Food Bloggers Conference. Este un loc in care se aduna fortele eclectice, mai vechi si mai noi, ce sunt preocupate de hrana. Nu de hrana in sens larg ci mai ales de mancare. Daca va intereseaza sunt inca invitatii, iata ce spun organizatorii.
vineri, 12 iunie 2015
joi, 11 iunie 2015
Cate pietre ai de pe urma mancatului de tofu?
Doctors remove 420 kidney stones 'caused by excessive tofu' from patient in China http://t.co/BXjdYsMepa pic.twitter.com/lmpyUolP9I
— The Telegraph (@Telegraph) June 9, 2015
@SlowFoodHQ Slow Food to Participate in the Round Table on Food Hygiene Organized by the European Union at Expo
Bravo Dessislava, Bulgaria rulz in Slow Food! Slow Food participă la Expo Milano la o dezbatere despre igiena alimentară și provocările cărora trebuie să le facă față micii producători....
Slow Food to Participate in the Round Table on Food Hygiene Organized by the European Union at Expo
Dessislava Dimitrova, Coordinator of Slow Food in Bulgaria and Slow Food International Councillor for the Balkans, will attend a round table organized by DG SANTE called “Hygiene and Flexibility for Small Food Producers. Fit for Purpose?” taking place at 13 pm on Friday, June 12 in the EU Pavilion at Expo.
Tackling the issues of hygiene and flexibility measures for small-scale producers in the Food Hygiene Package is currently an important topic as several small-scale food producers face daily difficulties linked to the too stringent application of the rules. The Food Hygiene Package is a community legislation, which covers all stages of production, processing, distribution and placing on the market of food intended for human consumption. In order to protect food diversity and to meet the needs of small-scale producers, flexibility provisions were included in the legislation. These flexibility measures allow most traditional production techniques to survive, by shaping rigid laws to tradition. According to the principle of subsidiarity of the Food Hygiene Package, Member States are the actors who need to promote flexibility measures at the national level (since they are the best actors to find appropriate solutions based on local conditions) and encourage their implementation.
Slow Food has been working with the European Commission on this issue for years now in order to make the voice of civil society heard. This problem is particularly evident in the countries which have recently joined the EU, or are in the accession process. According to Dessislava Dimitrova, in the Balkan States, as part of the process of EU accession, too stringent policies are being introduced without the application of flexibility measures by the Members States. Local food producers are thus struggling to conform to these requirements that demand disproportionate investments suitable for large-scale industrial production and are thus often forced to work illegally or to close their business. This is why Slow Food, through the Terra Madre Balkans network and the ESSEDRA project, has been tackling the issue in the past three years.
The project ESSEDRA (Environmentally Sustainable Socio-Economic Development of Rural Areas) is co-funded by the European Union through DG Enlargement and aims to analyze the policy issues that are likely to affect small farmers’ production, and works in parallel with capacity building and advocacy on relevant legislation and policy processes together with nine civil society organizations based in the Balkan countries and Turkey.
For further information, please contact the Slow Food International Press Office:
Paola Nano, +39 329 8321285 p.nano@slowfood.it
Slow Food involves over a million of people dedicated to and passionate about good, clean and fair food. This includes chefs, youth, activists, farmers, fishers, experts and academics in 158 countries; a network of around 100,000 Slow Food members linked to 1,500 local chapters worldwide (known as convivia), contributing through their membership fee, as well as the events and campaigns they organize; and over 2,500 Terra Madre food communities who practice small-scale and sustainable production of quality food around the world.
Tomatele corcodușe...pe care nu le găsiți la legumicultorii români
Desigur mi s-ar putea răspunde că nu ar avea rost să te duci în piață cu alt fel de tomate decât cel mainstream. Dar atunci, pe termen lung, cum vei face diferențierea? Care este strategia "Blue Ocean" a legumicultorilor români? Este de râs, nu? Folosirea diversității vegetale ca mijloc de competitivitate, are sens. Altfel de ce ar fi prețul pentru tomatele corcodușe de circa 8 lei la kg?
