miercuri, 12 iunie 2013

Dl. Buhai luptă contra pulpelor de pește, la Tulcea

Începem cu peștele ca la Galata ?

Fishkebab.... (credite: T.Cazacioc)

O poveste despre o tragedie culturală, despre niște oameni și despre o speranță. Dar mai întâi, iată cum se dezvăluie misterul filetării unui pește, ca la Istanbul. Mergem apoi cu povestea la Tulcea.  Urmăriți cu atenție filmul. Și apoi, în continuare, un stand de pește, la drumul mare, la Istanbul. 


Know-how la Istanbul

Peste ca la Istanbul (credite: T. Cazacioc)

Peste ca la Istanbul (credite: T. Cazacioc)
Peste ca la Istanbul (credite: T. Cazacioc)

Peste ca la Istanbul (credite: T. Cazacioc)

Peste ca la Istanbul (credite: T. Cazacioc)


Lupta contra pulpelor de pește este dusă la Tulcea?

Titlul articolului meu, ca să continui cu asta, hiperbolizează un pic povestea peștelui de la Tulcea. Peștele de la Tulcea nu prea există. Peștele este ori ilegal capturat, ori pescuit gata înghețat, ori prost gătit ori înlocuit de pulpele de pește, pardon, de pui, aruncate în ulei. Ceea ce într-o țară îngreunată de moștenire culturală, de patrimoniu imaterial adică gastronomic, în România este o himeră. La Tulcea nu ai parte de un restaurant decent cu preparate de pește. Este un amestec de fripturi, mici, supe și pește. Ar putea fi jignitor dacă cineva și-ar da seama de asta. Doar că localnicii cred că ceea ce se găsește în oraș cu pește, mă refer la alimentația publică, este ok. 

Iată cum arată un experiment culinar, gestionat de Dan Buhai și echipa lui, la MIADMAR HDP. În una din vizitele noastre am încercat niște caras. Dar și o salată de scrumbie. Ca la Tulcea.

Salată de scrumbie Miadmar/Buhai (credite: Cazacioc)
Caras prăjit Miadmar/Buhai (credite: T. Cazacioc)

Caras prăjit Miadmar/Buhai (credite: T. Cazacioc)

Într-o zonă care a avut industrie de conserve de bună calitate, din pește, o zonă care a dat o întreagă bibliotecă de studii, opinii și propuneri, din partea unui mare gânditor precum Grigore Antipa, o zonă care cultural este datoare să redea românilor moștenirea gastronomică locală, găsești rar pe cineva pasionat de preparatele tradiționale din pește, care să testeze produse, combinații, ingrediente, fără conservanți. O trudă completă pentru a oferi cu satisfacție un produs de calitate. Oamenii pasionați sunt cei de la echipa lui Daniel Buhai. De aceea căutați produsele lor la magazine. Expiră repede și se găsesc rar.



Preparate din pește Miadmar la Clubul Țăranului Român (credite: T.Cazacioc)


Preparate din pește Miadmar la Clubul Țăranului Român (credite: T.Cazacioc)
Preparate din pește Miadmar la Clubul Țăranului Român (credite: T. Cazacioc)

.....................................................................................
Un final fericit: Slow Food și slow fish, la Tulcea (2012)



La furat de dude....


Deci. Eu caut inovații gastronomice, sigur, cu măsură. La una din vizitele în Turcia, am descoperit dudele uscate. Alături de alte fructe uscate. La Marele Bazaar. Într-un magazin erau niște pungulițe. Semnificația culturală a acestui obicei cultural m-a marcat. În România dudele sunt călcate în picioare. Nu ? Pe vremea când mergeam la bunicul meu, la țară, în Dobrogea, dudul era în curtea lui. Chiar dacă nu consumam cu sârg, dudul este un arbore prezent peste tot în România. Nu la munte, evident. Așadar, mâncăm sau nu mâncăm dude ? Și dacă nu mâncăm, de ce nu mâncăm pe o scară mai largă ? Iată că, în plin sezon al dudelor, o tânără se oprește și înfulecă dude. Cu hotărâre. Bravo.


Dude (credite: T. Cazacioc)

Dude (credite: T. Cazacioc)

Dude (credite: T. Cazacioc)

PS: Vom reveni cu mai multe dude.......

marți, 11 iunie 2013

#6: Mai puțin minereu....așa salvați gorilele și okapi și elefanții...!!!

Sfatul #6 pentru apărarea biodiversității: Nu schimba des telefonul mobil ! De ce?

