Roma Termini: Halal, halal, halal

Cam tot ce înseamnă fast-food arăbesc, musulman, în zona gării Roma Termini, este halal. Asta trebuie spus, pentru că noi, la București nu avem parte de carne halal.

La Festivalul Turcesc din 2015

Da, am crezut că preparatul din fotografie, din vasul de inox, ar fi un fel de tăiței cu lapte. Greșit, sunt mantî cu sos, un fel de mini-colțunași cu carne. Un preparat delicios.

Sarmale cu bere, ca la MAE

Când se ocupă niște oameni nepricepuți la gastronomie, iată ce aberații se nasc. Sarmale cu bere. La pavilionul României de la ExpoMilano 2015.

Happy hour today from 4pm - 6pm - a free Ursus beer with every order of #sarmale!!! #Expo2015 #roexpo2015 pic.twitter.com/V4FfGP9pVp

— Romania Expo 2015 (@RomaniaExpo2015) June 23, 2015

Știința de a selecta brânza telemea: Casa cu Gemene

"Mai multe feluri de brânză. Cum se face?" Ce înseamnă o telemea deosebită? Sunt brînzeturile fermentate, atât de omniprezente în România, diferite? Sunt aceste brânzeturi produse în condiții corespunzătoare? Cum anume noi, consumatorii, putem să ne folosim de puterea noastră, este drept, disipată, de a selecta și de a face cât de cât un început de ordine în piață? Case cu Gemene a scris din inimă, un text revelator despre alegerea brânzei telemea. Vă pun totuși un pic de context.

Casa cu Gemene este un proiect food care aduce în București, în urma unui proces de selecție de teren, hrană produsă artizanal, de calitate. Durează de câțiva ani și cred că este cu adevărat un demers dificil, contr curentului. Pentru că este foarte ușor să lași garda jos în materie de hrană de calitate, pentru că consumatorii sunt comozi. Și odată ce au fost condiționați, este greu să ridici brânza de calitate, în exemplul celor de la Casa cu Gemene și să pui pe masă. Mai departe punctul lor de vedere....

Food trip la #UrbanFest2015: Fish and Chips

I-am regăsit pe cei de la Fish and Chips la Urban Fest 2015. Data trecută erau la Salonul Internațional Nautic din aceast primăvară 2015. Un proiect original, deși el este mai aproape de un fast food, decât de o ofertă de hrană de calitate. Nu sunt orientați spre folosirea peștelui de origine locală. Asta în condițiile în care românii consumă în proporție de 83% pește de import și ar fi interesant să fii contra trendului, să mizezi pe nișă culturală. Este așadar un concept interesant de street food, însă este importat ca atare în România. Dar să îi urăm, pentru singularitate, succes în continuare.

DOP sau Denumirea de Origine Protejată

Astăzi despre DOP. Schema de calitate a Uniunii Europene este o schemă publică de marketing. Cele trei tipuri de poziționare susținute prin schemă, caută să scoată în evidență, sub forma unei politici comune, faptul că produsele alimentare de calitate europene sunt mai bune pentru că țin de un specific local, de o rețetă, de o filieră de producție. 

DOP înseamnă că produsul pe care îl găsiți la raf, cu emblema de mai jos, este rezultatul unui proces se petrece în același loc, pe baza unor cunoștințe recunoscute. Româania nu are după 7 ani de member state, nici un produs DOP.

Salata cu cremvursti, mancati? O fi reusit MEDAProd?

Imaginatia advertisingului si a clientilor sai, sau invers, este cu totul derutanta. Nu stiu ce sa cred, oare MEDA incearca sa ne schimbe obiceiurile alimentare in ce priveste meniul, nu numai elementele componente? Pentru ca ma intreb, cine dintre noi maninca salata cu cremwursti? Daca se intampla asa si este un trend nou, chiar ca mi-a scapat...Pe unde am fost nu am avut parte de o asa combinatie si nici la noi in familie nu se practica. Asa cum nici Coca-Cola cu sarmale, Doamne fereste!

Prin Muntii Macinului si imprejurimi

Nu, eu încă nu am reușit să fac mai mult decât să circumscriu de câteva decenii zona de referință și anume munții Măcinului. Încă nu am urcat până la Țuțuiatu. Dar lumea asaltează decent și responsabil zona, dinspre comuna Greci. Mi-aș dori să o cucerească și dinspre comuna Hamcearca, dinspre valea Taiței. Dar va veni și acea vreme. Iată o cronică detaliată, cu de toate, ca să repetați traseul. Aveți tot ce vă trebuie ca să vă planificați o săptămână de ședere în zonă. Este vorba de natură, de vinuri de la cramă, de Dunărea Veche, de cetăți vechi și de un-chipurile-lac glaciar. Am citat puțin și v-am propus un link, pentru că este meritul muncit al autorilor. Vă urez comentarii cât mai multe la Jurnal de hoinar.