De ce diversitatea dispare din România dar se întoarce apoi dinspre vest la noi? Un nou prilej de reflecție, determinat de o simplă tomată, vânătă.
Timid dar se încearcă diversitatea cu tomata. Paradoxul este același ca
la producția ecologică. În timp ce românii renunță sau au renunțat la
diversitatea vegetală, mergând pe soiuri de tomate industriale, de
afară, ne vin tomate vinete, cherry galbene, verzi, cu prețuri de 3 ori
mai mari decât soiurile timpurii. Deci, de ce nu cultivăm noi diversitatea vegetală?
Veniti la Food Bloggers Conference
Food Bloggers Conference. Este un loc in care se aduna fortele eclectice, mai vechi si mai noi, ce sunt preocupate de hrana. Nu de hrana in sens larg ci mai ales de mancare. Daca va intereseaza sunt inca invitatii, iata ce spun organizatorii.
miercuri, 10 iunie 2015
Fizzy drinks
Sa citam din surse. Băuturile gazoase sunt mai periculoase decât credeați. Citiți ?
Fizzy drinks are even worse than you thought http://t.co/hv66iy8UQc pic.twitter.com/vh359tVn7u
— The Independent (@Independent) June 8, 2015
Despre management cultural cu Oana Năsui
Sâmbătă 6 iunie 2015, am prins o fereastră și o oportunitate. Să urmez un curs de 7 ore despre antreprenoriat cultural cu Oana Ioniță Năsui care se ocupă de ASTA @Modernism.ro și ASTA @Postmodernism.ro. Cursul a avut loc AICI @Fundația Conacul Otetelișanu, în str. Nicolae Drossu, București. Recomand oricui această ofertă de curs AICI @FomareCulturala, aproape unicat, care este oferită doar din când în când. Am primit cunoștințe ordonate și organizate despre managementul proiectului cultural, am discutat pe studii de caz și am regăsit elemente și cunoștințe comune. Am plecat cu idei mai clar și viziuni pozitive despre viitor. Dar cel mai important pare să fi fost faptul că în realitate am avut parte de un interviu cu Oana și am aflat cam aproape tot ce știe despre proiecte culturale. Împreună cu mine a fost la training și Diana Arghirescu. Dovada, pentru că nu am primit niciun certificat? Mai departe...Trainerul Oana este persoana cu bluza albastră....mulțumim Oana....
D3sign Box si lansarea Right Up
Da, a fost și mâncare de la un preparator renumit, Privileg Catering. De ce și cum? Recent am fost la o lansare de aplicație informatică Right Up. Vroiam să văd locul, este în apropiere de Piața Aviatorilor, să mai văd concepte de lansare, de eveniment. D3sign Box, locul și contextul unde a avut loc lansarea, este AICI, un proiect la care s-a alăturat arh. Loredana Brumă, (amănunte despre ea AICI în +LinkedIn). Despre environment AICI @Facebook. Proiectul căruia ea i-a oferit conceptul este Right Up un serviciu de contabilitate la distanță care aduce ca noutate livrarea documentelor primare prin online, și apoi încărcarea lor, de personal specializat, în profilul clientului. Mi-a plăcut ideea cu diagrama de proces, desenată pe parchetul spațiului de întâlnire, susținute de o prezentare online pe un ecran și un spațiu de discuții, dotat cu whiteboard. Mai departe? Tomatele, roșiile galbene și eugenismul vegetal
Nu-i așa că, atunci când redescoperim diversitatea, este o dovadă de incultură să indici tomatele galbene din imagine drept "roșii galbene"? Doar în momentul când ne întâlnim cu toate de alte culori, realizăm că de fapt avem o viziune eugenică asupra hranei.
De ce diversitatea dispare din România dar se întoarce apoi dinspre vest la noi? Un nou prilej de reflecție, determinat de o simplă tomată, vânătă.