"Pentru fabricarea consolelor de jocuri, a calculatoarelor şi a telefoanelor mobile sunt necesare diferite minerale (cupru, cobalt, plumb…) pentru care cererea este în continuă  creştere. Minele din care provin acestea se află aproape pe toată planeta şi exploatarea acestora are impact mare asupra mediului înconjurător. În Republica Democratică Congo, de unde se extrage celebrul coltan, este pusă în pericol biodiversitatea extraordinară din Kivu: vânătoarea ilegală a ultimelor gorile, precum şi  a elefanţilor, a okapi... pentru a hrăni minerii, defrişarea masivă pentru a le asigura lemn pentru construcţia, încălzirea şi extinderea minelor, eroziunea şi poluarea solurilor,  a apei, a aerului... să nu mai vorbim despre conflictele armate! Aşadar, înainte de a schimba telefonul mobil sau calculatorul portabil, mai gândiţi-vă o dată!"

luni, 10 iunie 2013

Grauntele agro-alimentar: Mai mult local decat global

Așadar, dintr-o cercetare Novel Research, aflăm de ce roșia românească este la mare etichetare în piețe. De ce se poartă mult, dar mult, ca la mama acasă. De ce avem tradiții românești, produs în România, etc. Pentru că multinaționalele nu pot induce consumul cosmopolit, decât pe sub ușă, în frigiderul românilor. Așadar să luptăm pentru local, mult local, hrană locală. Hai Slow Food!


Grauntele agro-alimentar: Miliardar din iaurt și cross-culture

Un singur vis, fără diversificare, urmărit constant. Un turc care face iaurt grecesc, cu numele Ciobani (un substantiv turcesc). Miliardar premiat de Ernst&Young la Monte Carlo. AICI

Sursa Wall-Street.ro



sâmbătă, 8 iunie 2013

De ce mi-a plăcut la training-ul Google ?

Cum a fost la training-urile Google ? Au fost două sesiuni de pregătire, în două weekend-uri. O sesiune despre cunoștințe Google AdWords Fundamentals și una despre Google AdWords Display. Prezentările au fost susținute de Gabriela Andrei de la Kondiment Solutions. Câte o zi fiecare, de la 9.00 la 17.00, cu toate serviciile incluse. Ce urmează ? Examenul de Fundamentals și de Display. Ambele examene, luate, îți asigură certificate de Google Certified Individual. Ele atestă că te pricepi să faci campanii de pubicitate cu Google.












Grauntele agro-alimentar: Nimic local, foarte mult global

După cum aflăm din gazete (în acest caz din Ziarul Financiar) două mari lanțuri de retail sunt în topul aducătorilor de hrană NUMAI din afara României. Adică aduc mâncare procesată de la alții, la greu. Unde este aplecarea lor pentru preluarea produselor alimentare din România ? În al doilea rând, dacă vorbim despre una dintre cele două faceri, au pretins că aduc din toată Europa demâncare. Dar ?



vineri, 7 iunie 2013

Zidul IV: nu știm ce se va alege de asta

Dacă este să ne aducem aminte despre toate ideile năstrușnice, una era de prin 2005, într-un conext conceptual privind Bucureștiul, dărâmarea zidului Casei Poporului. Ca să avem apoi o esplanadă. Am mai dat un ghes în 2010, apoi dl. Năstase s-a pronunțat contra. Doamna Roberta Anastase a fost așa și așa. Și dl. Zgonea zice acum "Să fie!" Are legătură cu vreo contră împotriva lui Sorin O. ? Sau îi servește ca argument lui Sorin O. pentru străpungerea spre Uranus ? 


Zidul III: ce buni suntem la campanii

Hai să redăm o grădină Bucureștiului, oamenii să se plimbe prin preajma Palatului Parlamentului. Să redăm o axă naturală orașului. Nu știu de ce vor AZI să îl dea jos, dacă este vorba de plimbări sau pietonal, da. Dacă este o poliță plătită între politicieni din care câștigă bucureștenii, este bine....

Zidul II: ce buni suntem la campanii

Am început în 2005 cu Transcentral Urban București. Apoi cu zidul în 2010. Dacă ești suficient de persistent și insistent, la un moment dat ideea grupului dă roade. Unde dai și unde crapă! Campania noastră de dărâmat zidul Casei Poporului, a dat roade.


Zidul I: ce buni suntem la campanii

Președintele Camerei Deputaților vrea să dărâme zidul Casei Poporului. Campania noastră începută în 2010 a dat rezultate. 




joi, 6 iunie 2013

Grăuntele agro-alimentar: Cine o mai pune de brânză în România ?

