AGRO TV Network

Până acum am participat la două dezbateri la AGRO TV NETWORK, cu Rareș Hăbeanu moderator. La prima am fost împreună cu dl. Ion Toncea, Coordonator agricultura ecologică al INCDA Fundulea, pentru o discuție despre produse bio, ecologice. A doua participare mi-a prilejuit reîntâlnirea cu dl. Cosmin Zidurean, într-o disucție despre risipa de alimente, food waste.

Bergotto. Bergamota și sucul

Unul din produsele locale interesante, despre care am auzit atâtea este bergamota. O combinație de lămâie cu grapefruit. O specie locală, aproape, din Italia. Și o gamă de sucuri acidulate bazate pe această localizare. Nu căutați în România ceva similar, să zicem în ce privește soiurile de mere. Mai durează. Sucul BERGOTTO, pe care l-am găsit la Salone del Gusto, costa 1 euro, 0,25 ml să dai o dușcă.

De unde vă luați antibioticele? Din magazinul de alimente?

Astăzi este Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice . APC România susține proiectul european. 

"Rezistența antimicrobiană ucide 25.000 de oameni în fiecare an în Europa. Utilizarea antibioticelor nu ar trebui să fie un prim gest reflex pentru oameni atunci când sunt bolnavi, dar același principiu trebuie să se aplice pentru animalele de fermă, de asemenea."

Lupta contra antibioticelor folosite la animale este o luptă mai amplă care are și o componentă politică, americanii au mari probleme în domeniu. 

“Cea mai bună practică este să se reducă utilizarea antibioticelor pe animalele care vor ajunge în farfuriile noastre. De exemplu, Danemarca a redus utilizarea antimicrobiană cu 90% în 13 ani.”

“Trebuie să administrăm antibiotice doar animalelor bolnave și să le excludem pe cele sănătoase. Mai mult, acele antibiotice de care avem cea mai mare nevoie pentru a vindeca oameni, nu trebuie folosite pe animale dacă vrem să diminuăm rezistența.”, a declarat Conf. Univ. Dr. Stanciu Costel, Presedintele APC Romania.

“În afară de a utiliza cât mai puțin antibioticele și de a urma câteva sfaturi acasă - cum ar fi gătirea cărnii bine - putem face ceva mai mult în calitate de consumatori. Deci, există o nevoie reală ca planurile Comisiei Europene să fie revăzute, deoarece în acest moment acestora le lipsește ambiția.”

“Nu este prea târziu pentru a dezamorsa această bombă cu explozie întârziată a rezistenței la antibiotice, dar este nevoie de remedii dure, și repede.”

Piazza della Pizza, Asociatia VERACE Vera Pizza Napoletana

La Torino, la Salone del Gusto, au fost reunite într-un cadru mai multe inițiative de păstrare a tradiției de preparare a unor produse street food. Aici vă prezint vera pizza napoletana. Care sunt observațiile pe baza imaginilor, vedeți mai departe. Dar trebuie să vă spun, nici Pizza Hut nu ajunge la acest nivel. Iar în România, nici vorbă. 

- Decalogul adevăratei pizza napoletane, pe care îl primești ca o poveste însoțitoare, pentru a înțelege de ce și cum trebuie să diferențiem produsul de calitate;
- Cele 10 reguli sunt chiar diferențiatoare;

- Vizualul cu maeștrii bucătari care jonglează creativ cu diferite elemente de compoziție ale pizza;

- Brânza folosită la pizza respectivă este brânză DOP (Denumire de Origine Protejată);

- Scaunele din hârtie presată;

- Cuptorul, chiar cu lemne, la vedere.

Câte feluri de ceapă au românii câte italienii? :(

(c) Tiberiu Cazacioc, Salone del Gusto, Torino 2014

StevieElle, îndulcire cu stevia, fără zahăr. STEVIA rebaudiana Bertoni

SteviElle. Am fost în practică la Târgul de Turism al României. Cu treabă, deci, dar am dat și peste subiecte interesante, din domeniul gastronomiei. Sau al industriei alimentare. Dar și mai precis, al inovației în domeniul hranei. În marja TTR 2014 s-a petrecut și târgul HORECA. Adică oferte de produse și servicii pentru hoteluri-restaurante-baruri. Surpriza a fost aceea că la un loc cu standurile despre cafea, mărci și aparte, am găsit un produs nou, pregătit de români, pe bază de stevia. Este din familia șteviei, după părerea mea.

