemetery, of more than 200 years, with tombstones already conquered by vegetation. In Balabancea, county Tulcea, Romania. Local stones of a special beauty and strangeness, last remnants of a culture which began hundreds years ago, when Dobroudja became part of the Othman Empire. This culture was fractured by the exchange of populations between the two world wars. And after 1947, it followed the emigration caused by the existence of the two big political blocks in Europe, whereas last remnants of Turks from Balabancea, settled in Istanbul.

Iki yüz yılı aşkın bir eski mezarlık zaten taşlar bitki örtüsü fethetti. Balabancea anda, Tulcea ilçe, Romanya. Taşlar eşsiz güzelliği ve gariplik, Osmanlılar tarafından instapinarea Dobruca ile, birkaç yüz yıl önce sonra başladı ürünlerdir. Sonra nüfus değişimi, iki dünya savaşı arasında kırıldı. Ve 1947'den sonra, göç Balabancea Türklerin son torunları için İstanbul'a gönderildi Avrupa'nın en büyük iki siyasi bloklar, yol açtığı.

 

Un cimitir turcesc din Dobrogea

Fotografiat probabil in perioada interbelica. Asa arata azi cel de la Balabancea si cel de la Iaila, judetul Tulcea. I like those tombstones.

Chipurile lui Costica Acsinte

Find the entire archive available for download via Flickr or follow on Facebook and Twitter. Recognize any faces? Send a tip at LightBox@TIME.com.

Where KFC is America is.....bitter taste after a cheap advertising

Romanians, advertising people are still thinking you are dumb and stupid...

Or: Proudly sponsored by US State Dept. Romanians, stay home, it is like in America! Because you have KFC, no?

Or: Give Romanian a chicken fried wing and they, fools, think that are living the American Dream home...

Or: One goes to the KFC counter and orders: Well, gimme 5 American Dreams and a coke, pliz...I want to live it fully

 

Biscuit by Sohodoleanu: I will be back

A fost duminică 5 iulie a.c. și duminica este o zi de pauză în răsfățuri. Dar am fost acolo în str. Popa Savu nr. 3, o să revin.

Funding needed for "Last transhumance", a project from movie category, initiated by Dragos Lumpan

By Dragos Lumpan

We are witnessing the disappearance of a way of life. Fewer and fewer shepherds cease transhumance, walking with their herds. Last transhumance describes in photography and film the extinction of a millennial way of life. Last Transhumance is an artistic, ethnographic and sociological project totaling 8 years, 6 countries, more than 50,000 km traveled, 100,000 photos, 70 hours of footage and 100 hours audio recordings.

About shepherds who still practice transhumance:

They sleep together with the sheep all the time, either summer or winter, near the herd, in order to protect the flock against wolves and bears attacks.

During the trip, everything they own is loaded in the morning and unloaded in the evening on donkeys’ backs.

They live only under the open sky regardless of the season.

They always get up in the morning long before sunrise.

Cioban by Dragos Lumpan

Cine credeti ca este personajul de mai jos? Ieri Gheorghe azi Ghita. Ieri urban shepherd, azi un român care are inițiativă. Descoperit de Dragos Lumpan in proiectul Transhumanta. Proiect care asteapta suportul vostru financiar AICI.

Maia este un superlativ al Masinii cu Inghetata #icecream

M-am întâlnit cu Adi Mengheș (Masina cu inghetata) duminică 5 iulie 2015, la evenimentul de stradă care închide o arteră principală a Bucureștiului, în weekend, pentru evenimente de

stradă. Asta mi-a adus aminte de faptul că v-a promis un interviu cu Adi despre proiectul Maia. Este un format adaptat pentru reuniuni tematice, al masinii cu inghetata. Care a plecat de la traditia actualizata tehnologic, a vanzatorilor ambulanti de inghetata de la tara, de acum cateva decenii. Iata ce ne spune Adi Menghes.

