marți, 5 august 2014

#AQUA CARPATICA vs. Naturel, cât mai naturel

#AQUA CARPATICA? Apa la bidon mai sare cu un competitor în față. NATUREL. Toate atributele și farmecele marketingului sunt aici. V-ați întrebat vreodată ce înseamnă pentru dumneavoastră apa de izvor, adică ce anume vedeți în mintea dvs. Și ce vor să spună acești antreprenori minunați și cuvintele lor înșelătoare: că au găsit așa, un izvor, o izbucnire de apă și hop cu fabrica peste ea? Hai să fim serioși, este vorba de apă din pânza freatică. O banală captare. Cum anume demonstrează că este apă de izvor? Nu au cum și nu au de ce. Apa de izvor este ceea ce dânșii vor. 


1) NATUREL adică natural, nu? Imediat se produce declicul. Nu, ei nu zic că ar fi naturală. Sau probabil că la OSIM nu aveau cum să înregistreze natural.  
2) Apă naturală de izvor? Dacă este de la izvor, nu ar trebuie să fie naturală? Și există cumva opusul, apa artificială? Nu prea.
3) Sursă arteziană Valea Nandrii? Păi asta este numele unei localități, după cum ne arată Google și România liberă. Nu este chiar numele unei văi ce ar sugera ape curgătoare. Primele 10 rezultate ne arată că nu se scrie nimic despre Valea Nandrii pe Internet
4) Se aude #AQUA CARPATICA? Cei de la Naturel dau și ei apă cu nitrați și nitriți 0. 

luni, 4 august 2014

Etichetarea cârnaților din porci clonați

DG AGRI (directoratul de specialitate încă condus de dl. Dacian Cioloș) a lansat o licitație pentru a răspunde unei teme publice, și anume servicii de cercetare despre cum anume să se realizeze etichetarea produselor alimentare din animale clonate. Cred că este o temă etică, legată de industria alimentară, la care merită să ne gândim. Dumneavoastră care citiți aceste rânduri, ați vrea de exemplu să fie etichetate și cum anume, produsele de la animalele clonate. Așa de chichi? Dacă vă întrebați de ce oare v-ar interesa asta.

Propun, pornind de la acest anunț de licitație, niște observații. Care subliniază câte ceva.

1) Orice politică publică, darmite una europeană, are nevoie de un studiu, evaluări de impact, sondaje de opinie adesea. În Europa mecanismele de elaborare a politicilor sunt complexe, complicate și greoaie, dar nu se poate spune că nu implică societatea. Mă refer la CE. 
2) Dar. Nu oricine și orice are nevoie de o politică publică. De exemplu, cel mai adesea, cei mai mulți din cei ce guvernează România, nu au nevoie de politici publice. Se ghidează după inspirația divină. În general politicile publice din România se bazează pe epifanii. Așa se risipesc foarte mulți banii de la niște direcții de acțiune spre profitul unora sau altora. Dar măcar să se spună pe față, nu?

#URSUS demolator din victorie în victorie

Involuntar, Ziarul Financiar ne arată fața lui #URSUS demolatorul. Aveam și noi o industrie a berii autohtonă, și pe asta au distrus-o multinaționalele fabrică, cu fabrică. Mă scuzați că așa de dimineață, vă scriu despre bere. Dar firul acesta roșu îmi stă în minte: Heineken demolează fabrică de bere, Griviţa, uite aşa. La Filaret, fabrica de bere Bragadiru a încremenit de peste 15 ani. Dar în vecinătate, culmea marketingului, o berărie denumită Bragadiru, vinde bere Heineken, chipurile germană. Iar la Cluj Napoca mişcarea a fost mai demult. Astăzi deci, un memento despre berea românească de pe vremuri. Şi o trecere în revistă a faptelor #URSUS Breweries. Anul şi demolare, ăsta da urs. Păcat că de la prima fabrică privatizată din România, prin vânzare publică de acţiuni (remember dl. Theodor Stolojan), s-a ajuns doar aici.