Ușor-ușor, intrăm în rândul lumii. Lumea dominată de marile corporații care sunt experte, de la John Ford încoace, la producția de masă. Aflăm din presa zilei de 5 iunie 2014, că la masa producătorilor de lactate, nu a mai rămas decât o singuraă companie cât de cât, de-a noastră, Covalact. Restul sunt multinaționale.


National Geographic "vinde" pistoale de la Google AdWords Display

Amuzament prin rețeaua de publicitate a Google, prin Google Adwords Display. National Geographic Romania vinde prin secțiunea de contact a sitului, pistoale. Nu, nu este colaj, NU este făcătură, ce naiba!

Anunțul din Google AdWords display este inserat între "Redacție" și "adresa de contact".








marți, 4 iunie 2013

Cum s-a incheiat Slow Fish 2013

Nu, nu am fost acolo, la Slow Fish, se întâmplă în Italia. Dar merită să susții mișcarea Slow Food, în România sunt mai mult convivium-uri. Unul din domeniile în care militează Slow Food este pescuitul durabil. Lanț alimentar scurt, prețuirea peștelui și nu a consumului industrial. 


#5: Consumați produse de sezon, produse eco !

Sfatul #5 pentru apărarea biodiversității: Redu emisiile de gaze cu efect de seră ! Cum ?

"Să ne încălzim, să avem lumină, să călătorim… dar să ne şi hrănim, să ne îmbrăcăm şi să respirăm: prin tot ceea ce facem, producem gaze cu efect de seră, care, în surplus, pun în pericol planeta. Deşerturile se extind, gheţarii îşi reduc dimensiunile, nivelul mărilor creşte… Pe scurt, toate ecosistemele sunt perturbate. Reduceţi emisiile de gaze cu efect de seră, consumând cât mai mult posibil produse de sezon, din regiune şi purtând o etichetă ecologică atunci când mergeţi pe jos, cu bicicleta sau cu mijloace de transport în comun, evitând astfel risipaŞi compensaţi astfel o parte, îmbrăţişând biodiversitatea la dvs. acasă (cu o baltă, o pajişte înflorită, căsuţe pentru păsări…) şi sprijinind asociaţii de protecţie a naturii sau proiecte de reîmpădurire."

Uraaa !!! O inițiativă în sprijinul retail-ului !!!

Sursa: Paginademedia.ro

Sursa: Dailybusiness.ro
Avem o știre despre produsele românești de calitate. Un domeniu despre care tot aflu și vorbesc și scriu de vreo 5 ani. În legătura cu produsele alimentare. Bună intenția  d-nei ministru, dar execuția lasă de dorit. 

Și acum, doar câteva idei. 

Există o listă, cat de mică, cu aceste produse românești de calitate? Poate că ar trebui să fie un obiectiv, o dorință pe termen lung, cu deadline cam peste 20 de ani ? Cel puțin până o să avem produse românești de calitate. Începând din acest moment să ne fixăm ținta. Pentru că "produse românești de calitate" sunt deocamdata doar folclor.

Apoi, ce înseamnă produs românesc ? Este o invenție, o  creație a unui român ? Este un ceva produs în România ? Compania care îl produce are acționari români ? Cum anume se stabilește că un produs este românesc ?  Trebuie să aibă materii prime 100% românești ?

Puteți să îmi spuneți?! Este un nou exemplu de abordare pripită. Bună intenția dar execuția lasă de dorit. 

PS. Produsele lanțurilor de retail sunt românești și de calitate !!

Sursa Dailybusiness.ro

duminică, 2 iunie 2013

Out of order: Texting but not meeting. Strangers by SMS.

În piața Unirii din Timișoara. Texting but not meeting. Stop-texting-rewind.









Out of order: Doi africani și un rinocer. La Timișoara.

Mai precis, la hotelul Timișoara. Dacă i-ar fi plătit și cei doi africani nu ar fi făcut așa ceva mai potrivit. Probabil că proprietarii hotelului au pus o sămânță de rinocerită în fața hotelului (aflat în proximitatea locului manifestației de stradă din decembrie 1989) să ne aducă aminte de mulți rinoceri ce se aflau și se mai află printre noi. 




Out of order: Trăiască Republica Socialistă România. La Timișoara.

Luni și marți (28 și 29 mai 2013) am fost la Timișoara pentru un proiect dedicat Natura 2000, într-un contract pentru Centrul Național de Dezvoltare Durabilă. La hotelul Timișoara, ce este plasat pe o latură a pieței Libertății, în spațiul interior al hotelului proprietarii au "ascuns" stema R.S.R.