Again about Macin Mountains, trasee de turism ecvestru

V-am mai scris despre muntii Macinului. La poalele lui, in comuna Greci, de cativa ani, incet, dar sigur, de dezvolta proiecte de servicii turistice. Tururi cu caii in Parcul National Muntii Macinului. De-abia acum se pare ca intra in main stream. In curentul principal. La DIGI 24 a fost difuzata o prezentare in proiectul lor "Turist acasa", duminica 5 iulie a.c. 

Despre Parcul National Muntii Macinului AICI.

Despre traseele de turism ecvestru AICI. 

Despre cum se practica turismul cu backpack AICI.

Despre tabere fotografice Mircea Bezergheanu AICI.

Locuri cu cafea in oras: Do you a want a shot or a spot?

Do you a want a shot or a spot? Duminica 5 iulie 2015 am plecat într-o excursie urbană cu bicicleta, de la Parcul Tineretului spre Piata Victoriei. Dupa ce m-au claxonat o patrula a Politiei si trei autovehicole - un autobuz RATB si doua autoturisme, am ajuns cu bine la Piata Victoriei. Tinta mea a fost Biscuit, pe str. Popa Savu. Am ajuns in capatul strazii, la Steam. Pe str. Uruguay 22. Eu nu descriu locul, ci trairea pe care am avut-o intr-un loc aparte. Because this is to be slow. Si veti gasi in imaginile din articol ilustrarea a ceea ce am gasit la Steam. Asadar.
Do you a want a shot or a spot?

Spotlight: Piete din Bucuresti

Piete din Bucuresti este un proiect interesant desi cu multe lipsuri. Il gasiti in Facebook si un interviu cu muncitorii la proiect in Restograf.

Sa le incurajam pe cele si cei care colinda pentru noi. O idee mai buna as avea eu, dar cere bani. 

Respectiv:

- piete din Bucuresti, asa da, asa nu in ce priveste curatenia

- piete din Bucuresti, prietenoase sau nu cu clientii

- piete din Bucuresti, de speculanti sau nu

- piete de vanzatori sau de fermieri?

- preturi de piata la 5 produse...ma opresc aici...

Adidași Aierda NOW

De-ale marketingului stradal. Misto chestie, Adidasi Aierda? Cu endorsement? Așa ieftini? Da.

Divin și Eden, de la covrigi la bucurii

Trebuie să ai un pic de haz și curaj, deși încă odată o spunem, consumatorii români mai au încă până să fie sceptici, ca să faci din patiseria de la colțul străzii, dintr-un container, o propunere de hrană care chipurile te-ar aduce mai aproape de divinitate. Dar uite că business-ul a fost vizionar și a mers până în ziua de azi.

Pyrgos nu a procedat cum trebuie si a dat faliment

In 2 iulie magazinul era definitiv in reorganizare. Faliment.

Încercarea de a oferi produse locale este vizibilă ici și colo. oferta de produse exotice are însă o viață grea. Și cum vedeți în imagini, dă faliment repede. Probabil această ofertă o detectați ici și colo și dvs. Rămâne un mister de ce

antreprenorii care se aruncă în astfel de aventuri aleg anumite locuri pentru a-și crea o piață și o anumită clientelă. Magazinul a cărui vitrină o vedeți, a existat în zona fostului cinema Vergului, o zonă puțin pietonală, în umbra pasajului Muncii, pe latura nici măcar rezidențială a pasajului, într-un aliniament cu 2-3 restaurante bombă de tipul spală-bani-și-fugi, cu iz oriental. 

De mirare ca au dat faliment?

Când cauți un loc pentru a deschide un magazin, încearcă antreprenorule să afli:

- Care este volumul traficului pietonal? Câte persoane trec pe acel trotuar, pe acel aliniament, în ce perioade, în ce anotimpuri?

- Care sunt magazinele sau ofertele complementare din aliniament? Produsele pe care le oferi sunt aparte și trebuie clienții să vină special la tine (își schimbă traseul, trebuie să vină cu auto, au loc de parcare)? Completează produsele tale un coș de cumpărături ideal bazat pe magazinele din vecinătate?