sâmbătă, 2 august 2014

Din oaie, de oaie

Am pus la acest articol, o imagine colaterală, care marchează, la Provița, locul unei tragedii. Dar să vorbim de oi. Despre nişte produse interesante şi de testat. Cei care se ocupă de brandul ARTESANA lucrează pe șest. Am văzut toată gama de produse cu care sunt prezenți acum în magazin. Surpriză. Produsele din lapte de oaie sunt făcute la compania X, să zicem, asta este un nume fictiv. Produsele din lapte de vacă, la compania Y. Miroase a marketing cover-up, precum fac de ani de zile cei de la DELACO. Care nu sunt producători. Dar testați în continuare ARTESANA, singurele produse lactate din lapte de oaie, de care știm. De ce nu se prepară și la modul artizanal? Hai oieri români, hai ciobanu Ghiță!



vineri, 1 august 2014

Hot-dog-ul românesc

Există şi hotdog românesc. Cred că ar trebui interzisă folosirea anumitor cuvinte, în mica şi marea publicitate. Sau în firmele ce însoţesc micile magazine. RUSTIQ? Sau MERINDE? Nu este ce credeţi, este doar un chioşc de lângă o şcoală, unde se vând nişte preparate alimentare industriale. Mai tricolore la firmă, dar la fel de proaste la stomac. Este drept că aici ar trebui să intervenim cu buzunarul nostru. Nu cumpăraţi de la Merinde. Căutaţi în DEX şi o să vedeţi că sunt, ar trebui să fie, altceva decât hot-dog-ii. 





joi, 31 iulie 2014

#Ciolos, Delta Dunarii, Agerpres si eu. Si ITI

Mulţumesc Luisiana Bâgea pentru că ai memorie jurnalistică. Am fost şi eu acolo, când dl. Cioloş a spus, în jurul mesei rotunde, că se poate folosi abordarea multisectorială pentru problemele din Delta Dunării. Era la vremea aceea o pledoarie mai veche, a noastră, de la grupul Asociatia "Ivan Patzaichin-Mila 23", ca să fie tratate integrat şi nu haotic problemele locale. La doi ani după, se naşte ceva. Instrumentul Teritorial Integrat. ITI. Citatul din ştirea AGERPRES: "Inițiativa înființării a fost făcută publică în luna septembrie a anului 2012 de comisarii europeni pentru Agricultură și Mediu, Dacian Cioloș și Janez Potocnik, care, în timpul unei vizite în județul Tulcea, au declarat că populația din comunitățile izolate din Delta Dunării se poate dezvolta printr-o abordare multisectorială și multifond."

Teodor Frolu

Ivan Patzaichin

Ponta, Ciolos, Constantin, Plumb, Potocnik

Brânza la doză de la #HOCHLAND

V-ați luat doza de brânză? Astăzi, dacă aţi gustat câte ceva de vară. Înainte de a pleca la lucru. La birou. Probabil că aţi desfăcut şi doza de telemea. Brânză telemea la doză? Hmmm, cei de la marketing și de la publicitate au căutat un nume pentru recipient. Demult. Brânza la cutie, după părerea mea, este la cutie și la nu la doză. Ați putea vorbi, de exemplu, despre lapte la TETRA PAK? Nu, mai degrabă lapte la cutie. Dar, chinul celor de la vânzări, de a segmenta oferta, ne arată. Că #HOCHLAND a ales ca singur diferenţiator, USP, modul de ambalare. Nimic altceva. Este straniu. Pe de altă parte, vedem cu acest exemplu că sărăcia ofertei de brânzeturi româneşti, te aduce aici. Ce poate fi diferit între o telemea şi o altă telemea? Industria alimentară, atât poate, ambalajul! Dacă însă ar fi vorba de producție de brânză de calitate, ar trebui să creeze o legătură cu locul de origine, adică cu indicația geografică. O telemea dintr-un anume loc al țării, cu o anume pășune și din laptele anumitor rase de animale, specii locale, ar fi altceva. Nu o brânză la cutie. 



