Dupa un sfert de secol de comert modern

Titlul unui articol din Ziarul Financiar, poate trece neobservat sau nu. "Retailul alimentar este în mâinile a zece giganţi străini". Retailul est veriga foarte importantă care se află în capătul lanțului alimentar. Sigur, mă gândesc acum, acest lanț alimentar continuă cu consumatorii, și apoi cu groapa de gunoi, compostul, mările și oceanele. Și algele de la Mamaia. Ce ne spune analiza celor de Ziarul Financiar? Ce interpretare dăm (dincolo de faptul că sub cei 50% se află 20 de mici competitori români)?

• Că în 25 de ani de cuplare la piața mondială, retailul modern a trecut de la 0% la 50% din piață. 
• Ne mai spune că dacă în Occident se vinde multă mâncare produsă local, în România, de-abia de câțiva ani încoace se depun eforturi pentru a integra producția alimentară autohtonă. 
• Dar și această integrare/listare are prețul ei: conformarea la cerințele de standardizare face ca la raft să avem zeci de producători de sana, chefir/kefir, lapte bătut. 
• Pentru că nu este loc de inovație și/sau pentru că produsele alimentare de calitate, vin, nu-i, așa decât din Occident. 
• Și un alt efect al puterii retailului modern este înghițirea producției autohtone sub noile linii de mărci private. 

Este loc pentru toată lumea, desigur, și pentru retailul modern cu avantajele/dezavantajele sale, și pentru industria alimentară autohtonă. Dar ne trebuie un obiectiv al industriei alimentare mai puternic decât listarea la raft în supermarket sau decât proiectul "Rețete consacrate românești".

Falsi profeti nutritionisti

Pare ca antioxidantii sunt un mit doar bun sa justifice castigurile consistente ale unor asa-zisi nutritionisti. Substantivul "antioxidanti" este repetat de milioane de ori in discutiile publice. Mai ales in media romaneasca. La nutritie se pricepe toata lumea. Eu nu. Dati-mi dovezi. Comisia Europeana, pe baza Regulamentului european a respins inscrierea pe mai multe produse alimentare care pretind ca antioxidantii.....

Exista un Regulament european care este obligatoriu si el a stabilit ce este permis si ce nu este permis sa fie PROMIS consumatorilor in ce priveste proprietatile nutritionale si cu efect asupra sanatatii, ale produselor alimentare. 

Astazi despre proprietatile imaginate ale pastei de alune de padure in ce priveste colesterolul bun si o inima SANATOAS. Unii au cerut sa li se aprobe asta. Dar fara dovezi stiintifice.

Minciuni ale industriei alimentare: Laptele de vaca nu mentine sanatatea danturii

Exista un Regulament european care este obligatoriu si el a stabilit ce este permis si ce nu este permis sa fie PROMIS consumatorilor in ce priveste proprietatile nutritionale si cu efect asupra sanatatii, ale produselor alimentare. 

Astazi inca un exemplu. Laptele de vaca nu mentine sanatatea danturii.

De ce vrea industria alimentară sa ne mintă în continuare

Noutăți în etichetare. Industria alimentară a cerut amânarea intrării în vigoare de la 13 decembrie 2014 a unui Regulament european privind etichetarea. 

Care este una din noutăți? Dacă în produsul alimentar sunt folosite arome de fructe, adică arome sintetice, este interzisă ilustrarea cu imagini de fructe. Adica  cei care cer amanarea vor sa ne mai vanda inca 6 luni produse etichetate cu foto de fructe fara sa fie saminta sau pulpă de fructe in sucul respectiv.

Din HG de aplicare a Regulamentului, extrase relevante, care ne arată de fapt că industria alimentară vrea sa ducă consumatorii de nas cu chimicalele, în continuare.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit.a) coroborat cu lit.d) din Regulament se dispun următoarele: 

- ilustrarea de fructe legume şi/sau porţiuni vegetale şi/sau orice alte ingrediente pe etichete, ambalaje de prezentare, cataloage, afişe, prin publicitate- scrisă video, on-line- este permisa numai în cazul în care fructele sau părţi din fruct/ suc de fructe/pulpă de fructe,legume şi/sau porţiuni vegetale şi/sau orice alte ingrediente sunt utilizate la fabricarea produsului într-o cantitate care să confere acestuia specificitate. Aceste ingrediente însoţesc denumirea sub care se vinde produsul şi sunt inscrise în lista cuprinzând ingredientele urmate de cantitatea acestora exprimată în procente. 