- Cât de bine famat/rău famată este zona? Ce reputație are? Ce venituri circulă prin zonă?

- Cum anume îți faci cunoscut magazinul, în comunitate? Există cumva vehicole locale de publicitate?

- Cât de bine pot explica anagajații tăi despre produsele oferite, valoare de produs local? Sunt cu adevărat produse locale sau uleiuri de măsline contrafăcute?

- Înfățișarea magazinului este diferită, spune o poveste sau este o combinație de gresie ridicată pe pereți și ornamentată cu termopane banale?

Noi citim nu gandim? Nielsen si ZF cred ca romanii maninca mai mult

Nu sunt de acord cu interpretarea Nielsen, prezentată de Ziarul Financiar. Creșterea volumului achizițiilor nu înseamnă consum ridicat de alimente. Nu poți pune egal între achiziție și hrănire. Se aruncă foarte multă mâncare, se cumpără pe promoții. Valoric s-a cumpărat mai mult, însă nu înseamnă că s-a mâncat mai mult. Mai multă achiziție de alimente nu înseamnă că se mănâncă mai mult. Și mai este ceva. Comerțul modern a profitat de reducerea TVA astfel încât în magazine toate etichetele sunt cu reduceri, dar nu reduceri de prețuri ca reduceri, ci reduceri de TVA. Este de fapt o păcăleală vizuală. Ceea ce înainte era excepție, eticheta galbenă de reducere, acum este peste tot. Nu vă îndeamnă la achiziție?

Reducerea TVR la alimente înainte de aplicare și după, a generat opinii și așteptări. Despre faptul că reducerea TVA va însemna, de exemplu, automat o creștere a consumului. Nu a explicat nimeni pe ce ne bazăm când ne așteptăm să cumpere românii mai multă mâncare. Nu mănâncă suficient, există în țară o propensiune spre a se mânc mai mult? Până acum nimeni nu a făcut dovada și nici nu o va face vreodată, pentru că nu este posibil. O reducere de prețuri ale produselor alimentare poate însemna orice: bani puși deoparte, rate achitate, vacanțe, pantofi. Da, consum, dar nu neapărat alimentar.

O bere rece și apă gratis? Dați o fugă la pavilionul de la Milano @RomaniaExpo2015 #ROExpo2015

La Milano, în Italia, are loc în acest an, timp de mai multe luni, o expoziție globală dedicată hranei și problemelor pe care le pune omenirii crearea și procurarea hranei. Standul României este unul tematic, "România în armonie cu natura". Cât de ipocrită este această abordare? Pe cât de serioase sunt problemele din România, legate de protejarea patrimoniului natural, precum construirea de MHD unde vor mușchii noștri, despre braconarea mierlelor, despre tăierea de păduri, despre pârtii de schii aiurea, despre neconformitate privind gropile de gunoi și despre incapacitatea de a recicla cât este cota fixată. Iar autoritatil pretind că România este în armonie cu natura.

Care este contribuția profundă, majoră, a României și a celor ce toacă banii cetățenilor români la Milano? La fiecare porție de sarmale o bere Ursus (trebuie să fie cineva rau educat culinar sa consume o astfel de combinație) sau apă gratis, ca în ziua de 4 iulie 2015. Deși sunt izolați de lume pentru că nu răspund criticilor ci doar șefilor ierarhici și de la partid, le-am dat câteva replici pe Twitter. 

Spotlight: Food programme in Soundcloud, BBC 4 Radio

Am găsit niște prelegeri interesante în Soundcloud, despre hrană. Interesant. Prelegerea despre feeding the commmons, de-abia aștept să o ascult.

