La Norheimsund, se fabrică manual, conform unor tehnologii vechi, frânghii. Azi cânepa este adusă din China. Însă atelierul de frânghie este singurul din Norvegia care mai produce aşa ceva. Are 80 de lungime pentru că este practic măsura capacităţii sale de producţie, de standard.
Slow Food // e c o g a s t r o n o m i e // d e z v o l t a r e d u r a b i l ă
sâmbătă, 22 februarie 2014
vineri, 21 februarie 2014
Despre Slow Food şi proiectele speciale: Africa
Rolul central al Africii şi colaborarea cu FAO
Apărarea biodiversităţii este în mod special importantă pentru ţările din sudul planetei, prin proiecte, de exemplu, precum 1000 de grădini în Africa, pentru că păstrarea tradiţiilor culinare acolo, nu înseamnă numai
îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar chiar salvarea unor vieţi, a unor comunităţi şi a unor culturi gastronomice. Prin proiectele privind grădinile şi punerea în valoare a seminţelor locale, precum şi a reţetelor şi produselor locale, Slow Food acţionează pentru >>> continuă >>>
Apărarea biodiversităţii este în mod special importantă pentru ţările din sudul planetei, prin proiecte, de exemplu, precum 1000 de grădini în Africa, pentru că păstrarea tradiţiilor culinare acolo, nu înseamnă numai
îmbunătăţirea calităţii vieţii, dar chiar salvarea unor vieţi, a unor comunităţi şi a unor culturi gastronomice. Prin proiectele privind grădinile şi punerea în valoare a seminţelor locale, precum şi a reţetelor şi produselor locale, Slow Food acţionează pentru >>> continuă >>>
Atelierul de construit şi restaurat bărci, Norvegia
Norvegienii, navigatori globali. Dar vremurile au făcut ca bărcile tradiţionale de lemn, să dispară. Urmărite îndeaproape de mersul civilizaţiei. Drumuri asfaltate, industria automobilului. Trecerea de la drumurile pe ape ca principală activitate de conectare, la drumurile pe uscat, a făcut să dispară o întreagă cultură. Fartoyvernsenter păstrează patrimoniul imaterial legat de navigaţie. A două parte a vizitei noastre, după depozitul de cherestea, a fost la atelier. Unde Peter a fost gazda noastră.
joi, 20 februarie 2014
Despre Slow Food şi reţeaua Terra Madre
Terra Madre, reţeaua comunităţilor hranei a fost lansată de Slow Food în anul 2005 pentru a da voce şi vizibilitate micilor fermieri, crescătorilor de animale, pescarilor tradiţionali şi artizanilor hranei din întreaga lume, al căror fel de a produce hrana, protejează mediul şi susţine comunităţile locale. Li se alătură în reţeaua Terra Madre cadre
didactice, bucătari, consumatori şi grupuri de tineri, pentru ca împreună să îşi unească forţele şi să acţioneze pentru îmbunătăţirea sistemului de producere a hranei. Reţeaua Terra Madre este organizată în 150 de ţări şi reuneşte oameni, asociaţii şi ONG-uri care, ca societate civilă derulează proiecte locale în diverse domenii de >>> continuă >>>
Norwegian wood sau depozitul de cherestea de la Fartoyvernsenter
Prima vizită. La depozitul de cherestea de la Fartyvernsenter. Cu o poveste despre modalităţi de recoltare a lemnului, determinări şi cauze, recuperări istorice ale unor tradiţii dispărute. Lemnul, uneltele, locul de recoltare, totul are o explicaţie antropologică şi etnografică.
(c) Tiberiu Cazacioc |
miercuri, 19 februarie 2014
Americanii liberi, fără antibiotice! Industria lor alimentară ia măsuri
NPRFood (@NPRFood) | |
Americans Want Antibiotic-Free Chicken, And The Industry Is Listening n.pr/1fA6SsF
|
Click pe n.pr/1fA6SsF
Despre Slow Food şi biodiversitate
Apărând biodiversitatea, apărăm planeta. Asociaţia Slow Food este angajată în apărarea hranei de calitate, tradiţională şi sustenabilă, protejarea biodiversităţii varietăţilor cultivate şi sălbatice precum şi a metodelor de cultivare şi producţie ce sunt ameninţate de prevalenţa hranei procesate şi a industriei alimentare, precum şi de regulile pieţei globale. Prin Arca Gustului şi proiectele Prezidiilor (susţinute de Fundaţia Slow Food pentru Biodiversitate) şi prin reţeaua Terra Madre, Slow Food urmăreşte să protejeze hrana noastră ca patrimoniu de nepreţuit.
