miercuri, 3 decembrie 2014

Halal și HAACP

Spre deosebire de România, unde șaormăriile sunt pentru creștini, la Roma, în zona Termini, clienții sunt musulmaniâi. Interesantă poziționarea pe piață. De ce am ajuns la concluzia asta? Toate prăvăliile cu mâncare arăbească, pakistaneză, sunt HALAL. Halal este metoda specială de sacrificare a animalelor și preparare a hranei care asigură puritatea și necontaminarea cu carne și cu instrumente ce nu au venit în contact cu carnea impură, de porc. 


marți, 2 decembrie 2014

Tramvaiul italian din Roma

Un tramvai italian care bântuie Roma așa cum pe Istiklal se plimbă un tramvai nostalgic, înainte și înapoi pe un traseu imaterial. O modalitate de a captura tradiția în modernitate, cu efort, dar cu câștigarea unui specific roman. În România, la o altă scară, lumea se luptă cu greu să mențină în funcțiune trenulețele de șină îngustă, mocănițele. De ce este atât de greu să păstrezi patrimoniul cultural în România? De ce vrem să ne descotorosim de farmecul limitat al trecutului nostru? De ce?

(c) Tiberiu Cazacioc



"Master Chef" cu penis @masterchefRO

Este o glumă italiană, nu m-am prins de ce așa ceva era de vânzare la un chioșc de ziare din zona Roma Termini.....Pare mai degrabă o ironie...pentru că nu șorțul face bucătarul....

(c) Tiberiu Cazacioc

Flori de dovlecel, la Roma

La Roma am descoperit un lucru banal într-o piață ad-hoc lăturalnică, în timp ce bântuiam pe străzile din jurul Termini. Florile de dovlecel se consumă, se mănâncă. Nu știam, ignorant ce sunt. Dar nu știu milioane de români. De ce oare? Nu este o lipsă de sofisticare? 


Poliția și patrimoniul arhitectonic al Bucureștiului

Imaginea pe care o vedeți este un instantaneu ce nu prea ar atrage atenția. Este locația unui sediu de circumscripție de poliție din București, de pe str. Gen. Berthelot, puțin mai jos de Ministerul Educației. Câți nu trec pe repede înainte cu mașina în viteză? Câți nu merg mai departe pe lângă această curte, cu gânduri și pe gânduri? Și de ce ne-am pierde timpul cu amănuntele lumii în care trăim? 

Pentru că este vorba de semnificația unei abordări. Sediul circumscripției era în luna octombrie în curs de renovare. Parcasem mașina acolo, și apoi am luat-o în drum spre radio. O fracțiune de secundă m-am uitat la dreapta, am văzut curtea și am avut o revelație. Emblematică pentru lumea în care trăim. Am imortalizat-o stupefiat. 

Stâlpii de susținere ai balconului de la intrare, sunt tranformați din coloane cilindrice în coloane cu secțiune pătrată. Ce geniu românesc s-a gândit la asta și de ce fac asta? Inexplicabil. Niște cetățeni, acum 100 de ani, au gândit simetrii și armonii, alți cetățeni, cu mai puțină cultură, dar cu mistrie la îndemână, refac totul. Ne mai mirăm de ce nu găsim cetăți dacice, dar Stonehenge există? Pentru că noi o luăm mereu de la capăt și reinterpretăm. Cu geniu?


Descoperiri: Ost Markt, mâncare rusească în București

Este un magazin vechi de 3 ani, cu produse din Rusia, via Germania Federală. Este în București, în str. Elena Cuza, prin Tineretului. Produse obișnuite, însă unele par exotice, ba din țările baltice, ba beri rusești de tip pils, ba o pâine neagră și densă ținută la  congelator. Au și niste uscături de pește la punguțe, accesorii gen sovietice. Însă este o bună documentare culinară, merită excursia. "Emigrația" rusească precum funcționari de la ambasada Federației Ruse, se pare că mai cumpără câte ceva de pe aici. Uneori mașini din astea mai impozante, sunt parcate în paralel, așteptându-i pe pofticioșii care totuși doresc produse alimentare procesate ca la Moscova. 


luni, 1 decembrie 2014

Fun cu un curcan @USDA How turkey consumers are prevented



USDA este Departamentul American al Agriculturii. Ce sfaturi oferă el publicului american? Să fie siguri că este bine preparat curcanul. Și pentru asta care sunt locurile de pe corpul păsării care trebuie să aibă o anumită tempratură. Așa ca la americani....Moare ministerul agriculturii, acela al lor, de grija a ceea ce și cum mănâncă cetățenii....ce oameni...nu ca la noi...