Reportaj UrbanFest 2015: Masina cu inghetata intr-un oras smart...Bucuresti

Praise the small business! Salut prin acest articol o afacere de familie și producția artizanală de hrana - scriu asta ca să punctez clar ținta. La  UrbanFest 2015, a existat și un segment de food. 

Aici am regăsit vechi cunoștințe. Adi Mengheș a avut o idee acum câțiva ani [O mașină cu înghețată artizanală care primește comenzi de traseu și vine în cartierul în care locuiți. Dacă dați telefon la 0742 862 672 ] Este fun, este un prilej de socializare, de pauză de înghețată, de fugit de la birou un sfert de oră. Astăzi toată familia Mengheș- mama, tata, fiul Adi și sora - este implicată în afacerea cu înghețată. Esența proiectului Mașina cu înghețată este că înghețata este adevărată, nu este înghețată soft. Apoi este o afacere de familie, în care lucrează familia, nu este producție industrială.

De aici decurge consecința, produsul este înghețată de calitate. Acestea sunt câteva argumente care mă fac să spun că De aceea trebuie spus și pus în practică ceea ce nu înțeleg industriașii că nicăieri nu este acceptabil să pui la un eveniment, la un loc, o afacere de familie cu hrană, de calitate, pe un producător industrial. În acest caz de tipul Betty Ice sau Algida sau orice alt producător de înghețată industrială. Nu s-a întâmplat aici la Urban Fest 2015, dar de regulă se întâmplă pentru că unii organizatorii nu înțeleg complexitatea fenomenului, și anume mica industrie artizanală de hrană. Care oferă, pe bază de rețete speciale, alimente în serie scurtă. Și gusturi aparte. 

Romania rurala, interviu cu Tiberiu Cazacioc: Cooperativa si lanturile mici...sa fie....

Interviul aici. Despre lanturile alimentare scurte, cu cât mai multe si mai mici/scurte, cu atât mai bine. Propaganda pentru căutarea și a altor alternative la supermarket și piețele urbane. 

Lipsa de scrupule a unor producatori de lapte praf

APC Romania este o asociație de consumatori, grassroots, nu are de-a face cu ANPCPPS Romania condusa de Sorin Mierlă. Puteți să fiți și voi membri ai acestei organizații, APC Romania, pentru a le susține eforturile de a ne apăra de producători și comercianți abuzivi. Ei și acum suprizele de la laptele praf, că au luat câteva cutii din comerț și au văzut cum stau cu obligațiile și cu etica, producătorii. Rezultatele studiului AICI.

• Analiza etichetei din punctul de vedere al primelor 5 ingrediente din fiecare formulă de lapte praf; Ingredientele produselor alimentare trebuie indicate în ordine descrescătoare a cantității. Doar 61% dintre produsele analizate au ca prim ingredient laptele. 32% au ca prim ingredient zerul demineralizat iar 7% au ca prim ingredient proteine din zer.
• Analiza informațiilor prezentate de producător în privința aportului energetic și de nutrienți necesar organismului unui sugar pe parcursul unei zile din a 4-a săptămână de viață; Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru bebeluși un aport energetic zilnic de 554 kcal pentru baieți și 515 kcal pentru fete. Majoritatea producătorilor nu țin cont de aceste recomandări.
• Analiza informațiilor prezentate de producător în privința aportului de sare preluat din laptele praf preparat administrat pe parcursul unei zile din a 4-a săptămână de viață; Cantitatea de sare asimilată zilnic de un sugar hrănit artificial variază între 276 și 875 mg. Verificați continutul de sare, acesta nu trebuie să depașească 16 mg /100 ml lapte.
• Identificarea altor substanțe de sinteză în formulele de lapte praf și care nu există în laptele matern; În laptele praf putem întâlni și multe alte substanțe mai mult sau mai puțin dăunătoare: maltodextrină, taurină, uleiuri vegetale, amidon, sirop de glucoză, fosfat de potasiu, clorură de calciu, carbonat de calciu, probiotice, galacto-ologozaharide, minerale, vitamine. Verificați cu atenție toate ingredientele de pe etichetă.
• Evaluarea costurilor lunare generate de hrănirea bebelușului cu lapte praf și a accesibilității din acest punct de vedere; Prețurile pentru hrănirea artificială a unui bebeluș variază între 113,83 lei și 340,65 lei lunar.
• Analiza modului în care sunt luate în seamă recomandările Codului International de Marketing al Substituenților de Lapte Matern; Mențiunile obligatorii tip Laptele matern este cel mai bun aliment pentru sugari, pentru formulele de lapte praf sunt trecute în general cu litere mici și nevizibile.
• Identificarea unor posibile mesaje înșelătoare pentru consumatori. Anumiți producători folosesc caractere și grafică înșelătoare care duc la impresia greșită că aceste produse ar fi produse ecologice.