miercuri, 30 iulie 2014

Noi teste cu tradiţionalitatea: moara GHIONEA

Este ora 8:00 şi pornim la drumul zilei cu un subiect legat de pâine. Ghionea? Ghionea! Un loc de amăgit consumatorii sau o ofertă onestă de preparate fără conservanți, fără coloranți artificiali, fără...etc? Pe Calea Moșilor se pregătește un loc. Partea cu moara mi-a plăcut. Evident este o moară de altădată. De ce este folosit acest simbol ca să acopere o moară industrială din zilele noastre? Pur și simplu. Dar este simptomatic că o companie mică de panificație și brutărie, tocmai de la Brăila, atacă Bucureștiul. Este și semnificativ efortul lor de a crește, peste Brăila. Are legătură cu sortimentația, mai scumpă și de calitate? Sau poate au o capacitate prea mare și doar București ar fi o sursă de cash? Nu știm. Cert este că le va fi greu. Cu atâta evaziune fiscală în capitală, este greu să te lupți. Mai sunt și altele. Faptul că supermarketurile fac și ele panificație. Etc.



marți, 29 iulie 2014

#CARREFOUR, #CORA, #LIDL, #METRO, #KAUFLAND: Sănătate, că-i mai bună decât toate

Este ora 8:00. Francezii o fac bine, foarte bine. Dar nu știu ce preferați. Dacă ne -am putea alege modelul de societate, către extremele societale. Am putea avea un stat căruia să nu îi pese de cetățenii săi sau un stat care să ia de ici, de colo, și să intervină în viața cetățenilor săi? Desigur mă gândesc la hrană, alimentaţie, şi corolarul acestora, sănătatea publică. Este bine ca statul să se bage în viaţa ta, să îţi spună ce este bine să mănânci, câtă mişcare să faci, etc.....? Sau să te lase pe mâna industriei alimentare şi a conglomeratului agro-industrial? Sin colecția mea de cărți, una publicată de autoritățile franceze, care te apără și te îndeamnă, pe vârste, genuri, ce și cum să trăiești. Nu mă amăgesc cu privire la efectul, doar al acestei intervenții. Dar măcar compar cu lipsa de preocupare a statului român. Care deși se bucură că are agricultură și un pic de industrie alimentară, nu se ocupă și de revers, de ce anume mănâncă românii.  Și mai este ceva. Accesul la alimente gata preparate, ne-a rupt de modul de alimentare tradițional. O carte precum cea prezentată, îl aduce pe contribuabilul francez la un mod de viață mai slow. Exact! Slow life.


sâmbătă, 26 iulie 2014

Sucurile de fructe, de la nisa la mainstream banal

Cu cinci ani în urmă când apăreau primele sucuri de fructe la piețele volante, erau o raritate și o încântare. Așa am cunoscut niște oameni deosebiți, care se ocupă de sucul de mere de la Valea Mare, Pravăț. În continuare ei au rămas la fel și vă recomand Valea Mare. Anii au trecut și nișa a fost atacată de mulți alți antreprenori. Regretul meu este că aproape toți își propun să treacă de la producție artizanală la producție industrială. De ce oare și cine îi învață că succesul este în producția industrială. Niciodată un suc de fructe făcut ca acasă nu va putea fi scalat la cantități de supermarket, fără să i se altereze conținutul. Cred că este drumul spre insucces și o lipsă de respect față de consumatori. Adică să păstrezi marca dar să vinzi sub acoperirea ei un suc de fructe industrial ce odată era artizanal. Cum arată acum o nișă ce acum 2 ani nici nu exista?

vineri, 25 iulie 2014

joi, 24 iulie 2014

Meniu de restaurant comunist

Iată că vă ofer ce v-am promis. Pagini de interior din catalogul de prețuri. Mergeți la un restaurant care pretinde că vă oferă bucătărie românească. Și comandați ce se putea comanda, mă refer la pricepere profesională, ca pe vremuri.




miercuri, 23 iulie 2014

Alimentatia in scoli: CE publica un studiu privind politicile statelor membre

Am participat la o discuție la nivel de instituție publică, cu privire la consumul de fructe în școli. Și am reclamat că trebuie creată o politică sectorială, agricultura, sănătatea, educația și cultura, pentru că lanțul alimentar nu înseamnă numai cultura mare. Ce mâncăm, calitatea, este răspunderea mai multor instituții. Evident, vorbeam despre rachete. Ce fac birocrații de la Bruxelles? Se ocupă și cu așa ceva.