Google despre brânză

Ce feluri de brânză ne servește Google prin căutarea de-a gata? Bineînțeles și cu informații de la Wikipedia. Sunt cele mai căutate? Nu știm.... Vreți însă să știți ce conținut au brânzeturile "Google/Wikipedia"? Aveți un drop down și informația se actualizează. NOTĂ: Structura informației este cea standard, americană, de la USDA/FDA. Mai multe la Wikipedia.




Fara OMG din 1993...


Tari tipii ăștia. Programatic au ales încă din 1993 să se ocupe de hrană organică și să se ferească de OMG. Am dat peste ei din întâmplare. EDEN ORGANIC.


Schema tehnologica comunista a salamului de Sibiu

Sare, zahăr, piper, enibahar, usturoi. Simplu, nu? Din colecția mea documentară.





Bani pentru turism de la Uniunea Europeană

Comisia Europeana a lansat Ghidul finantarilor europene in turism. Nu, nu pentru infrastructură. Ci pentru turism de nișă, dezvoltare de produse turistice și pentru ecoturism. Sper. Asta pentru că după cum vedeți în numele blogului, sub ECOGASTRONOMICA scrie Dezvoltare durabilă. Jos turismul de masă....:) adică acela de Mamaia...hai turismul de nișă..

Flori de salcâm la tigaie?

De la Floare'n bucate, Mircea Groza et comp....Un omagiu naturii din România de 1 decembrie...


duminică, 30 noiembrie 2014

Despre cum se face ciocolata @DigiLifeTVRo

Trufe, praline si ciocolata. "Documentar dedicat producerii ciocolatei, de la recoltarea boabelor de cacao, manual, aruncand o privire in istoria acesteia. Maestrii ciocolatieri povestesc despre eforturile pe care le depun pentru a da acestei tentatii dulci o nota personala prin intermediul experimentelor constante pe care le fac." Difuzare aici 

DIGI Life

Cum am ratat o pâine la mașină

Probabil că Iulian Duțu o să spună că așa îmi trebuie și să nu mai încerc niciodată. Am folosit un premix de la Dobrogea, niște drojdie expirată de 2 zile, de la Pakmaya. Am crezut că îmi merge. Mai bine de mână, nu? De fapt ceea ce vedeți ca miez, nu este suficient de copt. Iar partea concavă este cea de deasupra, nu invers, cum v-ați aștepta.


La Piata Victoriei cu 2 zile inainte de turul II


Am gatit a la Gordon Ramsay, brunch mexican sau pe aproape

Am văzut la TV Paprika un preparat realizat de Gordon Ramsay. Brunch mexican. Adică un breakfast bogat așa cum îmi place și mie. Am aproximat și eu: o tigaie cu ulei încins, niște ceapă prăjită, peste ea fâșiuțe de bacon. Am adăugat fasole roșie gata de mâncat, în suc propriu. Peste asta, am pus niște roșii bucăți în sos tomat. Am lăsat la scăzut circa un sfert oră, am aruncat peste niște sare, doi ardei iuți conservați în oțet, tocați mărunt. În compoziție am lăsat la fiert două felii de pâine țărănească prăjită cu o seară înainte. Am spart și două ouă de găină, lăsate la fiert și închegat. Am mai fiert și apoi am pus în farfurie. Am adăugat trei fâșiuțe de morcovi, o ciupercă în două. Aaa, era să uit, la început am prăjit și o cepșoară mică lângă bacon-ul feliuțe-feliuțe. Dar deja vă spusesem asta.