Timid dar se încearcă diversitatea cu tomata. Paradoxul este același ca
la producția ecologică. În timp ce românii renunță sau au renunțat la
diversitatea vegetală, mergând pe soiuri de tomate industriale, de
afară, ne vin tomate vinete, cherry galbene, verzi, cu prețuri de 3 ori
mai mari decât soiurile timpurii. Deci, de ce nu cultivăm noi diversitatea vegetală?
marți, 9 iunie 2015
Băsescu se întoarce...de senzatie
Suntem în 2012, am dormit? Băsescu a fost tranformat în Tăriceanu? What the f...k?
De-ale mondializării, biblioteca, consum, tableta
Uneori faptele neobservate împrăștiate în jurul nostru, spun multe despre general și particular, despre global și local, despre diversitate și serializare, despre tehnologie și obiceiuri de consum. Aici în cartierul Pantelimon, a fost odată o secție locală a Bibliotecii Metropolitane Mihail Sadoveanu. Vis-a-vis este noul mega mall al orașului. Do you dare...?
Gözleme la Festivalul Turcesc 2015
Ce am mai văzut la Festivalul Turcesc 2015? Gozleme. Este o turtă din făină, fără ulei, fără drojdie, coaptă pe un fel de plită încinsă la maximum, cu umplutură de cremă de brânză telemea. Vă spun pentru că am mâncat gozleme.Versiunea enciclopedică este aici.
Tomata și diversitatea...dar nu de la legumicultorii români
luni, 8 iunie 2015
Bune's si termopanele
La noi în cartier a oprit o mașină de transportat alimente. Azi când vă scriu, cred că este de două-trei zile pe acolo. Sâmbătă dimineața, când mă îndreptam spre cursul ținut de Oana Năsui despre management cultural, l-am văzut. Din tot ce mai observăm în spațiul bucureștean, părea a nu fi la locul său.
MEZELAR sau despre prostia antreprenorială ca lux românesc
Magazinul RUSTIQ (sic!) de mezeluri, măcelărie și un pic de băcănie, s-a închis după circa 1 an de existență. V-am scris atunci că nu poți aduce aceeași ofertă în cartier, pe o plajă de oferte de hrană deja aglomerată, lângă un retail agresiv și lîngă un non-stop. Iar pe segmentul de măcelărie nu avea RUSTIQ cum să bată Măcelăria Andu, de la 200 de metri mai încolo (calitate, varietate, clientelă). Proprietarii antreprenori nu știau, mulți ca ei după 25 de ani de capitalism pragmatic și pe baza de intuiție, că îți trebuie o cercetare de piață să deschizi ceva-undeva cu hrană pe bază de carne dacă nu ești cineva super tare. Eii, fun este că, zilele acestea alții în locul lor au preluat spațiul și au deschis exact același fel de magazin. Deja vu?
Cherdele dobrogene la Festivalul Turcesc 2015
Povestea hrănitorului de porumbei
Mă întorceam de la lucru înspre sudul orașului și la Piața Romană am văzut ce nu mai văzusem niciodată. Un individ care oprise vechiul său Tico chiar în mijlocul intersecției, și hrănea porumbeii. Era hotărât, absent si curajos în gestul său. Se poate spune că poate are o manie, că este contravenient, că hrănirea porumbeilor în alte orașe europene este o problemă pentru că generează dejecții. Dar acțiunea individului, fără să țină seama de nimic, fără să fie o înscenare, un out of the time and space, mi-a plăcut. Am traversat și eu printre mașini să îl fotografiez. Care este povestea hrănitorului de porumbei?
Tendinte: abandonarea facaturilor
 | Business Insider (@businessinsider) |
Subway is dropping artificial ingredients from its menu buff.ly/1Qcm1Z9 pic.twitter.com/WccwtMYhUP | |
Tomata creață de la supermarket..nu de la legumicultorii români
Alegeri parlamentare in Turcia
Se schimbă ceva în Turcia? AKP nu mai are majoritatea. De la TurkNews.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)