Care este ideea? Ce am reținut din discuția cu inovatorii, doamna din selfie fiind unul dintre ei.

- Este un îndulcitor natural, din plantă, care nu creează dependență; 

- Planta din care se extrage sucul dulce crește în Paraguay;

- Este combinat cu arome naturale, cafea, etc., pentru respectarea principiului;

- Sortimentele produse sunt siropuri cu arome pentru HORECA, dar și pentru retail, părerea mea;

- Pliculețe pentru băuturi la pahar, din substanță obținută prin liofilizare.

- A fost testată la IBA și au folosit analize complexe senzoriale cu specialiști.

Am stat de vorbă peste jumătate de oră și am ajuns la concluzia că produsul este ok, oamenii sunt ok, ideea este deosebită. Până când realitatea mă va contrazice, vă provoc să aflați mai multe, poate nu am dreptate. 

Ce este interesant este că în România nu avem un eveniment/evenimente în care să se prezinte produsele alimentare inovative. Genuine, gândite de români.

Noile reguli privind promovarea produselor agricole, publicate

Calitate, diversitate, tradiții importante? O nouă victorie instituțională pentru politica de calitate susținută de Uniunea Europeană. Adoptarea formală a noilor reguli privind promovarea produselor agricole. Axa principală este produsul de calitate. Ceea ce nu veți regăsi în discursul funcționarilor din România sau al industriei alimentare locale. Ce înseamnă asta, vedeți în final. 

Ce spune dl. Hogan, noul comisar pentru agricultură? Subliniez conceptele cheie, care nu fac parte din programul politic al MADR, nu sunt pe agenda publică a României. Pentru că România este încă un teritoriu al mimetismului și al cantității. Asumate prin politica publică. 

"One of the Union’s strengths lies in the quality and diversity of its agri-food products. We have seen steady growth in our exports in recent years - to 110 billion EUR - and I am optimistic that the agri-food sector can be an important motor for creating further jobs and growth within the European Union. In today's competitive environment, I am convinced that the new promotion regime and the trebling of the dedicated budget (to 200 million EUR a year) will boost our medium-term capacity to find new markets, diversify existing ones and explain to consumers in Europe and around the world the standards of EU agricultural products, as well as the great traditions and diversity available within the EU."

Ce înseamnă asta?

- un buget de promovare pe terțe piețe, mai mare, de la 61 de milioane la 200 de milioane de euro;
- un slogan comun "Enjoy, it's from Europe";
- mai multe produse ce pot fi promovate, precum pâine, paste făinoase;
- reducerea co-finanțării naționale, deci ridicarea proiectelor la nivel comunitar... 

#vinolavot

De unde vine cuvantul brat și de ce iubim cârnățăreala? #vinolavot

Mergeți la vot, cu cine votați? 

În industria alimentară se folosește un amestec de carne în umplutura pentru mezeluri, cu denumirea de brat. 

Căutând imagini am dat peste bratwurst. Ideea ar fi aceea că nu știm cum anume s-a răspândit metoda afumatului cărnurilor ca procedeu de conservare, dar cârnații sunt o invenție românească? Sau nemțească? Cu cine votați?

Cu cine votati? Ooooo ce impresie artistica! @AUDI_Romania @BMWRO #vinolavot....

Slow life la americani! Slow life against Black Friday in America

New York Times

Trăiți o viață de tipul slow life? De ce există Black Friday de Thanksgiving Day acolo și aici? Fiți diferiți, gândiți diferit, ieșiți din rânduri. Gândiți "lateral"! Sau out-of-the-box. 