  

@DigiLifeTVRo Ce nu au reusit Dedemand, Practiker, Hornbach in Egipt, Lazuli Lodge

Lazuli Lodge. Incredibil. În România au fost distruse localități întregi, cu case pe stil nou, din materiale contemporane, ieftine, de la Dedeman, de la Praktiker, de la Hornbach, name it. Profitul lor a fost și este distrugerea tradiției locale de construit, renovat și amenajat. Sau despre inepția din "agroturismul" românesc.

Am urmărit un documentar la DIGI Life, despre interioare (filmul l-am inclus în articol). Așa am aflat despre Lazuli Lodge. Un complex de cazare, tradițional, construit lângă o oază. În Egipt. De ce la arabi, la egipteni, se poate?

- Construcție din materiale locale, lut, lemne, vegetație, pentru mobilier, decorațiuni.
- Ecologic, fără curent electric, fără generator de curent.
- Cu piscină din izvoare subterane.

De ce la noi de 25 de ani este distrusă arhitectura țărănească locală, prezervarea ei fiind mai degrabă excepția?

De ce a fost pervertit conceptul de agroturism și de ce se tace în complicitate?

De ce ne autodistrugem valoarea care ne diferențiază de ceilalți europeni?




vineri, 28 noiembrie 2014

Eu sau Jamon de Huelva DOP?

Un selfie cu posterul unui icon carnurilor......la Salone del Gusto, Torino 2014...DOP cu bani de la UE (MADR se aude?) cu suportul autoritatilor regionale (in cazul gemului de la Topoloveni, efortul antreprenorilor i-a durut in pix pe cei de la CJ Arges..)


What about pumpkin bread? O reteta din seria Food a NG



Renewable, biodegradable, compostable

Nenumărate calități de mediu ale unui ambalaj, la Terra Madre. Compostabil deci poate fi folosit la niște îngrășământ de flori. Biodegradabil, evident, deci nu mai ajung la groapa de gunoi, ci dispare. Și refolosibil. Asta este din călătoriile mele. Și voi puteți vedea asta. Dacă vă înarmați cu paradigma Slow Food.



Trei Slow Food la Torino 2014

Un selfie cu Marta de la Slow Food Turda, cu Vlad de la Slow Food Baia Mare, cu Adela de la Slow Food Iași.  What a wonderful event. Terra Madre și Salone del Gusto 2014. Vreți să știți care sunt conviviumurile? Căutați AICI.


Veți mânca gândaci? Salone del Gusto

Una din dezbaterile la care am asistat la Salone del Gusto a fost aceea despre gândaci, viermi și proteine. S-a discutat pe bune pentru că este un curent de food, alternativ. Una din soluțiile la problema hranei pentru o omenire în creștere numerică. Doar că Uniunea Europeană încă nu a reglementat acest tip de hrană, ce tipuri de gândaci și viermi, ce trebuie evitat. Gen. Luată prin surprindere.


Floarea-n bucate, din inima Transilvaniei

Ați citit Floarea'n bucate? Cu Mircea Groza și Jonas Schafer. Două personaje interesante. Mircea, un țăran din Valea Almășului, de la Cund. Și un german de la Hamburg, Jonas Schafer, care a creat un loc gastronomic, Valea Verde. Pe Mircea l-a cunoscut, pardon!, l-am întâlnit la Terra Madre 2014. L-am reîntâlnit la aniversarea Fundației ADEPT. Mă rog, teoria celor șase grade de despărțire, explică asta. Ideea este că Mircea Groza și Jonas Schafer sunt personajele unei cărți, co-finanțate din programul comunitar european CULTURA (ciclul trecut, 2014-2020). Sunt acolo niște rețete minunate, incredibile. Continuăm.

joi, 27 noiembrie 2014

Parteneriatul European pentru Inovare

Este vorba despre agricultură și inovare. Nu despre agricultură productivistă. În timp ce unele state pariază pe cantitate, altele, prin Comisia Europeană, pariază pe inovare. Un concept avansat de cooperare, introdus de echipa Cioloș în reforma Politicii Agricole Comune, ia avânt. Iată platforma parteneriatelor EIP-AGRI. Poate iese ceva. Probabil că vor fi și bani europeni. 