Norvegia, un pic de lume
Cine poate, o manâncă albă
Despre pâine, o opinie din America, de la Serious Eats. Cum vă place pâinea de casă? (click pe link)
When Only Wonder Will Do: The Best White Breads in NYC
// Serious Eats
From Serious Eats: New York
marți, 18 februarie 2014
Iubesc pâinea!
Nu putem spune prea mult despre pâinea de la noi. Dar. Ne putem gândi la ce fac alţii, cum îţi păstrează patrimoniul gastronomic. Citiţi povestea. Nici măcare grâul de care se vorbeşte, spelta, nu este la îndemână în România.
De la Spelt Levain Loaf: Saveur.com: 100 New Recipes "Made 10 days in advance with a hearty whole spelt flour starter, this loaf has rich caramel undertones and a pleasant sourness. Top slices of this bread with creamy, funky cheeses and cured or smoked meats and fish."
Despre Slow Food şi misiunea sa
Slow Food promovează hrana bună, curată şi echitabilă. Bună, pentru că sănătoasă nu doar gustoasă; curată pentru că producerea ei are un impact redus asupra mediului şi cu grijă pentru bunăstarea animalelor; echitabilă pentru că prin ea este pusă în valoare munca celor care o produc, prepară şi o distribuie. Slow Food acţionează pentru apărarea biodiversităţii şi promovarea unui sistem de producţie şi a unui consum sustenabil şi prietenos cu mediul; pentru a susţine răspândirea educaţiei pentru gust şi a consumului sustenabil; şi să conecteze producătorii de hrană de calitate de co-producători (consumatorii conştienţi) prin evenimente şi iniţiative. LINK
Norvegia, fără superbrands şi o Mihaela Rădulescu?
Mărcile industriei alimentare globale sunt aproape necunoscute. Eu am intrat în două magazine cam ca un Lidl, în Norheimsund. Şi nu am recunoscut nici o marcă din cele ce se găsesc în România. Fără superbrands şi fără o Mihaela Rădulescu? Lunch-ul este între 11:30-12:30, este ca un breakfast la noi. Diversitate de produse, dar dulci, nu sunt iuţi. Vedeţi în imagini. Nu au peşte la masă decât foarte puţin. Magazinele alimentare de tip supermarket, goale la propriu. Imaginaţi-vă un Lidl gol în timpul programului. Iar la dinner am avut parte de o tocană de ren. Cu garnitură varză de Bruxelles sau orz fiert.
Golful de la Oystese, Norvegia |
Tartă cu fructe din arbuştii familiei |
Dinner la cafeteria Fartoyvernsenter, Norvegia. Fără tărie, doar vin şi ceva sucuri. |
Lunch la cantina Fartoyvernsenter |
luni, 17 februarie 2014
Vedeti ce fac.....?!
razvan exarhu (@exarhu) | |
Ce fac doi bărbați bucătari după nişte sticle cu vin: Păstârnac copt în două feluri şi pesto de… instagram.com/p/kh7tINIdkk/
|
Gatitul este precum dragostea..
HuffPost Taste (@HuffPostTaste)
| |
Cooking is like love. It should be entered into with abandon or not at all. – Harriet van Horne huff.to/1gGDqoc
|
Marin Dumbrava zis si Biodumbrava
DoarBio (@DoarBio) | |
Biodumbrava este o microferma care cultiva si comercializeaza o gama larga de legume si fructe certificate Bio ow.ly/sXfrW
|
Cautati BIOCOOP, cooperativa agriculturii ecologice
DoarBio (@DoarBio) | |
Biocoop este o asociatie de fermieri Bio din jurul Sibiului care vor sa imparta cu noi legumele, produsele din carne si branzeturi eco:...
|
Când localizarea este o valoare la norvegieni
O roabă care ne vorbeşte despre localizare (abordare care are legătură şi cu alimentele locale). Nu, nu este o simplă roabă, este o roabă Fiskars, în Norvegia, şi spune multe. Când am aflat despre Fiskars, cu ani în urmă, cuţitele lor erau rătăcite prin Carrefour. Tot Fiskars a avut la vânzare, la un moment dat, instrumente speciale de tăiat cu formă (acum, găseşti în ofertă asta). Era prin 2004-2005. Piaţa s-a dezvoltat şi acum Fiskars este mai prezent în România. Cei-cele care şofează ştiu, pentru că la una din staţiile de benzină, iarna trecută a fost campanie pe puncte cu unelte Fiskars.
Fiskars este un Rolls Royce al uneltelor de grădinărit. Sunt scule scumpe, dar extrem de rezistente, robuste, durabile. Câteva învăţăminte, bazate doar pe un exemplu din Norvegia. Fotografiat de mine. >>> continuă >>>
Despre Slow Food, ce fel de organizaţie este?