- în cazul utilizării la fabricarea alimentelor numai a aromelor nu este permisă ilustrarea, desenarea sau orice alte forme de reprezentare a fructelor, legumelor şi/sau a porţiunilor vegetale şi/sau a oricăror alte ingrediente.

Statisticile despre vanitate...

Cum se numeşte asta, vanitate? Azi despre Slideshare, colecţia de gânduri. Deci, Ce titluri au fost cele mai consumate, din colecţia mea de conţinuturi, despre agricultura, dezvoltare rurală şi Slow Food. Mulţumesc celor interesaţi care au răsfoit, descărcat sau distribuit mai departe. Câte un pic, câte un pic, vom submina agricultura industrială şi industria alimentară mare. Vedeţi imaginea din articol. 

Nu glorificati industria alimentară.....

Că nu este o industrie neştiutoare, inocentă. Unii din antreprenorii români din industria alimentară mare, stau prost în relaţia cu statul român. Când ţipă ca arşi, că vor binele omenirii, că ne dau de mâncare, să fiţi sceptici. Deşi cred că nu mai era nevoie să vă spun.

În textul de mai jos stă scris...."implicaţi în scandaluri de corupţie, [...] acuzaţi de nereguli fiscale...."...

O cincime apă în puii de la supermarket ? Un scandal britanic

Ce credeți, puii pe care îi cumpărați din industria alimentară românească au mai multă apă în ei decât ăia de la țară? Ce se acuză în The Guardian, dar este negat șoptit de industria alimentară locală din UK, este faptul că procesatorii bagă în pui mai multă apă decât au de la natură, că nu specifică pe etichetă că puii sunt rehidratați artificial, că fac asta ca să scadă costurile. Doar ca >>>>>

Despre industria alimentară: Prețurile mici înseamnă calitate scăzută a alimentelor

(c) Ziarul Financiar

Prețurile mici înseamnă calitate scăzută a alimentelor. Nu o spun eu, o spun chiar cei din industrie. Dl. Ioan Popa, director general al PANGRAM Resița: "Dacă este să dau un exemplu, pot spune că prețurile mai mici deteriorează calitatea alimentelor. Pastele făinoase sub brand se fac dintr-o..............

Cum să consumaţi minim 2 litri de parizer pe zi

Sau de carne de porc, mușchi file, kaiser vrac. Evenimentul zilei a descoperit o nouă dietă, care a cucerit România, în secret. Rețeta secretă a lui Parizer Factory sau cum industria alimentară, ne servește. Doza minimă recomandată de apă, pe cap de adult, poate să fie absorbită, subtil și facil, prin carnea cu apă. Sau prin apa cu carne. Așadar, a anchetat gazeta, românii mănâncă apă cu carne. Este ceva rău în asta ? Îi pasă cuiva ? La Târgul Țăranului propunem produse din carne de tradiție.

Ați cumpăra mezeluri cu etichetă 40% apă ?

Unii ar spune că nu. Însă doar așa se explică de ce mezelurile proaspete sunt ieftine, pentru că sunt un cumul de apă și resturi de carne tocată. Și niște aditivi. Goana după profit, nu după binele mâncătorilor, nu le permite producătorilor de mezeluri ietfine să pună pe etichetă adevărul: „Vă vindem apă !” Sau să spună că au cei mai ieftini cremvurști pentru că de fapt injectează apă. Multă, multă. Dacă consumatorii nu îi obligă, iar autorităților nu le pasă de conținutul hranei puse românilor la dispoziție, lasă să bage fraierii șuncă cu apă în ei !

Apa cu carne, secretul prosperității companiilor de mezeluri

În toate cataloagele de supermarket, vedetele sunt produsele din carne, mezeluri proaspete, foaaarte ieftine. Un specialist în astfel de produse recunoaște că o șuncă sub 10 lei kilogramul este umflată la greu cu apă. Și observăm noi, în toate locurile, fabricanții de mezeluri se plâng că au scăderi de vînzări. Nu se plâng însă că nu au suficientă apă să ne vândă, sau insuficientă membrană artificială în care să pună atâta amar de apă. Probabil însă că mațul gros este un alt secret pentru care industria de mezeluri nu are patent. Apa este de la Dumnezeu. Iar în timpul acesta, în loc să ne preocupăm cu organizarea unei politici adevărate în ce privește hrana, întoarcem spatele acestei probleme. Și nu ne pasă cu ce se hrănesc românii. Pentru că suntem săraci ? Slow Food înseamnă susținerea dreptului de a alege hrana, a dreptului de a ne împotrivi industrializării excesive a conținutului frigiderului. O mare parte din noi, suntem indiferenți. 

Voi ?!