Terra Madre Day la film: in 10 decembrie, Slow Food Story

O să vă invităm la film. La Slow Food Story, despre. Hrana ca instrument politic.


Ce învățăminte politice am tras de la Food Bloggers 2014

Eu nu sunt un food blogger ci un slow food blogger. Este nișa nișelor, un fel de food blogging etic. Pentru că Slow Food este de fapt o abordare anti-sistem a problemelor hranei și înseamnă folosirea acesteia ca armă politică. În favoarea gastronomiei contra globalizării hranei.

La subiect. Nu, nu am vorbit la această conferință, ci la alta. Poate că ediția viitoare,  voi reuși să propun un subiect la ediția a II-a, mișcarea Slow Food. Cum conferențiez eu la scena deschisă AICI filmat la Intercontinental. 

However, la FB Conference m-am întâlnit cu vechi sau noi cunoștințe: Cristina Mazilu, Adi Hădean, Marius Tudosiei, Cristi Manafu, Adrian Iana de la Divan, Oana Mehedinteanu de la România Culinară, Silvia Jalea de la GMP PR, Chef David Contant, Oana Bulancia de la 100% Românesc, Maria și colegii ei factotum de la EVENSYS, Oana Coanță de la Bistro dell'Arte din Brașov și Slow Food Țara Făgărașului. Cu Nina Erena de la Solaris. Nu în cele din urmă, cu Tea Vasilescu, pe drumul către o familie mărită. 

Pe Adi Hădean l-am provocat la o discuție despre proiectul său educațional și filantropic, de educare a unor copii în meseria de bucătar. Acesta ar fi fost un subiect bun de discutat. După ce gătim bine, ce anume facem pentru ceilalți? Am discutat cu Codruța și despre Iulian Duțu și despre Slow Food Baia Mare. Cu Oana Mehedințenu, despre suportul ei pentru proiectul România culinară și emoțiile ei de-a fi prezentă la Conferința Food Bloggerilor. Cu Oana Coanță despre plăcuta și obositoarea povară a unui bistrou de calitate la Brașov. Cu Andrei Iusut și cu Silvia Jalea despre meritele unui proiect de excepție, Divan. Cu David și Oana Bulancia nu am apucat să discut prea multe, deși aș fi vrut. Iar cu Răzvan Exarhu despre linia fină, dorită sau nu, între food și alimentație industrială. Re-inventarea hranei țărănești sau românești, o arheologie aproape imposibilă. 

Deci. O supriză a sfârșitului de an a fost deci evenimentul organizat de EVENSYS, cu suportul partenerilor săi: conferința Food Bloggers. EVENSYS, se știe, leagă activitatea online de cele ce se întîmplă offline, pe mai multe industrii, de mai mulți ani. Cum remarcă Cristian Manafu, cel care conduce echipa EVENSYS, agregarea unei masse critice a blogurilor culinare a determinat aventura organizării unei conferințe. 

Ce înseamnă acest eveniment:
-a luat amploare nișa online a blogurilor axate pe domeniul culinar, creșterea fiind semnificativă în volum cu o calitate peste medie;
-pivotul semnificativ unificator al acestor bloguri, este descoperirea sau redescoperirea hranei, prin gătitul acasă;
- redescoperirea hranei de către tineri, sala a fost plină de tineri până în 35 de ani, ei fiind preocupați de hrană dar și de exprimarea prin ea;
- uimirea că acești tineri se reîntorc la cratiță, deși ei sunt parte din cultura fast-food;
- această conferință adaugă un petic valoros, un patch, peisajului pe care l-a deschis mișcarea Slow Food cu 7 ani în urmă prin Târgul Țăranului, continuată cu mișcarea cultă de renaștere a produselor tradiționale, competițiile Master Chef și acum conferința bloggerilor culinari;
- componenta etică a hranei a lipsit, dar ea va veni cu timpul, este important ca bloggerii culinari să vadă în hrană un instrument de educație, nu doar o plăcere a artei pentru artă, ci hrana ca instrument social...



Tudosiei, Mazilique, Hadean, Codruta


Painile Codrutei

Painile Codrutei

Codruta care face paine

Hadean

The room...