Opt povestiri de Ana-Maria Caia #anamariacaia @anamariacaia

La Clubul Țăranului, cu multă lume și cunoștințe, miercuri 17 iunie 2015, Ana-Maria Caia și-a lansat o carte de povestiri. Despre ea, aflați cine este de AICI. Florin Dumitrescu, Andrei Gheorghe și Poetrip au susținut un warm-up care a conjurat atmosfera de la club. Prof. Vintilă Mihăilescu, dintre paginile cărții, ca semnatar al postfeței, ne-a tradus opera. Și m-am reîntâlnit cu Mihaela Moldoveanu, cu Irina Dănilă, cu dl. Dorel Șandor, cu dl. Florin Dumitrescu. Și cu autoarea, de la care, în mod evident și comercial am obținut un autograf. Este bună solidaritatea dar și este necesară și susținerea unor fapte de exprimare personală, în vremuri atât de interesante precum cele pe care le trăiește România ultimilor ani. Imagini de la întâmplare mai jos. De ce ar merita să încercați cartea? Pentru că autoarea caută viața. Și nu vă spun decât că oameni cunoscuți au venit la lansare să o susțină. Lăsați tableta și luați povestiri de la Ana-Maria Caia.

Mihaela Moldoveanu si eu

Ana-Maria Caia pe scena Clubului Taranului

Florin Dumitrescu care scrie asa cum vorbeste si viceversa

Andrei Gheorghe in culise

Tricoul rosu care imbraca regia de eveniment este marca Iulian Comanescu

Andrei Gheorghe in public, nu la radio, nu la TV: natural

Poetrip, moment in care am iesit la socializare

Delaco este comerciant de lapte, oua, uleiuri si grasimi

Cui îi plac imposturile? Tony Delaco este un comis voiajor. Ziarul Financiar publică analiza sa periodică dedicată unei industrii.  Citiți AICI. De aceasta dată este vorba de industria laptelui. Clasamentul ziarului are 10 pozitii.

Toate bune și frumoase numai că una din companiile incluse în clasament pe poziția a 5-a nu face parte din industria laptelui. Ghiciti care si de ce? Tony Delaco Fan Brânză și Delaco Distribution. Am realizat o cercetare simplă pe bază de CUI și CAEN la Ministerul Finantelor si a rezultat urmatoarea situatie, de mai jos, pe care mă bazez în chestionarea analizei realizate de ziar. Observați cu ce se ocupă Delaco?

De ce face ziarul această selecție în care amestecă 9 producători, fabricanți cu un comerciant? De ce compania respectivă se lasă inclusă în acel clasament? De ce nu face ziarul un clasament al comercianților de același tip? Este o eroare intenționată?

 

Un erou al lanțului scurt...Erwin Albu fermierul bătut că protesta contra gazelor de sist

Erwin Albu a fost si candidat la alegerile parlementare europene, candidat independent. A protestat si a fost amendat, saltat la duba. Trecutul nu conteaza cine background-ul: Erwin Albu este un taran si este din acei tarani care nu vor sa produca industrial. El ne ofera un exemplu de lant alimentar scurt. Intr-o tara in care regula este hotia, furtul, ipocrizia, traiul pe de pe o zi pe alta, viziunea scurta si mioapa, Erwin a testat comportamentul social. A incercat sa repuna bunul simt la poarta fermei sale. Oferta de legume si fructe fara tarani. Dai cati bani crezi.

Aprozare pe roți

Pentru cei care încearcă soluții de lanț alimentar scurt. Cred că nu au încercat încă totul. Iată doar câteva exemple de aprozare pe roți.