Ne vedem la Torino in octombrie?

Salone del Gusto si Terra Madre. La Torino. Patru zile de încântare gastronomică. Ne vedem acolo? Detalii aici. 




Gazpacho de capsuni, polonezii şi ideile lor

Nu sunt polonezii cei mai originali. Dar în comparaţie cu ceea ce am aflat-cunoscut în ultimii ani de când sunt interesat de gastronomie, făcând ordine în bibliotecă. Am găsit în biblioteca mea, o broşură editată de Polonia. Ce credeţi că au făcut, cu mândrie, ca să marcheze identitatea lor culturală, acum nişte ani, când deţineau preşedinţia Uniunii Europene?

marți, 22 iulie 2014

Revolution in #French #food, #restaurants. New quality sign...

Un articol comentariu dedicat lui David Contant şi echipei lui. Titlul este,  în alte cuvinte: o nouă revoluție în restaurantele franceze. Semnul despre care v-am scris în 18 iulie a.c., iată-l. Este simbolul afișat de mai multe restaurante franceze, înrolate într-un program protest, de marketing, dar de bun simț. Un semn indicator, afișat la restaurante, care ne spune că preparatele servite sunt gătite chiar acolo la restaurant, din materii prime brute. Nu din materii prime congelate. Imaginea în articol, ca să mă credeți. 







Communism, ce se mânca pe vremuri la cârciumă

Ce se mai găseşte în biblioteca mea? Catalogul de prețuri din alimentația publică. Socialistă? Nu chiar. Mai reveniți în blog să vedeți, că, da, era penurie, era reglementare, dar parcă exista diversitate la restaurant. Acum bucătăria românească este săracă în meniu. Este adevărat că avem bucătari făcuți la polonicul de seară. Care sunt Master Chef dar habar nu au să gătească bucătărie românească. Aia de la Radu Anton Roman citire.

luni, 21 iulie 2014

Codex Alimentarius și plantele medicinale

"Safe, good for everyone?" Codul ăsta, Codex Alimentariuso mega-conspirație de 50 de ani, gestionată de jde de mii de organisme la nivel planetar, sub pălăria ONU/WHO/FAO, insistă să stabilească (de fapt chiar a stabilit) reguli de punere pe piață pentru, să zicem, ceaiul de coada șoricelului. Ceva de genul: dacă planta pentru infuzii, coada șoricelului, nu este atestată, validată, verificată de Agenția Națională a Medicamentului, că are avea efecte terapeutice...

Brânzeturi cu carte

Nu strică niciodată să afli mai multe despre ceea ce mănânci. Mai ales dacă citind, citind, citind, înţelegi că dincolo de prezenţa gustoasă dar halucinantâ a brânzei telemea fermentată, pe lumea asta există şi alte brânze. Ce vreau să spun este că la români, brânzeturile maturate, vechi, cu mucegai, sunt puţine. Lipsesc cu desăvârşire. Ar trebui să fim realişti şi umili. În Encyclopedia of Cheese (imaginea nu este potrivit atașată), cumpărată (costă puțin) de la olibrărie de vis-a-vis de spitalul Colțea din București, singura brânză de calitate, pe merit, a românilor, este

sâmbătă, 19 iulie 2014

GMO Inside: #MONSANTO, #PIONEER, retragere cereri OMG

Nu este pe surse ci este oficial. #MONSANTO, #PIONEER au mai retras din lista de aprobări a UE, încă patru cereri pentru varietăţi vegetale OMG. Au mai rămas 9. 