Spotlight: Un reportaj RFI (nu de la Elena Postelnicu) despre Slow Food la Milano

Am descoperit în situl RFI Români o selecție de reportaje despre Expo Milano 2015, expoziția globală dedicată hranei. Cu ceva timp în urmă ascultam la RFI Romania un reportaj semnat de Elena Postelnicu care ridiculiza EXPO Milano, relatarea nefiind cu nimic orientată spre miza expoziție ci exclusiv către scumpetea mîncării din expoziție. D-na Postelnicu nu a realizat un reportaj ca sa semnaleze aberația culinară de la pavilionul României gestionat de MAE, de a oferi la o porție de sarmale o doză de bere URSUS.

Vă recomandăm să citiți și să ascultați reportajul RFI realizat de un corespondent din altă țară, în relatarea audio a lui Vasile Damian.

Spotlight: Pivnita Bunicii de la Saschiz

Latest news from "Pivnita Bunicii". Asta este un proiect care are la baza interventii de dezvoltare comunitara ale unor britanici, inca de acum 10-15 ani? James Turnbull si Nat Page. Unul astazi, cu Transylvania Food Company, celalalt cu Fundatia ADEPT. Si toate la un loc legate de promovarea venita de la Printul Charles of Wales. Plus un activitatea unui Compartiment pentru Dezvoltare Durabila la SGG, Guvernul Romaniei. So, they have some business there, lucreaza cu suport, forta de munca locala, aduna soc, fac sucuri. For example. Si vand sub labelul "Pivnita Bunicii". In Bucuresti gasiti produsele la Mega Image de la fostul magazin EVA, au un stand acolo.

Spotlight: finantare pentru afaceri non-agricole in mediul rural!!!!

De la Finantare.ro si de la MADR. Puteti sa va intoarceti la tara. Masura 6.2 are niste CAEN-uri, inclusiv pentru industrii creative, de va speriati. Inclusiv pentru start-up-uri.

Miercuri, 8 iulie, vor fi lansate inca 6 submasuri de finantare prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020. Cele 6 submasuri sunt urmatoarele:

    Submasura 4.1a – Investitii in exploatatii pomicole, cu o valoare de peste 75 milioane de euro;
    Submasura 4.2 – Sprijin pentru investitii in procesarea/ marketingul produselor agricole (143 de milioane de euro);
    Submasura 4.3 – Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice, prin care pot fi accesate 435 milioane de euro, inclusiv pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigatii;
    Submasura 6.2 – Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale (44 milioane de euro);
    Submasura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici (peste 72 de milioane de euro);
    Submasura 6.4 – Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole (57 de milioane de euro).

Spotlight: Dacian Ciolos, consilier siguranta alimentara Juncker

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a desemnat pe domnul Dacian Cioloș în funcția de consilier special privind siguranța alimentară internațională.

Mai multe detalii în comunicatul de presă din pagina:

http://ec.europa.eu/romania/news/01072015_dacian_ciolos_consilier_siguranta_alimentara_ro.htm

Spotlight: Filmul de Piatra, preview doar pe baza de invitatie

Teaser, jut to know.

Preview Filmul de Piatra, ce va avea loc joi, 2 iulie, la Bucuresti, pe rooftop-ul Deschis Gastrobar (Splaiul Unirii 160), incepand cu ora 20:00. Evenimentul va include o selectie de scurt metraje romanesti din editii precedente ale festivalului Filmul de Piatra (incepand cu ora 21:30), precum si un concert al trupei Karpov not Kasparov, urmat de o petrecere.

Evenimentul este ultimul din turneul de promovare a apelului pentru scurt metraje si voluntari lansat pentru editia din acest an a festivalului (puteti vedea aici un spot al apelului). Suntem bucurosi ca avem deja peste 200 de inscrieri, cu o saptamana inainte de deadline. Cateva fotografii de la evenimentele organizate pe parcursul lunii iunie, la Bucuresti, Timisoara si Cluj, precum si doua spoturi pentru promovarea evenimentelor de la Timisoara si Cluj, unde, alaturi de proiectiile de film, au avut loc si concerte Partizan.