Link http://bit.ly/1JTR2LO

Link http://bit.ly/1R1mzfj

Link http://bit.ly/1IYVIS4

Burebista se imperecheaza cu coana Mita

Nu este o aberatie istorica ci ideea, poate mai veche, a patronilor restaurantului Burebista (ce-o fi mâncat căciulatul acela nu știe nimeni, poate stridii ca în imagine) de a se extinde cu o terasă. Pe care au numit-o cum altfel? Nu Doamne ferește Terasa Otetelișanu, ci terasa Coana Mița. Na-ți-o frântă că și-am dres-o? Din ce coșmaruri își alimentează acești oameni marketingul și poziționarea? Din privitul la umbră al Coloanei lui Traian...pardon, acolo este vorba de Decebal....În fine, încă o prostie bazată pe bani mulți....Despre restaurantul Burebista citiți niște impresii aici. La Restograf. "Adevarata problema acolo e mancarea. Cine isi inchipuie ca micii si zacusca de la supermarket sunt un "meniu traditional romanesc" poate doar sa insele cativa straini, dar nu si pe multi romani. Noi nu am putut manca nici jumatate din ce ni s-a pus in farfurie, desi ne era destul de foame. Pur si simplu nu aveau niciun gust, se vedea usor ca erau produsele cele mai ieftine si de cea mai slaba calitate, probabil ca multe dintre ele chiar semipreparate, luate la intamplare, cine stie de unde."

#FrieslandCampina Năsal de la Țaga, din clusterul AGRO Transilvania, înapoi la noi

How FrieslandCampina killed an old 1955 Romanian cheese like Nasal and how it squeezes again profit from its rebirth. Un pic de patriotism nu strică, vă invit să consumați brânză de Năsal. Povestea brânzei de Năsal începe din punct de vedere industrial în anul 1955. Probabil a fost continuată o tradiție de producție pre-comunistă, nu ne închipuim că dintr-odată a început producția de brânză moale. A intrat în rândul sortimentelor de brânzeturi moi și de brânzeturi ale industriei socialiste. Capitalismul a adus Napolact și brandurile sale în brațele FrieslandCampina. Care la un moment dat, în 2013, a încetat producția de Năsal, că de!, cerea mult marketing și probabil compania multinațională nu avea timp și răbdare să cultive gustul consumatorilor. Dar...

#ursusbreweries Berea Ciucas cu lamaie sau despre acreala

La munte în România cresc lămâi? Nu am reușit să dau de filmul care este rulat curent în pauzele publicitare de cei de la Ursus Breweries. Nici măcar situl producătorului dedicat brandului, nu este actualizat în această privință. Poate că totuși reclama v-a atins, sunteți în targetul comercial 18-49 de ani. Dar sper că nu sunteți dintre cei ce lâncezesc pe canapea, downshiftând și zappând. Sau, Doamne ferește!, dintre cei ce procrastinează pe tot felul de canale, căutând rețeta fericirii. 

Care este ideea acestei reclame? Aceea că în prezent găsiți berea Ciucaș și cu aromă de lămâie. De aceea veți vedea o combinație ciudată de mesaje directe cât să nu fie nici o îndoială despre ce este vorba. La munte în România cresc lămâi. Ele se amestecă în procesul de berificare în lichidul minunat și rezultă berea cu aromă de lămâie. Se mai uită la operațiunea asta, pentru asigurarea conformității, și un cerb.

Bravo Ursus Breweries! Poate o să aveți și un cont Twitter și niște filme puse deoparte, ca să mai afle și publicul de unde li se trage acreala....

 

#Blue Apron, #Cooku Bau si "nemernicia" romaneasca

Dorin Oancea, redactorul șef al Business Magazin, pune față în față. Blue Apron, un start-up de calibru, american, cu o inovație în food, next to Uber. Și un start-up românesc de food, Cooku Bau. Ambele oferă ceva similar și anume feluri de mâncare deconstruite, kit-uri. Nu mâncare la pachet, ci posibilitatea de a alege ingredientele centrat pe un anume fel de mâncare. Blue Apron scalează și strânge bani cu grămada. Cooku Bau are probleme? Prin analiza sa comparativă Dorin Oancea indică ceea ce e crede că ne lipsește să stimulăm competiția. AICI. Încă cineva care spune lucrurilor pe nume.

Enjoy #Food Bloggers Conference in #Bucharest #Evensys

"Un eveniment inedit dedicat bloggerilor culinari si persoanelor active in mediul online, pasionate de gatit. Nu mai este nicio noutate faptul ca astazi gatitul a devenit un trend, iar majoritatea isi impartasesc pasiunea pe bloguri dedicate. Bloggerii vor avea ocazia sa descopere indeaproape cele mai eficiente instrumente pentru cresterea audientei, vor afla reteta unei fotografii de succes si cele mai bune condimente pentru cresterea vizibilitatii in online."