Slow Food mobilizează milioane de persoane dedicate şi pasionate de hrana
bună, curat preparată şi corect preţuită. Printre acestea se numără bucătari
şefi, tineri, activişti, mici fermieri, pescari tradiţionali, experţi şi cadre
didactice din mediul academic din peste 150 de ţări; o reţea de peste 100.000 de membri Slow Food constituită
în 1.500 de comunităţi locale pe
plan internaţional (comunităţi numite convivia),
ce contribuie prin cotizaţia de membru, precum şi prin evenimentele şi
campaniile pe care le organizează; şi 2.000
de comunităţi Terra Madre care practică producţia sustenabilă şi pe scară
redusă, de hrană de calitate, în întreaga lume. LINK
Gammelnorsk spælsau, oaia norvegiană care se trage de la anul 1000
Dacă eşti atent la lumea înconjurătoare, este posibil să ai parte de suprize prin cunoaştere. După aceea. Cum mi s-a întâmplat mie. Am fost în călătorie în Norvegia. Am fost cazaţi la Oystese, mai sus de Norheimsund. Am locuit 3 nopţi la un norvegian tare muncitor. Era un complex de locuinţe acolo. Într-un din case erau crescute oi. Acasă am aflat, dintr-un film Slow Food că oile pe care le-am văzut erau de fapt o specie foarte veche, cea mai veche din Norvegia, de la anul 1000.
In casuta din dreapta sunt crescute oile |
Cum se uita oile la noi |
Sunt serioase si la locul lor |
>>> continuă >>>
duminică, 16 februarie 2014
Cupajul Merlot si povestea lui
Le Figaro Vin (@Figaro_Avis_Vin) | |
Le cépage Merlot blanc : Le merlot blanc (ou merlau) est un cépage d'origine bordelaise. Il était…
CLICK AICI bit.ly/pirMYG |
sâmbătă, 15 februarie 2014
Cum salvam biodiversitatea?
Este destul de simplu. Zece mari companii globale controleaza producția de semințe. Semințele hibride pentru producția agricole sunt semințe ce nu pot fi cultivate din nou de agricultori, fermieri. Ele trebuie cumpărate din nou și din nou. Acest monopol asupra biodiversității prin semințe, standardizare și serializare, face să avem parte din ce în ce mai puțin de varietate. Un documentar ARTE despre indiferența noastră.
Romania, the food colony: What do you want to eat today?
România este o ţară veselă şi o colonie alimentară de excepţie. Din varii motive, azi castanele ne vin din China, apio din Spania şi ghimbirul din Olanda. Oare cât o costa o legătură de ghimbir românesc? Sau nişte castane de la Baia Mare? Ca şi în alte cazuri, puteţi să constataţi: pentru stomacul românilor se bat europenii, americanii, chinezii. Dar, românii, românii ăia care i-au umilit pe britanici cu batonul cu rom? Doar atâta pot?
vineri, 14 februarie 2014
KLM şi Gouda: Alegerea hranei arată ce fel de producţie a hranei este susţinută
Aşa se face şi se suţine localizarea: produsele locale sunt cele ce dau valoare şi identitate. Nu mărcile globale. De ce România se comportă drept colonie alimentară? Vedeţi în imaginile din scurta mea analiză empirică ce alegeri a făcut KLM Air France pentru călătorii săi? Încerc să ţin compasul drept asupra subiectelor care cred că vă interesează şi pe dvs. Călătoria cu avionul este o experienţă despre hrană. Şi despre provenienţa ei. Astăzi vă propun o rapidă privire la gustarea oferită de KLM Air France. În cheie Slow Food. Ambalajul vă va arăta lucruri semnificative despre o atitudine. Pentru că adesea, cum spune mişcarea Slow Food, alegerile noastre influenţează gastronomia. Ceea ce mâncăm este ceea ce alegem să susţinem. Vedeţi ce alegeri a făcut KLM Air France pentru călătorii săi?
joi, 13 februarie 2014
La Norheimsund, despre ambarcatiuni si traditie
Și noi am fost în Norvegia, pentru un parteneriat pentru patrimoniu în Delta Dunării. Mai multe imagini de acolo unde am fost primiți extraordinar. La Hardanger og Voss Museum, Fartoyvernsenter, Norvegia. Februarie 2014.
miercuri, 12 februarie 2014
Norvegia: Ce am învățat?
(c) Hardanger og Voss Museum, Norvegia |
Se poate realiza un muzeu al bărcilor cu vâsle, în România, am văzut asta în aceste zile, în fiordul Hardanger. La Hardanger og Voss Museum, în Norvegia, la Norheimsund, pe lângă atelierul de bărci, sunt oferite şi trasee de bărcuit.
(c) Hardanger og Voss Museum, Norvegia |
(c) Hardanger og Voss Museum, Norvegia |
(c) Hardanger og Voss Museum, Norvegia |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)