Unde sunt germenii voștri?

Cineva,ne-a făcut un pustiu de bine, nouă ignoranţilor, ca să ne arate (în cazul în care ne cade mâncarea pe jos în bucătărie și nu ne aplecăm suficient de repede să o ridicăm) care sunt, de regulă, cele mai murdare locuri din context. Slow food, dar nici chiar așa. 
PS: Poate nu aveţi o bucătărie de fiţe, dar măcar ţineţi curăţenie.


Hai cu blueberry, ca ne intrec americanii


vineri, 18 iulie 2014

Cât costă somonul în America





Pesticide în pâinea din România?

Pe marginea unei știri despre pâinea din UK. De aici. Așadar: cum stăm la pâinea autohtonă, cu reziduurile de pesticide, care este nivelul lor ? Cine verifică asta ? Dar verifică ? Și dacă stăm bine, de ce producătorii nu se laudă cu un nivel scăzut al pesticidelor ? De regulă când aflu despre un mod diferit de abordare a problemelor culinare, ale hranei, în altă parte a Europei sau lumii, mă întreb. Mai ales când acele abordări pun sub semnul întrebării, anumite scăpări. Una din acestea fiind că ne-am îndepărtat de producție și nu mai întrebăm, oare ce și cum se produce această pâine ieftină? Dacă este ieftină, mai este şi corect preparată?


NEW! Home #cooking in #French restaurants

Francezii au lansat un nou semn culinar. Care este afişat la restaurantele care oferă mâncare gătită, ca acasă. 


Capitalistii de la Whole Foods Market cheama copii la cursuri


O companie de renume din America, Whole Foods Market, cel mai mare aprozarist american, organizează școala pentru copii privind mâncarea sănătoasă. Oricât de discutabil ar fi conceptul (ce anume este sau nu este sănătos), este bine că educația gustului este un teren deschis. Câte piețe publice de legume și fructe din România organizează așa ceva? Câte lanțuri de retail care pretind că aprovizionează de la producători români de legume și fructe, fac așa ceva?





joi, 17 iulie 2014

Propaganda pro-OMG de 1,4 miliarde dolari

ALTERNET MEDIA: În SUA, companiile din industria OMG au cheltuit 1,4 miliarde dolari în campanii de publicitate. Mai ales ca să demonteze "isteria" pro-produse ecologice.




miercuri, 16 iulie 2014

Laura Laurentiu propune Retete ca la mama




Dacă vă jucați cu Android, Google Play sau Play Store. Și dacă ați revenit aici pentru că descoperiți ceva interesant, încercați și aplicația despre gătit a Laurei Laurențiu. Atenție, nu o cunosc, dar domeniul aplicațiilor electronice pentru micile pasiuni culinare, merită atenția mea și a dvs. Așadar, încercați pe "propria piele". Ce nu mi-a plăcut? Că este purtătoare de reclamă, fără să fii anunţat


Ugly tomatoes, tasty tomatoes

Tomate organice/ecologice din semințe tradiționale. Tomate inimă de bou. Nu, nu în România. Pentru că în România producătorii de legume cresc numai roşii de un singur fel, toate perfecte şi rotunde. Ei pretind că aşa cere piaţa. Au completat românii cereri în scris? Iată cum un retailer de legume și fructe american ne invită la roșii de toate culorile, urâte și diforme, ca pre vremuri. 


marți, 15 iulie 2014

Lobby agroindustrial la Capitoliu

Stiți, Capitoliul este sediul Congresului american. O organizație nonguvernamentală, probabil una din numeroasele care funcționează ca un watchdog, a numărat banii, nu ouăle, cu care contribuie lobby-ul agroindustrial american la campaniile electorale locale. Sumele au ajuns până la peste 600 de milioane de dolari în ultimii 20 de ani, cu o creștere de 70%. Determinată și de politicile tot mai conforme cu mediul, sustenabilitatea, ce par a se arăta la orizont în America.




Inghetata ricotta de casa