În America s-a născut un contra-curent. Magazine care anunță că nu țin deschis pentru shopping de Thanksgiving Day. Pentru că mai important este ca angajații lor să fie împreună cu familiile lor. Probabil că există și alte calcule, de exemplu unul fiind acela legat de costurile salariale și de operare, ce sunt mai ridicate versus vânzări. Dar varianta cu beneficiul social a făcut înconjurul publicului. Și poate da greutate concepției că viața este mai importantă decât cash machine, cash cow.

Some Retailers Are Promoting Their Decision to Remain Closed on Thanksgiving. http://t.co/tGet3nvu8W

— The New York Times (@nytimes) November 15, 2014

Cu cine votati? #vinolavot....oooo manipulare grosolană?

Dalia pe toate posturile sau puterea uniformității care omoară diversitatea

Dintr-ale industriei alimentare din România. În spatele unei practici se ascund semnificații interesante.

De ce credeți că există zeci, poate o sută de tipuri de cașcaval Dalia produse și puse la vânzare în România? 

De ce și producători români și străini, sosiți pe meleagurile noastre, fabrică și vând cașcaval Dalia? Think!

Răspunsuri, mai jos....

Pentru că

- standardul cașcaval Dalia este o preluare din patrimoniul industriei alimentare socialiste, fiind deci înrădăcinat în mentalul consumatorului român;

- este un standard alimentar, neprotejat, ci pus la dispoziție oricui de către autorități;

- consumatorul român nu este sofisticat precum cel din Occident, unde așa ceva ar fi imposibil de conceput, adică zeci de producători să producă același produs sub același nume;

- este mai comod pentru orice producător să facă asta decât să inoveze în materie de industrie alimentară sau să crească un produs local până la IGP, STG, DOP.

"Mosierii" @Kaufland, @Cora_romania, @crrsx, @AUCHAN_France

Sursa: Adevarul

How do they do money? Crushing Romanian local food industry? Auchan, Cora, Carrefour, Kaufland in a cartel price purchase settlement against Romanian food industry. Ongoing investigation of the Competition Council.

Sa vedem daca Magazinul Progresiv si Piata pun capacul pe tema asta.

Cartelarea retailerilor este ca ei sa puna saua pe industria alimentara romaneasca pentru a produce ieftin si prost sau sa moara. Produce or perish...

Nu va mira adesea ca preturile la alimentele procesate sunt relativ similare in toate retelele? Massa de cumparatori romani este o massă de muls profituri de către multinaționalele europene. Vedeti știrea despre înțelegerile lor pe preturi.

Presa jubilează adesea, foarte conciliantă, la fiecare inaugurare de supermarket. Este pesimistă ca nu avem suprafată mare de comert modern, suntem înapoiați.

Acea presa este părtinitoare și subiectivă:

- extinderea retailului aduce tot mai multe importuri din alte state membre UE;

- industria alimentara locala este depersonalizată și se luptă in cascavaluri Dalia cu producatorii straini atasati retailului;

- tot mai mult comerț modern sufocă mica industrie alimentara;
- presiunea în aval pe prețuri la producători, nu crește calitate ci partea de substituenți din produsele alimentare.

Luca sau Paul?

Ce a fost mai inainte? Luca sau Paul? Cine pe cine a copiat? Dupa cum ați observat, mă refer aici la București, aceeași grafică, aceleași fonturi, același montaj de vizibilitate, se regăsesc la două prăvălii de covrigi, simigerie le-ar spune pe vremuri. Deci, o temă pentru dvs. ar fi aceasta, cine a fost mai întăi, Luca? Paul? Sau poate este același proprietar antreprenor in disguise?

Este un exercițiu nu despre competiție ci despre pastișă și mimetism, pentru că eu cred că lipsa de diversitate în materie de hrană a românilor, este încă odată dovedită. De aceea nu suntem o națiune excepțională în acest domeniu. Nu inovăm, nu avem mândria de a face ceva nou, ci copiem, întotdeauna. Dar pentru că nu suntem chinezi, după aceea nu progresăm. Iar proprietatea intelectuală este adesea un moft la români. Furtul conceptelor este a doua natură în piața largă.